Deschis și inaugurat în prezența Ministrului Culturii, Raluca Turcanu, prezentă la Cluj în 30 octombrie 2023, Lapidariul Medieval al Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei a fost închis a doua zi, după un anunț făut de conducere care a acuzat motive tehnice.
De fapt, acuză un istoric din Cluj care a apucat să viziteze Lapidariul găzduit de Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, motivul s-a legat de nemulțumirea exprimată de primarul Emil Boc la evenimentul inaugural din prezența ministrului culturii că expoziția nu promovează cultura românească.
„Nimeni nu câștigă nimic de pe urma reînchiderii lapidariului de care vorbesc. Toată lumea, dar absolut toată lumea, pierde. Am asistat la momentul ciudat al redeschiderii-reînchiderii lapidariului. Dacă dna ministru Turcan a avut un discurs cât se poate de urban, a venit speech-ul total neinspirat și parcă venit din epoca lui Funar al actualului primar al Clujului. Nu mi-a venit să cred cât de mult și-a schimbat discursul, cândva deschis față de ceilalți, față de diversitatea culturală care definește Transilvania și Clujul, discurs pentru care a fost votat, atâția ani la rând… Oricum, ideea este că primarul confundă masiv lucrurile. A închide lapidariul medieval și premodern nu înseamnă că faci vreun serviciu României sau românismului, cu toate că pare că prin aceasta primarul țintește spre publicul naționalist. A pune accent pe componenta romană a românilor nu este nimic rău, este chiar foarte bine în limite rezonabile. Însă dacă un român de azi crede că are mai multe în comun cu un om al antichității, al societății sclavagiste și păgâne, venit adesea din Siria, Africa de nord sau Illyria – mult mai degrabă din alte părți ale Imperiului decât din Italia sau Roma…, după cum visează funariotul de rând – decât are cu un locuitor al Clujului din vremea lui Adrianus Wolphard, înseamnă că nu prea a acordat atenție lecțiilor de istorie. Ambele lapidarii ale Muzeului TREBUIE să fie deschise, indiferent în care ordine. După ce se deschidea cel medieval, cu atâta efort din partea merituoșilor cercetători și muzeografi – și fără o finanțare veritabilă din partea Ministerului și cu atât mai puțin a Primăriei Clujului… – și rămânea deschis, putea să fie amenajat și lapidariul roman.
(…)
Nu îmi dau seama care ar fi păcatul acelei istorii. Că nu are inscripțiile în limba română cu caractere latine ? Ar trebui să afle și primarul că inscripțiile în limba română cu alfabet latin sau roman au apărut abia în veacul al XIX-lea… Dar că inscripțiile de pe casa lui Wolphard sunt scrise în cea mai frumoasă latină cu cele mai frumoase caractere capitale. Lapidare.
(…)
Lucrările de renovare s-au făcut deja. Am văzut, din fericire, colecția, în seara respectivă. Norocul meu, că nu am amânat vizita pe a doua zi. Aș fi avut o surpriză… de proporții. Deci, treaba este făcută, decent, nu necesită investiții ca pentru laserul de la Măgurele. Așa cum este, sala (de fapt anfilada de săli) poate să primească publicul. Desigur, dacă Ministerul, sau, de ce nu, chiar și primăria, ar avea de gând să facă o mare și nouă investiție, foarte bine, dar să o direcționeze spre necesitățile viitoare.
(…)
Cred că fie îl va acuza de lipsă de viziune, fie de un oportunism politic care nu-i face cinste. Bine, oricum, nu are cum să iasă, dacă ne raportăm la scara istoriei. Ideea este că nu este nimic ”românesc” în acest gest. Este o voce a subculturii care mugește mai tare decât cântă muzele. Au fost astfel de epoci în istorie, multe, din păcate, dar nu au fost cele fericite. Dimpotrivă. Seamănă cu supărarea unor tineri furioși din Occident care vor să anuleze orice cultură veche care nu împărtășește gustul lor pentru socialism sau, să zicem, muzică electronică – pentru simplul fapt că nu exista nici socialism în antichitate sau perioada colonială și nici muzică electronică…. Dincolo de toate, gestul primarului a fost unul de frondă și dispreț pentru toți cei care au venit, cu speranță și bucurie, la ceea ce credeam că este re-deschiderea lapidariului după peste trei decenii de ascundere sub obroc. Nu știu ce a urmărit prin asta. Să fie dobândirea unui procent minuscul din aprecierea celor care, oricum, nu vin NICIODATĂ la Muzeu ? Oare la ce e bună aprecierea venită din partea unui astfel de public ?”, a arătat Ciprian Firea într-un interviu pentru gazetadecluj.ro.
Într-un material publicat pe platforma de idei Contributors.ro, istoricul Csaba Szabó, lector universitar la Universitatea din Szeged, absolvent al Universității Babeș-Bolyai și al Universității din Erfurt, a arătat, imediat după evenimentul inaugurat și închiderea Lapidariul medieval că acest lucrur s-a întâmplat din pricina absenței românilor în zona Clujului în perioada respectivă (și implicit lipsa unor obiecte de patrimoniu românești care să fie prezentate în lapidariu alături de cele maghiare sau germane) este un inconvenient major pentru ideea continuității transilvănene de „mii de ani” a poporului român, teză prezentă la inaugurarea Lapidariului în discursul primarului Emil Boc.
„Prezentarea către public a expoziției Lapidarul Medieval, în condițiile actuale, dată fiind natura defecțiunilor neprevăzute, este imposibilă. Lapidarul Medieval va rămâne închis până la remedierea defecțiunilor, data redeschiderii expoziției rămânând în sarcina Direcției Resurse Instituționale a MNIT. Pe termen lung însă, trebuie să vă spunem că oportunitățile apărute, mai devreme decât am preconizat, pentru completarea spațiului vizitabil cu colecția Lapidariului roman, ne determină să închidem temporar accesul publicului în Lapidariul medieval pentru lucrări de extindere și amenajare a spațiilor expoziționale în cadrul unui concept unitar. Astfel, vizitatorii vor avea parte de o experiență completă, integratoare și semnificativă în cel mai scurt timp”, a arătat în octombrie conducerea MNIT.
La o lună după închidere, Muzeul a făcut o expoziție nouă dedicată românilor, de Ziua Națională.
Fostul PR al MNIT, Geanina Simion, confirmă varinta expusă de Ciprian Firea.
