Un proiect pe nici un hectar de teren pentru construirea de locuințe unifamiliale în zona străzii Colonia Sopor, prin care comisia de urbanism a îndreptat o eroare a PUG-ului, uzând de regula zonei, permițând construirea de case pe parcele de minim 300 de metri pătrați, a primit același tratament, după ce consilierii locali l-au retrimis comisiei spre reanaliză, pe motiv că dimensiunea parcelelor este mult prea mică și că ar trebui reglementate la minim 800 de metri pătrați, așa cum cere regulamentul de urbanism.
Poziția unanimă a specialiștilor din comisie l-a nemulțumit pe primarul Emil Boc la ultima ședință a comisiei de urbanism din 14 februarie, încât acesta le-a reproșat arhitecților, „elita urbanismului clujean”, după cum i-a numit, că sunt iresponsabili și că susțin replicarea ghetoului din Florești în cartierul Borhanci din Cluj-Napoca, motiv pentru care consideră că membrii ar trebui să își revizuiască atitudinea în spiritul interesului public și creării unui oraș pentru oameni, nu pentru profit.
Cu toate acestea, proiectul de construire în Sopor avea avizul asumat al arhitectului șef al municipiului din decembrie 2021, declarațiile primarului lăsându-l în ofsaid pe însuși specialistul Primăriei în materie de urbanism.
Degeaba arhitecții au încercat să îl convingă că piatra filosofală nu se găsește în cazul unui proiect cu 5-6 parcele, într-o zonă unde PUG-ul a avut o scăpare și toți vecinii au case pe parcele mai mici de 400 de metri pătrați dar și că astfel de situații trebuie judecate prin prisma caracterului sau a regulii zonei.
Primarul s-a arătat enervat și hotărât să arunce anatema pentru urbanismul din Cluj asupra arhitecților din comisie, elita urbanismului clujean, după cum i-a numit, care, prin deciziile lor, sunt de fapt cei care își doresc să transforme cartierul Borhanci într-un getou, precum Floreștiul.
Specialiștii din comisie – Mihai Racu, Adrian Iancu, Sorin Scipcariu, Voicu Bozac, Marcel Crișan, Octav Olănescu sau Dan Domșa (arhitecții Ligia Subțirică și Dan Negru, deși prezenți, n-am mai fost solicitați să se exprime, iar consilierul local PSD Anca Cibăncan, membră în comisia de urbanism a consilierilor, n-a mai luat cuvântul)- au arătat și că prețul terenurilor din Cluj-Napoca sunt extrem de mari, iar accesibilitatea locuințelor scade în momentul în care în astfel de zone unde deja s-a acceptat construirea pe parcele mult mai mici . Din acest motiv, a arătat arhitectul Marcel Crișan, orașul are nevoie de o strategie graduală pentru parcele, în acord cu mărimea caselor. În Făget este perfect normal să ceri parcele de minim 800 de metri pătrați (un UTR Ulid) iar în zone precum Sopor, să accepți construcții și pe parcele mult mai mici (un UTR Ulic), așa cum există în zonele învecinate parcelelor care fac obiectul respectivului proiect de urbanizare. Mai mult, a arătat arhitectul Voicu Bozac, dacă se dorește construirea doar pe parcele mult mai mari în tot orașul, Consiliul Local ar trebui să modifice regumentul de urbanism în cazul UTR-ul Ulic ( locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip urban) care în prezent permite parcele de minim 300 de metri pătrați pentru construirea de locuințe, tocmai pentru ca oamenii să nu fie induși în eroare când își cumpără proprietăți.
Primarul s-a arătat decis să nu asculte argumentele, deși toți speciliștii au avut aceeași abordare în cazul PUZ-ul de urbanizare Sopor Nord. A declarat că nu poate accepta ideea ca cineva să vină la Primărie și să dorescă să construiască o casă pe o parcelă de 326 de metri pătrați (cât avea cea mai mică propusă în cazul PUZ-ul). „Vărsați la noi, la mine și la viceprimarul Dan Tarcea, tote prunele, că noi suntem vinovați pentru ceea ce aprobăm în oraș. Dar voi, ce răspundere aveți? Comisia de urbanism susține un ghetou ca-n Florești în Borhanci. Vă respect pe toți, dar trebuie să înțelegem că avem o responsabilitate (…) Stați în principii că nu vă împușcă nimeni în lumea asta (…) Ceea ce susțineți voi, elita urbanismului clujean, e duplicarea Floreștiului în Borhanci. Asta o să zică următorii care vin. Poate trăiți dumneavostră în alt oraș. Ar trebui ca fiecare să își reevalueze punctele de vedere în spiritul interesului public, al unui oraș pentru oameni, nu pentru profit. Să aveți o discuție cu trupul. Acum, nu sunt consecvente pozițiile. Consiliul local a stabilit că au greșit proiectanții, au avut o vizune realistă consilierii. Acum ziceți să facem ghetori că oamenii vor trăi mai bine. Dacă lăsăm Clujul pe mâna voastră, va deveni un ghetou și nu vom încuraja să avem calitate. Dacă spuneți să facem orice, oricât, oricum, avem o problemă în a înțelege destinele acestui oraș (…) Noi suntem aleși și trebuie să dăm socoteală clujenilor, voi nu trebuie să răspundeți în fața nimănui, serviți interese private”, a spus primarul Emil Boc în ședința Comisiei de Urbanism din 14 februarie. El a mai anunțat că în cazul proiectului din Sopor, se va lua o decizie politică, de către Consiliul Local.
Prin PUZ-ul de urbanizare Sopor Nord (elaborat de biroul Arhi Actus) se reglementează construirea pe 8 parcele de teren însumând 9500 de metri pătrați din zona Sopor-Colonia Borhanci (încadrate în UTR Ulid, dintr-o eroare a PUG-ului, după cum au considerat specialiștii din Comisia de Urbanism, oamenii cumpărându-și deja terenuri în zonă pentru a putea construi locuințe indivifuale), prin reparcelarea terenului și amenajare a zece locuințe individuale, deservite de un spațiu verde de 182 de mp, cu amenajare unui drum înfundat pentru acces și cedarea de teren pentru regularizarea străzii Colonia Sopor, la profil de patru benzi. P.U.Z. – de urbanizare, Colonia Sopor – nord; beneficiari: Micle Valer Ioan, Micle Andreea-Bianca, Simon Daniel, Simon-Bodea Mariana-Corina, Turcu Andreea-Nicoleta, Costea Adriana-Maria, Pavel Ion, Grecu Adrian Ion, Grecu Cristina Oana, Constantinescu Cezar-Bogdan și Constantinescu Ana-Maria avea avizul arhitectul șef nr.191 din 15 decembrie 2021 în forma girată și de specialiștii din Comisie. Acesta fusese inclus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din luna ianuarie 2023, însă a fost reîntos la Comisia de Urbanism.
Proiectul propus în Sopor este la 3 kilometri de cartierul Gheorgheni și de zona Brâncuși plus străzile adiacente de case, unde, spre exemplu, casele sunt construite pe parcele similare cu cele reglementate prin URT-ul Ulic (pe parcele de minim 300 de metri pătrați). Din satelit, zona este departe să arate ca un ghetou (Foto mai jos). Mai mult, de exemplu, pe strada Heltai Gaspar din această zonă, o casă cu sub 500 de metri pătrați de teren, nu se poate cumpăra cu mai puțin de 600.000 de euro.
Cu atâta promovare a calității, se va ajunge, cred speciliștii din comisie, ca doar cei cu venituri consistente să își mai poată permită să își cumpere o casă în oraș. Și așa, spre exemplu, în Sopor, un teren de peste 380 de mp, ideal pentru consturirea unei locuințe individuale, are un preț de piață, de apoape 80.000 de euro (Foto, mai jos).
(zona Gherogheni), vedere din satelit, este departe de a fi un ghetou)
