Într-o intervenția la o emisiune locală, primarul Emil Boc spune că bugetul orașului pentru 2025 va fi cu 4-5% mai mare decât cel din 2024. Bugetul orașului pe anul trecut a fost de circa 4 miliarde lei (adică peste 802 milioane de euro). Deocamdată, proiectul de buget al orașului așteapta datele de la Finanțe privind cotele defalcate din TVA pentru a fi definitivat și pus în consultare publică. Deja consilierii locali au aprobat la începutul acestui an utilizarea în bugetul pe 2025 a excedentului din bugetul pe 2024, adică a unei sume de peste 706 milioane de lei.
„Chiar dacă bugetul crește cu 4%, sumele pe care le propunem, raportate la cele de anul trecut, să fie cu 10% mai mari, tocmai pentru a arăta că municipalitatea sprijină orașul prin diversele activități care fac posibilă viața de calitate la Cluj, astfel încât acestea să meargă mai departe. De la activitățile culturale și artistice, până la cele sportive, de la sănătate la culte și de la activitatea organizațiilor non-guvernamentale până la diverse alte manifestări care au loc în Cluj-Napoca. Este un angajament pe care l-am făcut odată cu lansarea discuției despre bugetul Clujului pentru anul 2025”, a arătat primarul Emil Boc la Ziua Live, intervenția postată de edil și pe pagina sa de Facebook.
Anul trecut, Clujul a pornit anul cu un buget de aproape 4 miliarde de lei (peste 802 milioane de euro) cât însumează proiectele mari de infrastructură pe care orașul le are în pregătire/lucru (metrou, centură etc). Potrivit declarațiilor primarului Emil Boc, în 2025, bugetul Clujului va fi mai mare cu circa 4%-5%. Proiectele culturale și sportive din Cluj au primit o finanțare de peste 7 milioane de euro din bugetul local, din care o sumă consistentă, peste 2,4 milioane de euro au mers către Clubul de Fotbal Universitatea Cluj.
„Cei mai mulți bani îi aducem din fonduri europene, PNRR și fonduri naționale pentru marile proiecte care dezvoltă Clujul. Dacă nu am avea această «mina de aur», nu am avea posibilitatea să menținem în continuare nivelul de finanțare pentru toate proiectele complementare pe care le avem: de la transport gratuit pentru studenți și pensionari, pentru proiectele sociale, pentru susținerea persoanelor cu dizabilități, pentru susținerea programului care vizează «Masa caldă» sau pentru susținerea proiectului de acordare a serviciului stomatologic gratuit. Aceste fonduri ne permit susținerea consistentă a proiectelor educaționale. Repet, dacă noi n-am investi în educație sume suplimentare față de ceea ce primim de la bugetul de stat, care acoperă circa 40% din necesar, dacă noi n-am pune 60% finanțare complementară unele școli le-am închide în municipiul Cluj-Napoca. Iar altele ar putea funcționa doar la avarie. Faptul că noi am investit în educație și am asigurat funcționalitatea școlilor se vede în rezultatele copiilor la școală”, a mai spus public primarul Clujului, Emil Boc.
Deja, anul acesta, consilierii locali au aprobat utilizarea în bugetul pe anul acesta a excedentului bugetar din 2024, bani necheltuiți, adică peste 706 milioane lei. Consilieirii din opoziție au acuzat faptul că Primăria nu reușește să cheltuiască banii pentru marile proiecte (metrou, centură) ale orașului și de aceea și această sumă mare de bani, necheltuită. „E prea mare suma să fie un buffer sau fond de rezervă. Cu aceștia bani ar putea să fie realizat 70% din spitalul pediatric monobloc pe care autoritățile județene nu au cu ce să îl înceapă, ar echivala cu asigurarea unei mese calde în fiecare zi timp de trei ani și jumătate pentru toți elevii din Cluj-Napoca sau modernizarea a 43 kilometri de drumuri la standarde foarte bune. Sume mari provin și din incapacitatea de a utiliza bani pentru metrou și centura. An de an avem acest excedent, ceea ce nu înseamnă un accident. Avem și creditul de 300 de milioane de lei pentru a susține proiectele, în cazul în care există probleme finanaciare. La mijlocul ar trebui să evaluăm situația și, dacă avem bani rămași și nu se vor putea utiliza, ar trebui să ne preocupăm să îi utilizăm pentru modernizare tuturor drumurilor din Cluj-Napoca”, au arătat consilierii USR în cadrul ședinței din 17 februarie.
În cadrul ședinței de Consiliu Local, o asociație care militează pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire în Cluj-Napoca pentru tineri sau categoriile sociale, Căși Sociale Acum, a cerut chiat utilizarea acestui excedent pentru construcția de locuințe sociale în Cluj-Napoca. De cealaltă parte, Emil Boc a arătat că suma este o rezervă venită să înglobeze proiectele orașului, mai ales pe cele cu fonduri europene unde mai întâi Primăria pune banii iar mai apoi se decontează lucrările.
„Un oraș care are proiecte de peste 4 miliarde de euro iar banii europeni îi plătești tu trebuie să fie precaut și să aibă o rezervă care să înglobeze proiectele. Banii trebuie utilizați cu responsabilitate, în așa fel încît să nu fim nevoiți să luăm de la școli, de la spațiile verzi sau de la alte proiecte. Noi am avut cele mai mari sume din fonduri europene la nivel național și nicio problemă. Nici un proiect nu s-a blocat din cauza fluxului financiar. Avem proiecte europene pe care suntem acum în curs de decontare, cum este Parcul Feroviarilor, Parcul Caragiale. În egală măsură la Cluj e nevoie și de protecție socială și de dezvoltare”, arăta primarul Emil Boc.
Într-o intervenția de săptămâna aceasta și viceprimarul Dan Tarcea a ținut să explice de ce există excendentul bugetar și cum Primăria îl va utiliza ca un buffer (amortizor) în bugetul pe 2025. „Excedentul bugetar nu înseamnă bani nefolosiți, ci sume care se întorc în bugetul local și sunt reinvestite în proiecte pentru comunitate. Plățile petru proiectele din fonduri europene se fac inițial din bugetul local, iar banii se recuperează ulterior. Dacă aceștia vin după jumătatea anului, nu mai pot fi alocați în același an pentru proiecte noi. În excedent intră și economiile din licitații. Prețul final al lucrărilor este adesea mai mic decât estimările inițiale iar diferența rămâne în bugetul local. Lucrările afectare de condițiile meteo sau alte probleme contractuale duc la amânarea plăților, ceea ce generează excedent. Trebuie spus că Investiții începute din bugetul local, cum ar fi hub-ul educațional, park&ride-ul de la aeroport, Parcul Feroviarilor au fost demarate înainte de deschiderea apelurilor de finanțare. Ulterior, banii cheltuiți au fost recuperați din fonduri europene, contribuind la excedent.Excedentul nu e un blocaj, ci un buffer financiar – asigură stabilitate și continuitate pentru noi proiecte esențiale în Cluj. Banii trebuie să lucreze pentru oraș, nu să rămână blocați!”, a scris viceprimarul Dan Tarcea pe pagina de Facebook.