Anul 2023 s-a încheiat cu declarații făcute de primarul Eml Boc în cadrul Comisiei de Urbanism potrivit cărora studiile de trafic nu ar fi obiective, declarații completate de viceprimarul Dan Tarcea care a enunțat teoria coloanei de mașini de 40 de kilometri (toate mașinile noi înmatriculate în 2023, aliniate una după cealaltă). Părea că traficul nu va mai ține în loc, nu va întârzia sau nu va tăia din metrii pătrați ai viitoarelor dezvoltări imobiliare din oraș.
În schimb, 2024 a început cu o prevedere nouă, votată în Comisia de siguranța circulației a Primăriei, potrivit căreia toate proiectele imobiliare propuse au nevoie de studii de trafic, cu excepția celor care se construiesc pe străzile cu două benzi și creează mai puțin de 12 locuri de parcare, respectiv cele care se construiesc pe artere de patru benzi și aduc mai puțin de 20 de parcări. Nu este clar de ce s-au introdus fix aceste exigențe și cifre.
Citat de media9.ro, Nicolae Burnete, arăta că Primăria ar trebui să realizeze independent studiile de trafic și că măcar ar fi obligatoriu să dețină o bază de date, ca să poată compara rezultatele pe care le primește cu cele pe care le deține deja. Ori ultimul studiu de trafic a fost făcut oficial în 2005-2007 de către Search Corporation la comanda Primăriei (AICI). În cadrul PUG-ului din 2014 a fost realizat un alt studiu de trafic, în cadrul procesului de elaborare (în 2010) de către Universitatea Tehnică din Brașov (AICI – Concluziile). Mai mult, unitatea de măsură pe care primarul Boc susține că ar fi găsit-o, s-a impus și după ce, potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, la organele de anchetă s-ar fi făcut plângeri penala împotriva oamenilor din Primărie care, pentru un aviz, țin în șah dezvoltatorii și proiectele, refuzând să le avizeze, fără ca Boc să aibă ultimul cuvânt sau că întârzie foarte mult avizarea lor.
Deși Primăria, cu PUG-ul în vigoare ar trebuie să controleze dezvoltarea armonioasă a orașului și să își actualizeze studiile sale de trafic, nici acest intrument nu a reușit să îl îmbunătățească. Anul acesta expiră vechiul PUG, iar Primăria e pregătită să îl mai prelungească, așa cum spune legea, încă zece ani. „Am lucrat șapte ani la el și l-am adoptat în 22 decembrie 2014. Are zece ani valabilitate, până în 2024 și mai putem să îl prelungim zece ani. Noi până în 2034 avem acoperire de regulament. Noi pregătim licitația și ne vom corela cu comunele din jur și cu noul cod urbanistic care va fi adoptat în primul semestru din acest an, potrivit exigențelor din PNRR. Avem regulamentul în vigoare și modelăm licitația pentru actualizarea PUG-ului, în funcție de cadrul național și de corelarea cu PUG-urile aferente comunelor din zona metropolitană”, a mai spus primarul.
Specialiștii arhitecți din oraș au criticat practica Primăriei de a condiționa dezvoltarea orașului și de a cere pe aceeași stradă foarte multe studii de trafic, încă din 2022.
„“Este un moment foarte dificil, după părerea mea, și care poate genera o criză profundă în viitor. Se trag niște frâne și se transmite ideea că nu am putut rezolva armonios acest oraș. Nu cei care sunt la putere acum, ci toți cei care s-au perindat 30 de ani au scăpat de sub control dezvoltarea urbanistică – și acum luăm niște măsuri reactive, care sunt profund eronate. În momentul în care există o cerere atât de mare de locuințe, în momentul în care există câteva mii bune de hectare neurbanizate în intravilanul municipiului, și nu ai o strategie de devoltare armonioasă a unor cartiere, cvartaluri, ansambluri ș.a.m.d., prin utilizarea energiei investiționale private, de fapt produci un fenomen de dezechilibru între cerere și ofertă și consecința este foarte clară: cresc prețurile și chiriile la locuințe. Se știe că suntem campioni naționali și că am depășit ca prețuri la tranzacții imobiliare inclusiv țări europene dezvoltate. Vor crește prețurile în continuare, mai ales că pe fundalul acesta se produc multe inechități. Adică unii dezvoltatori pot să construiască, pentru că au canal politic, iar alții nu pot. Când pui o regulă din aceasta care nu este legală, ci strategică, este o viziune politică. Este o formă de relativizare a documentelor de urbanism concrete, cum este planul urbanistic general. La Cluj avem o criză a PUG-ului, pentru că s-a început un plan urbanistic general nou, dar cel existent este respectat sau nu, pentru că este considerat depășit. Deși el nu este depășit. Ori faptul că nu mai permiți să se construiască în unele zone, spunând că infrastructura rutieră este insuficientă și s-ar crea ambuteiaje, este o chestiune care științific nu este dovedită. Și care produce o eroare conceptuală fundamentală, eu sunt revoltat de chestiunea asta, termenul meu este “dictatura studiilor de trafic”. Adică obligi oamenii să facă studii de trafic, mai multe pe aceeași stradă, spunând că, dacă este capacitatea străzii depășită, nu pot să mai locuiască încă niște familii în plus pe strada respectivă, când se știe foarte clar că ceea ce circulă pe o stradă reprezintă tranzitul, nu destinația celor care locuiesc acolo. Pe o stradă nu circulă decât într-o măsură foarte mică cei care locuiesc acolo. Sunt străzi care au acest ghinion, să fie alese de unii sau de alții, ca traseul lor principal spre locul de muncă, spre școală, spre alte destinații”, a atras atenția arhitectul Șerban Țigănaș, într-o intervenție la Napoca fm.
Detalii:
S-au dezvoltat afaceri profitabile din măsura asumată de Primăria Boc cu studiile de trafic
Un studiu de trafic nu costă mai puțin de 10.000 de euro, arată media9.ro. Spre exemplu, arată aceeași sursă, Zoom Proiect, o companie deținută de Mihai Dragomir, un profesor UTCN de la Facultatea de Construcții, înființată în 2017, a realizat în 2022 venituri de peste 680 de mii de lei, un profit net de peste 251.000 lei, realizat cu doar 2 angajați, din elaborarea de studii de trafic. Mai mult, cel care controlează firma a ajus, potrivit declarației de avere să își cumpere chiar o casă în Cluj-Napoca, în același an. Ceea ce nici primarul Clujului, Emil Boc, a spus public că nu și-a permis și a cumpărat o casă în Câmpenești.
Pentru nemulțumiții de ambuteiajele din trafic
Viceprimarul Dan Tarcea a arătat, anul trecut că, potrivit unei adrese cerute de Primărie Direcției de Poliție, în primele opt luni ale lui 2023 au fost înmatriculate în Cluj un număr de 23.230 de vehicule și au fost radiate 6637 de mașini. Asta înseamnă, undeva la 16.000 de vehicule noi în trafic din care, a estimat Tarcea, 8000 de mașini, dacă nu și mai multe, au fost înmatriculate în Cluj-Napoca.”Dacă socotim 5 metri, lungimea unei mașini ori 8000 de mașini, rezultă o coloană de 40 de kilometri de mașini noi în oraș. Acestea sunt datele unde ne situăm”, spunea Tarcea