Anii trecuți (în 2021) primarul Emil Boc a anunțat că vrea să modernizaze și Piața Avram Iancu din Cluj, prin concurs de soluții, însă fără a corecta neajunsurile legate de statuie. Detalii:
Acum, odată cu programul de 1 Decembrie 2023, Boc a reiterat declarațiile, mai ales că anul acesta, când se împlineasc 30 de ani de când există această statuie în oraș. va avea loc și un moment special organizat de Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România prin care „ne aducem aminte de curajul liderului revoluţiei române de la 1848 din Transilvania „Avram Iancu, de 30 ani în inima Clujului”.
„În zilele următoare, urmează să cinstim memoria eroului naţional Avram Iancu – se vor împlini 135 de ani de la moartea crăişorului munţilor – dar, în ultimele două luni, s-au petrecut lucruri incredibile în inima Ardealului, la Cluj-Napoca. Un grup clandestin de iniţiativă a pus la cale demolarea statuii lui Avram Iancu din Piaţa „Avram Iancu”, din centrul municipiului Cluj-Napoca. Acest grup clandestin de iniţiativă a adresat o scrisoare deschisă primarului municipiului nostru, domnul Emil Boc, şi preşedintelui PD-ului, la fel şi consiliului municipal, solicitând sprijin pentru demolarea statuii lui Avram Iancu. Culmea este că primarul Emil Boc a semnat şi el scrisoarea care îi este adresată. Şi susţine această acţiune de demolare a statuii. Probabil, vă amintiţi faptul că, până în 1993, s-au făcut mai multe tentative pentru înălţarea unei statui a lui Avram Iancu în inima Ardealului.
Înainte de 1918, patrioţii români au strâns bani, au strâns şi bronzul necesar pentru realizarea unui monument. Guvernul ungar a confiscat şi banii, şi bronzul. Marele patriot român Amos Frâncu a avut curajul şi îndrăzneala să dea în judecată guvernul de la Budapesta pentru această confiscare. După Marea Unire, în jur de 1920-1924, s-a făcut o nouă tentativă pentru înălţarea unei statui a lui Avram Iancu, la Cluj-Napoca. S-au strâns şi banii, s-au strâns şi cantităţi mari de bronz, dar oarba neunire a noastră, a românilor, a făcut să nu se realizeze monumentul. După 1992, la puţină vreme după ce am fost ales primar al municipiului Cluj-Napoca, am primit propunerea – din partea Uniunii Naţionale „Vatra Românească” şi a Societăţii Naţionale Cultural Patriotice „Avram Iancu” – de a înălţa un monument pentru eroul nostru naţional. Am organizat un concurs internaţional pentru realizarea acestui moment, iar comisia de jurizare a fost condusă de marele patriot şi istoric Raoul Şorban. În urma a două etape de concurs, din zecile de machete care au fost prezentate, comisia – formată din numeroşi specialişti în domeniu şi personalităţi ale municipiului, foarte mulţi cetăţeni de onoare – a ales macheta care a fost realizată şi materializată într-o statuie superbă, reuşind să realizăm această statuie într-un timp foarte scurt, în patru luni de zile.
La dezvelirea monumentului, în 30 noiembrie 1993, au participat peste 75.000 de români din toate judeţele ţării şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din jurul graniţelor României. A fost o manifestare superbă. Probabil, unii dintre dumneavoastră aţi participat la această manifestare extraordinară. Piaţa a primit denumirea de „Avram Iancu”, a devenit principalul punct de întâlnire al clujenilor la sărbătorile naţionale, inclusiv la victoriile echipei naţionale de fotbal a României.
Acolo se întâlnesc clujenii. Dar, acum, peste vară, vă spuneam, s-a pus la cale demolarea acestei statui. În prealabil, s-a lucrat de către Guvern, în special, de reprezentanţii PD-ului şi ai UDMR-ului, şi a fost elaborat un Proiect de lege al monumentelor de for public. Legea respectivă, de fapt, urmărea să creeze cadrul legal pentru demolarea monumentelor. Am făcut mai multe amendamente, comisia condusă de distinsul nostru coleg, Adrian Păunescu, membrii comisiei au acceptat multe din amendamentele respective şi, practic, în actualul text al Legii monumentelor de for public nu se mai regăsesc prevederi referitoare la demolarea monumentelor. Legea a devenit, prin voinţa şi votul dumneavoastră, o lege de protejare a monumentelor de for public. Fapta celor care se ating de monumente, celor care caută să le degradeze sau să le demoleze, constituie infracţiune. Urmează să mă adresez Parchetului, pentru că, din păcate, Parchetul clujean nu s-a autosesizat, deşi, de mai bine de două luni, este extrem de mediatizată această acţiune.
Îmi pun întrebarea, la fel ca şi dumneavoastră: se vor prezenta duminică, 9 septembrie, la Ţebea, reprezentanţii PD-ului, în frunte cu preşedintele Emil Boc şi Preşedintele României, care este părintele Partidului Democrat? Vor avea obrazul să se deplaseze la Ţebea, la mormântul lui Avram Iancu, în condiţiile în care acţionează pentru demolarea acestei statui? Între timp, poate nu vă vine să credeţi, dar, din iniţiativa aceluiaşi primar al municipiului Cluj-Napoca şi preşedinte al PD-ului, la începutul lunii iulie, au fost prezentate în consiliul local două proiecte de hotărâre.
Unul, pentru alocarea sumei de 300 milioane lei vechi, pentru, reţineţi, numai pentru soclul statuii lui Marton Aron. Marton Aron s-a înrolat în primul război mondial, ca voluntar, într-o divizie secuiască şi a participat la măcelărirea românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita. Acestui criminal i-a fost turnată la Budapesta o statuie. De 17 ani, udmr-iştii au făcut numeroase demersuri pentru amplasarea statuii în Piaţa Unirii, în zona de intrare la Biserica Sf. Mihail şi în apropierea monumentului lui Matei Corvin. Toate demersurile pe care le-au făcut cât am fost primar au fost zadarnice.
Acum, primarul Emil Boc a propus – şi din bugetul local s-a aprobat – alocarea sumei de 300 milioane lei vechi numai pentru soclul statuii. Este bine că, inclusiv consilierii locali municipali ai Partidului Democrat nu au aprobat al doilea proiect de hotărâre, iniţiat de primarul Emil Boc, privind concesionarea unei suprafeţe de teren de 22 metri pătraţi pentru amplasarea acestei statui şi, deocamdată, este blocată amplasarea statuii unui criminal în Piaţa Unirii.
În acelaşi timp, pentru eroul naţional Avram Iancu, PD-ul, în frunte cu Emil Boc, caută să demoleze această statuie.
Vă asigur că nu vor reuşi.
Regretabil este însă faptul că au asemenea preocupări şi înclin să cred că duminică nu vom vedea picior de pd-ist la Ţebea”, a arătat Gheroghe Funar, pe atunci senator PRM.