Planul Urbanistic Zonal pentru Centura Metropolitană a fost postat pe site-ul Primăriei pentru etapa de consultare publică, între 13 noiembrie și 3 decembrie. Primăria anunță că va organiza și o dezbatere publică, la o dată pe care o va comunica ulterior, dezbatere distinctă de cele două întâlniri programate la nivelul Agenției de Protecția Mediului pentru obținerea avizului de mediu în datele de 4 și 7 decembrie.
Proiectul centurii este unul etapizat. Etapa I o reprezintă centrura TR35 plus 8 drumuri de legătură de 23 de kilometri, iar etapa a II-a e reprezentată de 48 de drumuri de legătură însumând peste 30 de kilometri care cad în sarcina autorităților locale.
Centura de 41,8 kilometri propusă în Cluj este o adevărată autostradă, însă cu mai multe noduri de legătură cu localitățile prin care trece – 20 de astfel de conexiuni amenajate ca intervenții denivelate – cu tuneluri și viaducte, e proiectată ținând cont de declivitățile terenului în așa fel încât să își facă locul într-un teritoriu deja construit, printre blocuri case și habitate cu animale. Se vor tăia circa 50 de hectare de pădure, dar prin proiect se vor face plantări, înierbări și împăduriri estimate în documentație la circa 30 de hectare. S-au propus și măsuri de diminuare a impactului ei, având în vedere că aduce trafic atât prin zone de case și blocuri din comunele pe care le tranzitează dar și din Cluj-Napoca și prin zonele împădurite cu habitate importante de animale și plante.
Se prezintă și cele 50 de construcții care sunt propuse să se demoleze atât de pe traseul centurii, cât și de pe traseul drumurilor de legătură.
Specialiștii estimau pentru Actualdelcluj.ro tot proiectul la circa 800 de milioane de euro.
„În perioada 13 noiembrie – 3 decembrie 2020 publicul interesat are posibilitatea de a transmite propuneri, sugestii și opinii cu privire la propunerile PUZ (de pe raza UAT Cluj-Napoca) pe adresa de e-mail registratura@primariaclujnapoca.ro sau la sediul Primăriei, Calea Moților nr.7. Datorită complexității și impactului P.U.Z, se va organiza și o dezbatere publică pe tema PUZ Drum Transregio TR35, în prima jumătate a lunii decembrie, la o dată ce va fi comunicată ulterior. Dezbaterea publică pe tema PUZ este distinctă de dezbaterile organizate în 4.12.2020 si 7.12.2020 în vederea obținerii avizului de mediu”, a arătat Primăria.
„Planul Urbanistic Zonal reglementează exclusiv introducerea zonei destinate circulației rutiere și a amenajărilor aferente (UTR Tr) aferentă proiectului Transregio Feleac TR35. Acest PUZ nu reglementează celelalte unități teritoriale de referință din zona de studiu. Acest lucru se va face în continuare conform Regulamentelor Locale de Urbanism aflate în vigoare în cadrul celor cinci unități administrative teritoriale. Excepție face UAT Cluj unde se va elimina servitutea generată de culoarul inelului sudic, și servituțile unor străzi de legătură (introduse prin PUG Cluj-Napoca 2014) care sunt înlocuite prin propunerea proiectului Drum Transregio Feleac TR35. De asemenea, se fac și ajustări locale ale limitelor UTR în vederea adaptării acestora la baza topografică actualizată”, se arată în memoriul tehnic.
De PUZ-ul TR35 s-a ocupat firma Planwerk.
Potrivit documentanției, condițiilor de circulație rutiere la nivel național prin centura TR35 – centura metropolitană și realizarea unei conexiuni a acesteia cu rețeaua stradală din localitațile Gilău, Florești și Municipiul Cluj-Napoca.
Proiectul centurii este unul etapizat. Etapa I o reprezintă centrura TR35 plus 8 drumuri de legătură de circula 23 de kilometri, iar etape II e reprezentată de 48 de drumuri de legătură însumând peste 30 de kilometri care cad în sarcina autorităților locale.
Centura de 41,8 kilometri propusă în Cluj este o adevărată autostradă însă cu mai multe noduri de legătură cu localitățile prin care trece – 20 de astfel de conexiuni amenajate ca intersecții denivelate, iluminate- cu tuneluri și viaducte, e proiectată ținând cont de declivitățile terenului, în așa fel încât să își facă locul într-un teritoriu deja construit, printre blocuri, case și habitate cu animale. Tunelurile sunt prevăzute prin pădurea Făget (unul de la km 19+530 la km
19+980 în lungime de 450 m ce traversează pădurea Mănășturului și cel de-al doilea tunel de la km 21+035la km 21+275 în lungime de 240 m ce traversează pădurea Biserici).
(sursa PUZ TR35- nodurile rutiere)
Potrivit documentației, se vor tăia circa 50 hectare de pădure (Păduri în intravilan – 13,26 ha, Păduri în extravilan – 4,34 ha Păduri în zona Făget Cluj-Napoca, pădurea Bisericii și Pădurea Mănășturului –31,8ha) iar prin proiectul centurii se estimează că se vor împăduri și planta suprafețe verzi de circa 30 de hectare.
„Soluția urmărește integrarea/adaptarea la contextul topografic în vederea atât a reducerii impactului asupra mediului cât și a optimizării parametrilor economici. S-a avut în vedere protejarea zonelor cu habitate valoroase sau sensibile, prin soluții tehnice cu impact mai redus la nivelul solului, cum ar fi de exemplu tuneluri în zona Făget (care servesc și ca punți de traversare pentru diferite specii) sau tronsoane elevate pe stâlpi în zona Băilor Someșeni”, se arată în memoriul non-tehnic de prezentare a proiectului.
Măsuri pentru prevenirea și reducerea impactului asupra așezărilor umane
1. Realizarea pasajelor subterane în zonele cu suprapuneri ale traseului centurii TR35 cu proprietăți private sau imobile pentru a nu fi necesare relocări sau demolări;
2. Montarea barierelor antifonice în zonele în care traseul de suprafață se apropie de așezările umane;
3. Montarea unor perdele forestiere din specii lemnoase locale în zonele lipsite de vegetație forestieră; nu este permisă plantarea speciilor exotice, alohtone (exemplu salcâmul, salcâmul pitic, glădița etc.);
4. Realizarea viaductelor în zonele în care există impactul alterării stării ecologice corpurilor de apă (exemplu traversarea Someșului în zona Hypermarket Cora – parcul Colina).
Măsuri pentru prevenirea și reducerea impactului asupra habitatelor naturale și speciilor sălbatice
1. Realizarea pasajelor subterane în zonele în care traseul propus al centurii se suprapune cu habitate de pădure, vegetație ripariană (inclusiv cursuri de apă nemodificate) sau habitate de pajiște bogate în specii;
2. În zonele în care traseul de suprafață traversează păduri, zona defrișată va fi cât mai mică și nu se vor monta parapeți (unde nu sunt necesari) pentru a nu crea bariere pentru mamiferele mari (căprioare, mistreți, vulpi, bursuci);
3. Dacă este necesară desecarea unor zone umede, se vor realiza zone umede artificiale la distanțe mai mari de traseul propus (500-1000 m); caracteristicile zonelor umede artificiale vor avea în vedere caracteristicile zonelor pierdute (suprafață, adâncime, localizare, habitate);
4. Pe tot traseul de suprafață al drumului în zonele acoperite cu pădure sau alt tip de vegetație forestieră, se va realiza un sistem de canale care vor permite traversarea amfibienilor, reptilelor, mamiferelor de mici dimensiuni sau nevertebrate. Acestea vor fi legate între ele de borduri betonate aflate la înălțime care nu vor permite depășirea în mod normal al animalelor. Dimensiunile și distanțele la care se vor monta, vor fi stabilite în urma unor studii de specialitate.
PUZ-ul prezintă construcțiile propuse spre a fi demolate. Potrivit documentației, pe traseul Centurii Metropolitane TR35 și a drumurilor de legătura din Etapa I pentru care beneficiar este CNAIR se afectează un număr de 23 de construcții, iar pe traseul drumurilor de legătură se afectează un număr de 27 de construcții. Proiectanții au oferit și o serie de imagini justificative.
De asemenea, se arată și terenurile care trebuie expropriate. Cea mai mare parte din drumurile de legătură din etapa I, adică peste 30 de hectare, trebuie expropriate.
