Clujul și-a configurat în ultimii doi ani aproximativ 5 kilometri de traseu de benzi dedicate transportului în comun. Cea mai recentă măsură a vizat un traseu de circa 800 de metri liniari configurat la intrarea în oraș, pe Calea Florești. În mediul online au început să apară poze cu șmecherii care încalcă regulile și circulă pe aceste benzi, mai ales la ore de vârf, când se formează coloane de mașini atât în centrul orașului, cât și la intrarea/ieșirea dinspre comuna Florești.

Aceasta după ce Primăria a îndepărtat stâlpișorii care delimitau respectivul traseu dedicat, mai ales că aceștia împiedicau salubrizarea stradală.

Recent, chiar și primarul Emil Boc a luat poziție publică și a ținut să spună că vremea șmecherilor a apus la Cluj, mai ales că sistemul de supraveghere video de la nivelul Primăriei îi trădează dacă încalcă regulile. El a anuțat că deja în oraș în urma unei razii de 2-3 zile au fost amendați peste 60 de șoferi care au circulat pe benzile dedicate. Boc a mai spus că acțiunile de acest fel vor fi repetate în așa fel încât cei care repetă neregulile vor râmâne fără permisul de conducere.

”Atrag atenţia şi celorlalţi parteneri de trafic, şmecheraşii de cartier, cum îi denumesc eu, care spun că «eu sunt mai şmecher decât tine care stai în trafic». Sunt şmecheraşi de cartier care încearcă să fenteze pentru că nu mai sunt stâlpişori. Până în acest moment s-au aplicat 65 de sancţiuni contravenţionale pentru şmecheraşii de cartier care nu au respectat interdicţia de a nu merge pe banda dedicată. Vom merge până la pierderea carnetului. Ochiul Poliţiei este acolo. Sunt monitorizaţi. Şoferii să respecte regulile jocului. Nu vor fi iertaţi. Nimeni nu este mai presus de lege”, a declarat primarul Emil Boc la o emisiune locală.

Benzile dedicate au fost configurate de Primărie în ultimii doi ani în următoarele zone:

În cartierele Mărăști – Centru- 1,6 kilometri

În cartierul Gherogheni – Centru – circa 2,9 kilometri

Calea Florești – 760 ml

Prima dezbatere cu invitați din afara țarii urmează să aibă loc săptămâna acesta în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei. Doi specialiști din New York și Marea Britanie care conduc structuri internaționale cu expertiză în urbanim și dezvoltare durabilă vor veni la Cluj să discute cu cei de aici despre transformarea spațiului public din oraș.

Ca temă de pornire pentru dezbaterea care urmează să aibă loc miercuri, 4 decembrie 2019, de la ora 17:00, Clujul își va prezenta proiectul de transformare a Parcului Feroviarilor și întregii zone unde acesta se află, proiect pe care arhitectul Vlad Sebastian Rusu l-a făcut pentru municipalitate după ce a câștigat un concurs de soluții.

„Este prima dezbatre din cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică în care avem experți internaționali. Mai urmează încă două astfel de discuții, din care una va avea ca temă mobilitatea. Aceste dezbateri le facem în colaborare cu Divizia de Inovare Urbană pe care o avem la Cluj prin transformarea pe care a suferit-o Centrul de Cultură Clujean. Vrem să creștem calitatea lucrurilor pe care le facem pentru oraș și de aceea am invitat oameni cu expertiză să ne ghideze pe acest drum pe care am pornit cu aceste concursuri de soluții și proiecte pentru a transforma spațiul public din Cluj”, a explicat directorul de dezvoltare al Primăriei, Ovidiu Cîmpean.

Dezbaterea va avea loc la clădirea Casino din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. Experții internaționali care vor participa la eveniment sunt arhitectul Lance Jay Brown – președintele Consorțiului pentru Urbanizare Durabilă și Ralf Alwani, director Urban Scale Interventions.

La discuții vor participa și Șerban Țigănaș – secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților dar și arh. Daniela Maier – președinte al Ordinului Arhitecților din România filiala Transilvania. Dezbaterea va fi moderată de Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC.

Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) a fost lansat în urmă cu doi ani de Primărie, iar în cadrul său se dezvoltă și se testează diferitele forme de colaborare între actorii din oraș, cu scopul de a încuraja participarea clujenilor la viața orașului și de a promova discuții privind proiectele de dezvoltare urbană.

Dezbaterea CIIC din 4 decembrie este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’.

Proiectul are două componente: design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA, dar și utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Cine sunt experții internaționali

Lance Jay Brown este arhitect, proiectant urban, profesor și autor. În prezent este președintele Consorțiului pentru Urbanizare Durabilă, care lucrează îndeaproape cu UN-Habitat și cu Institutul Național al Arhitecților – filiala New York. Este profesor distins al Asociației Colegiului Școlilor de Arhitectură și președinte / director emerit al Școlii de Arhitectură Spitzer. A primit premiul Topaz al Institutului American al Arhitecților / Asociației Colegiului Școlilor de Arhitectură pentru excelență în educația arhitecturală. Lance Jay Brown predă și prelege la nivel național și internațional.

Ralf Alwani este director la Urban Scale Interventions, o nouă formă de agenție creativă care răspunde la schimbările modului în care trăim, lucrăm și ne jucăm prin designul centrat pe oameni. Interesele lui Ralf Alwani țin de arhitectură, design și impact social. A absolvit un program de masterat la Colegiul Regal de Artă specializat în orașe noi și proiecte urbane mari. De atunci consultă pentru practici arhitecturale de renume pentru o varietate de proiecte care implică domenii publice, comunitate și scheme rezidențiale. Este membru al Societății Regale de Arte și a publicat lucrări în arhitectură și proiectare, literatură de sănătate și sănătate mintală și reviste.

Manifestările dedicate Zilei Naționale a României au adunat peste 100.000 de oameni. Reprezentanții Primăriei Cluj au anunțat că publicul s-a perindat pe tot parcusul zilei la evenimentele care au avut loc atât în Piața Mihai Viteazul și în Piața Unirii, cât și pe B-dul Eroilor.

„Clujul a sărbătorit Ziua Națională a României – aniversarea a 101 ani de la Unirea Transilvaniei cu România – printr-o serie de evenimente care au însuflețit centrul orașului. În prima parte a zilei, peste 20.000 de persoane au asistat la ceremoniile oficiale, organizate de Instituția Prefectului Județul Cluj, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și Divizia 4 Infanterie “Gemina”. Manifestările au cuprins depuneri de coroane la statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, defilarea cu tehnică militară și de intervenție și un joc spectaculos de artificii de zi. Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca au invitat publicul în a doua parte a zilei în Piața Unirii, epicentrul evenimentelor dedicate sărbătorii de 1 Decembrie. Pe scenă au urcat interpreții de muzică populară: Mariana Sfechiș, Ioana Ștețco, Maria Lobonț, Mariana Morcan, Andreea Ciupe, Silviu Popa, Dan Gâdea, Marilena Zegrean Istici, Maria Golban Șomlea, Ana Ilca Mureșan, Ansamblul folcloric „Mugurelul”, Aurel Tămaș, Ansamblul folcloric „Mărțișorul”, Anghelina Timiș, Amalia Codorean Chindriș, Ilie Medrea, Ioan Berci, Clubul Vedetelor, Sava Negrean Brudașcu și Ionuț Fulea, acompaniați de Orchestra Regal Transilvan. Luminile de Sărbători au fost aprinse la ora 19.00, după care trupele Voltaj și Cargo au concertat pe scena amenajată din Piața Unirii. La ora 20, timp de 15 minute, cerul Clujului a fost luminat în cadrul unui spectacol de artificii.Sala de proiecție a cinematografului Victoria a fost de asemenea arhiplină, la cele două filme difuzate în cadrul Centenarului Filmului Românesc: Prea mic pentru un război atât de mare și Cardinalul” – se precizează în comunicatul de presă transmis de organizatori.

Fără primar și părerile sale de la urbanism, specialiștii dau undă verde proiectelor controversate. O clădire de birori de pe Avram Iancu a fost avizată de comisia de urbanism a Primăriei după opt luni de la momentul la care primarul Emil Boc a strâmbat din nas cu privire la „căciulița” pe care proiectanții o puseseră pe clădire, cu acceptul celor de la Comisia de Monumente și a cerut modificarea proiectul. Chiar și așa, proiectul a ridicat obiecții și controverse privind înălțimea care ar trebui tolerată în zonă. Rezolvarea e una singură, crede arhitectul Voicu Bozac, Primăria să tranșeze separat problema centrului istoric și să reglementeze cum se poate construi în această zonă.

Clădirea de birouri propusă pe Gurgiu Energy ( de 2263 mp, adică un imobil 2S+P+3E+R, cu o parcare subterană de 24 de autovehicule) pe parcelă de circa 1000 mp de pe Avam Iancu nr. 4 a fost prilej de discuții privind felul în care se construiește în centrul orașului în luna martie dar și în luna noiembrie 2019.

(varianta avizată de Comisia de Monumente dar respinsă de Primărie în luna mariee 2019)

Inițial, soluția propusă de proiectant și agreată de Comisia de Monumente nu a fost pe placul primarului Emil Boc. Poriectanții de la biroul EStudio s-au întors la ședința din 22 noiembrie la urbanism cu mai multe variante. Așa de multe încât vecinii s-au declarat copleșiți.

„Am agreat o soluției cu proiectanții, apoi au fost alte trei, iar la avizierul Primăriei e o alta, așa că nu putem spune dacă suntem de acord”, a subliniat Maria Țopa, în numele vecinilor de pe Avram Iancu nr. 2A la ședința de urbanism la care proiectul a revenit.

(varianta II agrată până la urmă de Comisia de Urbanism a Primăriei)

De această dată, primarul Emil Boc nu a participat la discuții. În schimb, viceprimarul Dan Tarcea a mimat că ceartă aparatul tehnic că nu a postat pe site-ul oficul varianta finală a proiectului. „Voi trebuie să vă asigurați că ce puneți pe site este și corect că altfel ajungem să ne facem de mândră minune în fața oamenilor”, a afirmat viceprimarul.

Înainte de intervenția cetățenilor și de cea a viceprimarului, arhitectul șef Daniel Pop și proiectantul de la EStudio, arhitectul Mihai Ciotlăuș au început să peroreze pe tema nivelului de înălțime admis. Pop a spus că Primăria ar fi cerut un imobil cu trei nivel, dar proiectantul a amintit că Monumentele și-au dat acordul pentru unul cu patru nivele.

„Dacă mergeam pe varianta cu parter și două etaje era imposibil deoarece trebuia să dezvoltăm clădirea în adâncime și afectam vecinii. Am adus și poze de la Paris unde se permite, așa cum au permis și monumentele ceea ce dorim noi. Așa că am încercat să ne retragem mai tare în spate să aibă vecinii mai multa lumină și ne-am ridicat cu regimul de înălțime al clădirii la frontul străzii”, a explicat proiectantul.

Arhitecții din comisie au început să se conterze dacă se poate construi înalt  pe o arteră ca Avram Iancu, fiecare având o altă părere cu privire la clădirea propusă: ar trebuie imobil curat cu parter și trei etaje, ar trebui să aibă șarpantă, să nu seteze o așa cornișă înaltă de 17 metri care va strica imaginea unei străzi din centru, deja strada are clădiri înalte autorizate etc.

Auditoriul a fost adus cu picioarele pe pământ, nu de arhitectul șef,  ci de un alt arhitect din Comisia de Urbanism a Primăriei, Marcel Crișan. „Avem o clădire de 2400 de mp supraterani, cu 24 de parcări și 250 de oameni care vor sta în ea dacă disuctăm de birouri. La atâția oameni și mașini pe o parcelă de 1000 de mp discuția este dacă va funcționa”, a spus Crișan.

Oficialii Primăriei au spus că pentru o astfel de clădire de birouri, viitorii ocupanți folosesc bicicleta, având în vedere amplasarea sa în zona centrală.

Au intervenit și reprezentanții Bisericii Ortodoxe care au o unitate de învățământ vecină cu viitoarea clădire de birouri și au cerut să nu fie afectați.

„Când s-a făcut hotelul Beyfin din Piața Avram Iancu lângă noi, am fost extrem de afetcați de construcție. Acum vorbim de 200 de copii în școală și nu vrem să ne trezim cu surprize”, au semnalat ei. Viceprimarul Dan Tarcea le-a replicat că la faza de autorizare beneficiarii sunt obligați să ofere toate expertizele și garanțiile ca șantierul să nu afecteze clădirile din jur.

De fapt, a spus arhitetcul Voicu Bozac, din Comisia de Urbanism a Primăriei, problema pe fond este lipsa unui Plan Urbanistic Zonal pe centrul istoric și zona protejată, documentație care ar trebuie să regleze exact felul în care ar trebui să se construiască pe artere ca Avram Iancu. „Vechiul contract ar trebui anulat și trebuie relansat un concurs pentru acest proiect. Fără el este dificil doar cu PUG-ul să spunem noi cum se poate construi în zona protejată„, a subliniat arhitectul.

„Regulamentul permite ceea ce propun proiectanții. Nu vorbim aici de calitatea arhitecturală. Propun spre aprobare varianta, nu știu exact care. Cea de pe ecran. Da, deci varianta II„, a tranșat soarta proiectului de birouri de pe Avram Iancu arhitectul șef.

El a mai spus că în 2020 se vor prevedea fonduri în bugetul local pentru PUZ-ul pe zonele protejate ale orașului. „Nu este clar care va fi formula pentru acest proiect, dacă va fi concurs de soluții sau mai multe concursuri având în vedere că există mai multe zone protejate. Anul următor vor prevedea fonduri și ne vom apuca de treabă”, a spus Pop.

După ce proiectul a fost avizat, în discuție a intervenit un alt vecin- Rareș Avram – care a semnalat Primăriei problema barierei care va fi instalată la accesul în parkingul subteran și a precizat că strada e aglomerată dimineața iar o barieră nu ar face decât să creeze congestii mai mari în trafic.

Temerile sale nu au fost detaliate de cei din comisie. Proiectul clădirii de birouri a trecut așa cum a fost propus și în luna martie, cu aceleași niveluri și cu aceiași metri pătrați fixați în tema de proiectare inițială.

Vezi și: Un proiect de birouri propus pe o arteră centrală aduce o nouă direcţie de „analiză” pentru Urbanismul de Cluj: „Ce vor zice oamenii peste 100 de ani când vor vedea clădirea asta?”

O pistă de biciclete și un coridor pietonal între Cluj și Florești pe un parcurs de circa 7 kilometri a fost propus de civicii din Cluj pentru a întoarce cu fața spre râu cea mai are comună din România. Scopul este încurajarea deplasărilor nepoluante spre și dinspre Cluj-Napoca, concomitent cu rezolvarea problemelor legate de poluare și gunoi pe care Someșul le are. Propunerea a fost dusă mai departe de deputatul Adrian Dohotaru și agreată de primul ministru Ludovic Orban, însă deocamdată pe acest subiect nu s-a întreprins nimic.

„Noi am propus, Guvernul Orban a acceptat. Pentru ca pista să se realizeze, trebuie modificată o hotărâre de guvern care sa permită accesul în zonele de protectie sanitară și hidrogeologică, dar într-un mod în care ne asigurăm că nu le poluăm. De aceea, accesul e doar pentru bicicliști, pietoni, ambarcațiuni nemotorizate pe Someș și grădinărit comunitar ecologic. Cum cele 200 de hectare dintre Cluj și Florești conțin o biodiversitate cum nici Parcul Natural Văcărești nu are, am propus și accesul pentru cercetători. Estimez că pista poate fi utilizată de o zecime din cei care fac acum naveta din Florești”, a explicat Dohoraru.

Deputatul a anunțat că a făcut o serie de recomandări cu privire la modificările necesare în legislație și că mingea e la Guvern.

„Am formulat o interpelare către Ministerul Mediului, Costel Alexe și i-am amintit că premiul s-a angajat să susțină proiectul pistei de la Cluj prin modificarea legislației privind mărimea zonelor de protecție hidrologică și sanitară. De asemenea, cu sprijinul colegilor activiști juriști i-am indicat exact și modificările care trebuie operate și am cerut un termen clar pentru ca acest proiect să poată demara”, a mai spus Dohoraru.

Mai mulți activiști clujeni dar și inițiative și organzații civice din Cluj au pornit anul acesta o campanie serioasă împotriva delăsării autorităților din Cluj în ceea ce privește dezastrul ecologic de pe Someș, între Cluj și Florești – râul și malurile sunt, la propriu, invadate de gunoi iar autoritățile preferă să nu facă nimic. După filmulețe din caiac, acuze și deplasări în teren, societatea civilă s-a pus de acord și a stabilit că este nevoie de o masă critică cât mai mare care ar trebui să se coaguleze pentru a presa autoritățile să facă ceva cu Someșul. Mai mult, specialiștii care au lucrat pe râu și în Cluj-Napoca sunt convinși că dezvoltarea unui traseu pietonal ar forța și rezolvarea problemelor gunoiului.

Alături de ONG-ul său – SOS, dar și de inițiativa Someș Delivery și de un al ONG, Clubul de Cicloturism Napoca, Dohotaru a inițiat un tur cu barca pe Someș în căutarea potențialului pietonal și velo pe malurile râului.

Detalii despre plimbare aici: VIDEO Cu barca pe Someș, după potențialul râului

După tur, Dohotaru a inițiat propunerea în Parlament și a obținut chiat și o video-promisiune de la noul premier Ludovic Orban, pe care l-a susțint ca deputat independent.

Detalii:TV deputatul ochește din nou: cu un vot l-a tras în cadru și pe noul premier Ludovic Orban

INTERPELARE proiect coridor pietonal și velo Florești – Cluj by Silea Simona Luminita on Scribd

O documentație de urbanism pentru reglementarea unui teren de peste 2,3 hectare de pe strada Tractoriștilor din cartierul Someșeni pentru construirea de locuințe și a unei zone de dotări cu acces public i-a nemulțumit pe vecini, care au semnalat comisie de urbanism că „triplexurile” și „duplexurile” propuse la stradă le afectează intimitatea. Ei i-au cerut Primăriei să mențină caracterul zonei ocupată de case cu parter și etaj.

Arhitecții din comisia de urbanism s-au arătat și mai nemulțumiți că oamenii nu înțeleg noțiunile și au arătat că „duplex” sau „triplex” fac referire la construcții pe înălțime și nu la locuințe colective mici dar și că vor să își limiteze posibilitățile de construire.

„Proiectanții au implementat subzonele obligatorii, cea verde și de servicii. Domnul proiectant o să ne povestească unde și de ce acolo”, a introdus în discuție arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, un Plan Urbanistic Zonal propus pe strada Tractoriștilor pentru construirea de locuințe individuale și colective.

„Mi-ați scris aici că proiectantul va trebui să justifice locuirea pe subzone din N și de ce e aceasta propusă ca locuire colectivă”, a intrat și primarul Emil Boc în atmosfera de la comisia de urbanism.

Deja la masa de ședințe se așezaseră vecinii din zona străzii Tractoriștilor, unde proiectanții de la Scripcariu Birou de Arhitectură propuseseră construirea de locuințe (2,3 hectare, împărțire în 28 de parcele cu locuințe individuale și colective, deservite de o zonă verde și de una de servicii).

„Deci e lângă sere”, a mai intrat Boc pe teren, la locul „faptei” din cartierul Someșeni. „Sunt parcele cu case în zonă, nu vrem să ajungă un triplex lângă noi”, l-au lămurit oamenii privind felul în care văd ei situația din teren.

„Constituția orașului în materie urbană ce spune?”, a cerut Boc un punct de vedere de la specialiști.

Șefa de la strategii, arhitecta Andreea Mureșan a lămurit că proiectul propune locuințe individuale și colective, preponderent individuale și în nord locuințe colective, cu cel mult două niveluri pe parcelă. „20% din întreaga suprafață e reglementată pentru a fi ocupată cu locuințe cu cel mult 6 unități locative. Le-am pus în nord ca să fie toate în aceeași parte”, a clarificat arhitectul Razvan Coca din partea proiectanților.

Primarul Emil Boc a făcut distincția între pașii proiectului pentru a fi aprobat: „dacă se acceptă”, „deci așa a vrut beneficiarul”, „deci se poate”. „Dar nu e obligatoriu”, a întărit șefa de la Strategii urbane.

În discuție a intervenit și una dintre beneficiare care a explicat că s-a schimbat caracterul zonei și s-au propus locuințe colective pe parcelele de colț care se pretează unor astfel de construcții cu maxim 12 metri. „Am revenit cu case, inițial se doreau blocuri”, a completat unul dintre beneficiari.

Vecinii au militat pentru păstrarea caracterului zonei și au spus că ei au case de maximum 8 metri și că sunt afectați de „cele trei triplexuri propuse” spre strada Tractoriștilor și strada Râului.

De la masa de ședințe, arhitectul Sorin Scripcariu a replicat că se respectă înălțimea construcțiilor propuse, care e decentă, 8 metri la cornișă.

„Puteați face și mai mult”, a constatat arhitectul-șef. „Ne afectează direct triplexul, e spre limita noastră de proprietate și ne afectează intimitatea. O să fie foarte aproape de curtea nostră”, a plusat o vecină de pe strada Râului care a militat împreună cu alți locuitori pentru păstrarea caracterului zonei, de locuințe unifamiliale cu parter și mansardă sau etaj.

„Nu putem limita regimul de înălțime în zonă deoarece dacă acum aveți P+1 și veți dori și mansardă, nu o să mai puteți să o faceți”, a ținut să sublinieze Boc.

Proiectantul a replicat că există pensiuni pe strada Tractoriștilor și că nu poate fi vorba despre menținerea vreunui caracter al zonei ca una cu locuințe unifamiliate.

Vecinii au replicat că ele sunt pe alt tronson. Arhitectul Vlad Negru din Comisie a verificat pe tabletă și a spus că există la nr.7.

Arhitecta Ligia Subțirică din Comisie a cerut lămuriri de la vecini cu privire la „vârsta fondului construit”. Vecinii au informat-o că și-au făcut casele în 2012. „Am vrut să văd dacă există o tendință de restructurare a zonei. Deci nu există”, și-a clarificat intervenția.

Arhitectul Voicu Bozac din Comisie a adus în discuție chestiunea legată de cât de comodă este locuirea în vecinătatea pistei aeroportului, vecină cu cei din Someșeni – cu proiectul urbanistic și cu vecinii care stau la case.

„Se aude tare, e curent între case”, a fost lămurit. Bozac a mai semnalat că trei corpuri de locuințe se justifică spre strada Râului, însă nu și în interior, spre Tractoriștilor și a recomandat o regulă mai clară pentru amplasarea construcțiilor pe parcelă în așa fel încă să existe o curte mai generoasă către vecinătăți.

„Problema este numărul de unități locative create, nu înălțimea. Ei vor câte șase”, a intervenit și directorul de la urbanism, Corina Ciuban care a ținut să susțină poziția arhitectului Bozac ca fiind una corectă.

Boc le-a recomdant proiectanților să găsească o soluție de intimitate de care să beneficieze și investitorul, dar care să țină cont și de interesele locuitorilor din zonă.

S-a mai adus în discuție chestiunea drumurilor din zonă și arhitecții din comisie au cerut chiar ca proiectanții să lase posibilitatea ca strada Bazna să poată fi continuată în viitor. Proiectul urmează să revină în comisia de urbanism.

Chiar arhitectul Sorin Scricariu, un ”prieten al etajelor” (autorul celui mai înalt bloc din Cluj, cel cu 25 de etaje de la intarea în oraș) a recomandat Primăriei ca următorul PUG să aducă și limite minime de înălțime, pe zone, tocmai pentru ca să nu mai apară situații și cereri de la oameni ca să se facă în anumite zone doar locuințe cu parter și etaj.

După discuțiile de la urbanism, arhitecți din Comisie s-au arătat, potrivit unor surse,  nemulțumiți că oamenii care vin la urbanism nu cunosc termenii la care se referă, Până acum, arhitecții erau nemulțumiți – tot pe surse – de terminologia folosită de primarul Emil Boc când judeca proiectele de urbanism.

„Locuinele individuale se fac în general cu parter, P+1 sau P+2, cu sau fără subsol, cu sau fără mansardă. Locuințele individuale desfășurate pe două nivele supraterane (P+1 sau S+P+1) se numesc locuine de tip duplex. Cele P+2 (sau S+P+2) se numesc triplex-uri”, a venit clarificarea termenilor greșiți folosiți de oameni.

Ce au propus proiectanții în PUZ-ul Tractoriștilor

Documentația studiază un teren de peste 2,3 hectare și are ca scop reglementarea construirii a 28 de parcele în vederea construirii de locuințe și a unei clădiri cu servicii și dotări cu acces public. Terenul este liber de construcții și are o formă poligonală învecinându-se la vest cu proprietăți private, la est cu proprietăți private, la sud cu strada Bazna și la nord cu strada Râului. Din totalul de parcele, propunerea este ca 25 de parcele să primească locuințe familiale izolate sau cuplate cu regim redus de înălțime iar alte trei parcele să primească locuințe colective mici cuprinzând cel mult 6 unități locative. Se propune o stradă nouă cu profil de 12 metri și se reglementează celelalte artere din zonă încă nerealizate la același profil.

Care sunt practicile nescrise de la Comisia de Urbanism a Primăriei lui Boc

Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Terioriului din cadrul Primăriei Cluj este deschisă publicului. În ultima perioadă, oamenii direct interesați de proiecte sau vecinii dezvoltărilor din oraș sunt invitați sau pot participa la dezbaterea proiectelor de către specialiști. Este și o procedură e lucru, nescrisă, dar practicată în acestă comisie deschisă.  „Derogările” cerute de beneficiari se discută în comisia mică apoi vin la comisia mare cu obeservații și recomandări. Comisia mare e condusă de primarul Emil Boc sau, după caz, de viceprimarul Dan Tarcea. De obicei oficialii deschid discuția. Procedura este ca din punctele de pe ordinea de zi să se discute cu celeritate cele unde sunt cei mai mulți cetățeni prezenți. Vecinii sau cei direct interesați primesc dreptul la cuvânt în comisie. Arhitectul-șef amintește ce s-a discutat în comisia mică și ce recomandări au primit proiectanții. Apoi proiectanții prezintă documentația. Primarul Boc are o foiță de hârtie pregătită cu obiecțiile și completările făcute de comisia operativă la fiecare proeicte în parte.

Deși e o comisie tehnică de urbanism, fiind una deschisă transcede exigențelor legale, mai ales că e condusă de politic. Comisia de la Cluj e un fel de for de discuții încetățenit de oficialii Primăriei pentru a se spăla pe mâini că fac urbanism pentru oameni și sporirea calității vieții în Cluj-Napoca. Mai este încetățenită o practică. Proiectanții – cu mici excepții – nu prezintă clar ce și cum vor să construiască. Iar arhitecții din comisie nu critică clar proiectele, evită de obicei să aibă poziții în dezacord cu cele ale oficialilor, mai ales când sunt pe ordinea de zi proiecte controversate.

Departamentele Juridic (șefa Alina Rus), Stategii Urbane (șefa Andreea Mureșan) și Direcția de Urbanism (șefa Corina Ciuban) sunt mereu pe poziții combative în cadrul comisiei.

Care e terminologia din regulamentul de urbanism 

Locuinţă individuală – (în sensul prezentului regulament) unitate funcţională, formată din una sau mai multe
camere de locuit, situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependinţele, dotările şi utilităţile
necesare, având acces direct şi intrare separată, destinate exclusiv ei, şi care a fost construită sau transformată
în scopul de a fi folosită de o singură gospodărie, pentru satisfacerea cerinţelor de locuit. De regulă, locuinţa
individuală dispune de o parcelă proprie.

Locuinţe colective – (în sensul prezentului regulament) grup de locuinţe, amplasat pe o singură parcelă şi situat
în una sau mai multe construcţii, având de regulă acces comun şi unde există atât proprietăţi comune cât şi
proprietăţi individuale.

Locuinţe colective mici – (în sensul prezentului regulament) locuinţe colective cu cel mult şase unităţi locative.

Locuinţe semicolective – (în sensul prezentului regulament) cel mult două unităţi locative, curpinse în aceeaşi
construcţie şi având acces comun sau separat.

Dezvoltatorii parcului tehnologic Liberty au primit acceptul Primăriei să pornească o nouă etapă de proiect după reconversia clădirilor fostei fabrici de mobilă, care presupune construirea de clădiri noi de birouri dar și de locuințe. Mai precis două imobile de locuințe, trei imobile destinate funcțiunilor de birouri-servicii dar și un corp de clădire pentru o grădiniță. Ultima funcțiune adusă în proiect i-a extaziat pe oficialii Primăriei din comisia de urbanism, doar-doar orașul să  primească o altfel de donație.

Fiind un proiect de restructurare din zona industrială, el vine la pachet cu un contract de restructurare asumat de beneficiar în care e trecută contribuția sa la binele comunității, așa că viceprimarul Dan Tarcea a cerut să știe ce oferă cei de la Liberty orașului în schimbul permisiunii de a construi pe cele 4,5 hectare unde se intenționează dezvoltarea etapei noi a proiectului.

Proiectul nou al celor de la  Liberty Technology Park a fost anunțat încă din primăvara lui 2018 când dezvoltatorii parcului spuneau că vor să valorifice restul de parcele disponibile pe platforma fostei fabrici Libertarea. Aici s-au renovat clădiri existente și s-a ajuns în două faze de proiecte la 17.000 de mp de birouri deservite de o incintă publică, totul pe 1/3 din teren. Liberty Technology Park Cluj a fost lansat în 5 decembrie 2013 fiind o inițiativă a Fribourg Capital sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza, fost premier în Republica Moldova și fost vicepreședinte Rompetrol. Pentru restul suprafeței diponibile, Nina Moldovan – CEO Liberty TP – spunea că se doresc preponderent birouri dar și locuințe, dar într-o formulă diferită, locuințe individuale, adică studiouri, apartamente de închiriat care să răspundă în primul rând profilului celor 2000 oameni tineri angajați la companiile care au sedii la Liberty.

„Proiectul va fi majoritar de birouri. Încă există cerere în piață și nu ne așteptăm să scadă în perioada următoare. 70% dintre companiile pe care la avem chiriașe sunt din IT, restul sunt servicii suport IT sau servicii gen restaurant sau clinică medicală”, mai spunea Moldovan pentru Actualdelcluj.ro.

Pentru noul proiect de populare a incintei, Sturza anunța în 2018 că vrea un partener. Acesta a apărut oficial în septembrie 2019 când s-a anunțat că după negocieri de 1 an, dezvoltatorul imobiliar White Star Real Estate și un fond de investiții al unei universități americane de top au preluat Liberty Technology Park (cele cinci clădiri de birouri existente, dar și restul terenului cu proiectul nou imobiliar în stare avansată).

Proiectul imobiliar nou al celor de la Liberty TP a revenit în atenția Comisiei de Urbanism a Primăriei la o ședință de la final de noiembrie 2019. Atunci, proiectanții de la Arch Design au revenit cu temele făcute după discuțiile precedente de la urbanism când arhitecții din comisia Primăriei au cerut o serie de modificări ale proiectului. Arhitectul Victor Mihăilescu din partea proiectanților a intervenit la ședință și a spus că s-au achitat de exigența de a prevedea o stradă în vestul ansamblului pentru a se contura un viitor acces spre platforma industrială Mucart, unde de asemenea se dorește un proiect de restructurare. Cei din comisie s-au arătat interesați dacă strada va fi făcută iar proiectanții au răspuns că va exista un drum complet, din strada Gării, însă odată cu evoluția proiectelor de restructurare din zonă, exemplificând și cu cel de la Armătura. Proiectanții au mai arătat că au prevăzut agrement pe malul Nadășului și că au scos grădinița ca un corp independent, cu parter și un etaj.

Cei care conduc comisia au ținut să spună că proiectului nu ar fi trebuit să îi lipsească contractul de restructurare în care este enunțat câștigul pentru oraș, așa cum prevede PUG pentru zonele de restructurare.

Auzind de grădiniță, viceprimarul Dan Tarcea s-a interesat asupra câștigului orașului, odată cu acest proiect de restructurare. „Ce primește orașul?”, a întărit Tarcea.

„Cele două stații pentru închiriere biciclete, drumul, dar și faptul că incinta Liberty TP rămâne cu acces public”, a fost informat de proiectanți.

„Și grădinița?”, a continuat vicele. „Privată”, i-a răspuns arhitectul-șef Daniel Pop. „Cât e o stație din asta pentru biciclete, investiția?„, a continuat viceprimarul. ” Peste 20.000 de euro și facem două”, l-au lămurit proiectanții.

Arhitectul Vlad Negru a intervenit în discuție și a spus că proiectul a fost îmbunătățit considerabil față de primele variante prezentate în comisie. El a mai afirmat că de la 4 imobile de locuințe s-a ajuns la 2 și prin propunerea de amenajare a imobilelor în teren s-a ajuns la crearea de spații de calitate.

În final, comisia a acceptat proiectul. Primarul Boc nu a fost prezent la discuții privind acest punct.

(sursa foto, proiect Liberty TP, Arch Design)

PUZ-ul de restructurare Liberty propune pe un teren de peste 4,5 hectare două imobile de locuințe colective cu regim de înălțime S+P+5E+R+Et, două imobile cu functiuni mixte, de birouri și servicii, cu un regim de înălțime  (1-3)S+P+5E+R+Et, un imobil de birouri și servicii cu un regim de înălțime (1-2)S+P+5E+R+Et și un corp de clădire cu funcțiunea de grădiniță, regim de înălțime (1-2S)+P+1E. „Înălțimea la atic/cornișă a imobilelor de locuire colectivă va fi de 19,3 m, cu înălțime totală de 25,5 m, iar cea a clădirilor ce adăpostesc funcțiuni mixte va fi de 22 m la atic cu o înălțime totală de 28 m. Subsolul va fi divizat în 3 zone, una care deservește cele două cădiri de locuințe colective, un alt tronson va fi realizat în zona corpurilor A și H, deservind cele două clădiri și cele existente pe amplasament, iar al treilea tronson va asigura locurile de parcare pentru corpurile F și G. Subsolurile adăpostesc 1.068 de locuri de parcare pentru autoturisme (dintre care 39 pentru persoane cu dizabilități) și 717 pentru biciclete”, se arată în proiectul Liberty.

Până în 2018, Primăria se ferea să pronunțe „contract de restructurare”

Toți investitorii/arhitecții care îi reprezintă și toți cei cu funcții de conducere de la Primărie au fugit după descinderile procurorilor anticorupție în instituție (soldată cu arestarea și condamnarea fostului primar Sorin Apostu) de contractul de restructurare urbană propus în Planul Urbanistic General pentru reconversia zonelor industriale din Cluj.

Ceea ce s-ar propune prin aceste contracte pentru oraș în schimbul permisivității construirii ar putea fi considerată șpagă dată pentru ca un proiect urbanistic să fie aprobat. Cine și-ar asuma așa ceva?! Apoi, ce ar trebui să oferi Primăriei ca să te lase să construiești ceea ce propui într-o astfel de zonă și cum s-ar cântări ceea ce fiecare investitor trebuie să ofere? Ori s-ar crea un precedent al prețului plătit pentru oraș (asta trebuie să dai ca proiectul să-ți treacă), ori o inechitate printre arhitecți/investitori (unii ar da mai mult alții mai puțin).

Așa s-a fugit ani în șir de la noul PUG de aceste contracte de restructurare, un instrument de negociere urbanistică adusă în atenția Primăriei de elaboratori pentru a debloca situația multor proiecte imobiliare din oraș, dar și pentru ca acesta din urmă să câștige de pe seama transformării zonelor industriale.

Abia de la începutul lui 2018 au început să apară pe ordinea de zi la Consiliul Local astfel de contracte care însoțeau proiecte urbanistice din zona de restructurare a Clujului. Primele contracte de acest gen au fost promovate de proiectanții de la Arhimar și de cei de la ArchDesign.

Detalii: Primele contracte de restructurare urbană. Ce câștigă orașul de la Chimu Căpușan și frații Buzoianu

Cum va arăta proiectul nou al Liberty TP

(sursa foto, proiect Liberty TP, Arch Design)

(sursa foto Cover, proiect Liberty TP, Arch Design)

Au făcut acum 5 ani o sală de sport cu 2 milioane de lei (proiectare și execuție), a fost inaugurată drept  „cea mai modernă din România.” Au închis-o după 4 ani pentru că punea în pericol siguranța elevilor. Acum, în 2019, Primăria și-a asumat o expertiză și o o investiție de 6 milioane de lei pentru consolidarea și redarea în folosință a obiectivului. Expertiza a stabilit clar că au fost vicii de proiectare și a recomandat Primăriei să recupereze banii prin instanță. Proiectantul sălii a fost o firmă unde e acționar consilierul local PNL Ovidiu Florian.

Sala de la liceul George Coșbuc avea probleme încă de la recepție, iar comisia de recepție ar fi recomandat monitorizarea în timp a obiectivului, după cum au spus oficiali din conducerea liceului în 2018, când sala a trebuit închisă. Șantierul a avut de la început probleme care au generat costuri pentru Primărie legate de drenuri, de alunecarea dealului, de devierea utilităţilor, după cum anunța primarul Emil Boc la inaugurarea obiectivului în octombrie 2014.

(sursa: Primaria Cluj)

Expertiza tehnică comandată de Primărie arată vulnerabilități în proiectarea obiectivului și recomandă Primăriei să recupereze prin instanță suma necesară pentru demararea investiției. De asemenea, se estimează că lucrările de consolidare la pachet cu celelalte necesare pentru ca sala să poată fi folosită de elevii Colegiului Coșbuc ajung la 6 milioane de lei.

CF-ul pentru construirea sălii de sport a fost făcut de Arh Construct Solution și semnat de arhitecta Florina Florian, pe atunci soția actualului consilier PNL Ovidiu Florian.

Proiectul sălii de sport de la liceul Coșbuc a fost licitat la pachet, proiectare și execuție, fiind câștigat de Conimet Impex SRL.  Proiectarea a fost făcută tot de Arh Construct Solution, unde consilierul local PNL, Ovidiu Florian, apare ca asociat și administrator în 2018, alături de Florina Florian. Calitatea de administrator/acționar cu 50% și-o păstrează și în prezent, potrivit declarației de interese a consilierului din 2019.

Consilierii locali au aprobat ieri să investească cei 6 milioane lei din fonduri publice pentru lucrările de consolidare, așa cum au recomandat experții.

(expertiza însușită de Consiliul Local, sursa: primariaclujnapoca.ro)

În proiectul discutat de consilierii locali se mai face referire la faptul că Primăria ar fi dispus constructorului de la Conimet să remedieze problemele apărute în urma unei expertize comandate încă din luna noiembrie 2018, după închiderea sălii, însă firma ar fi refuzat.

(sursa: Primăria Cluj)

Viceprimarul Dan Tarcea a explicat pentru Actualdecluj.ro că următorul pas al proiectului de consolidare a sălii de la liceul Coșbuc aflat în centrul orașului implică proiectarea pentru lucrările necesare și stabilite de experți, proiectare care se va face separat cu firma care are acord cadru în acest sens cu municipalitatea. Ulterior, va fi făcută o licitație pentru contractarea unui constructor care să facă lucrările de consolidare și reparații. Ambele etape au fost estimate la 6 luni.

„Ne vom îndrepta împotriva celui vinovat. Nu puteam merge până acum în instanță deoarece nu aveam stabilită o sumă și un prejudiciu clar pe care să îl avem de recuperat. Contractul a fost încheiat la pachet pentru proiectare și execuție, așă ca titularul va fi chemat în instanță. N-are decât de acolo să își rezolve problemele cu proiectantul pentru că au semnat în solidar contractul. Ceea ce nu pot spune în acest moment este când vom porni acțiunea în instanță. Acum avem estimarea aceasta de 6 milioane de lei, însă la licitație am putea obține un preț mai mic și atunci aceea ar fi suma prejudiciu. Nu pot spune acum dacă vom aștepta până după licitație pentru a deschide procesul deoarece este nevoie să mă consult cu colegii mei de la juridic. Vom merge pe procedura legală. Nu se va prescrie nimic”, a mai spus Tarcea despre recuperearea prejudiciului.

Despre Florian, Tarcea a mai spus că în prezent nu mai are nicio legătură cu societatea fostei sale soții.

sursa foto: www.gcosbuc.ro

O primărie de la țară cu buget de 380.000 lei susține amenajarea unui cartier dezvoltat de la zero pe un teren de 10 hectare aflat în proprietatea comunei.  Terenul va fi concesionat pentru construcția de locuințe, după propunerea urbanistică făcută de specialiști.

Se întâmplă în comuna Săndulești din Cluj unde primarul Călin Fărgaciu susține că s-a ajuns la acest proiect după ce nu avea destui copii în școală și a chemat specialiști de partea sa care să îl ajute să schimbe statisticile din comună. El a recunoscut că a început cu stângul la capitolul urbanism când a preluat Primăria, însă spune că s-a răzgândit repede. Deja primăria are 400 de cereri de la oameni interesați să primească în concesiune teren în viitorul cartier iar primarul ia în calcul să extindă proiectul cartierului.

Proiectul cartierului din Copăceni este în faza de documentații de urbanism, iar dezvoltarea a primit deja avizul de oportunitate. În mediul rural din Cluj se pregătesc și alte proiecte de cartiere de acest fel.

„I-am trimis, nu vreau să vă ascund, arhitetcului-șef un mesaj pe WhatsApp și i-am spus că îmi cer scuze pentru că de multe ori am creat ca primar o presiune pe compartimentul de urbanism neînțelegând inițial lucrurile. Abia apoi mi-am dat seama că trebuie să avem o altă viziune asupra satului românesc și asupra urbanismului. Îs tare bucuros că am luat legătura cu specialiști. Un primar nu trebuie să creadă că le știe pe toate. Pentru că aceasta este problema pe care am indentificat-o când am venit în funcția publică. Oamenii odată ajunși în funcții publice cred că sunt mici Dumnezei și de aceea se întâmplă lucruri nepotrivite în multe locuri – crează presiune prin politic, se supără și fac lucruri pe genunchi. Eu chiar am preluat în comună situația unde s-a alocat de 15 ani o suprafață și nu s-a construit nimic. Apoi, când s-a construit s-au făcut lucruri care nu au legătură cu cu zona noastră. Dacă nu avem mai ales grijă să păstrăm identitatea și prin vizualul construcțiilor încet încet o să dispărem în nebunia asta numită globalizare. Eu fiind un primar de rural vreau ca satul românesc să existe pentru că prin el și noi ne identificăm ca popor. Așa cred eu. Deși sunt primarul unei comune multietnice, multiculturale am reușit să insuflu comunității ideea de voluntariat și că nu suntem două tabere care ne luptăm și că nici între noi n-ar trebui să ne luptăm pe probleme care nu au legătură cu viața de zi cu zi”, a spus primarul din Săndulești,  Călin Fărgaciu despre proiectul cartierului model pe un teren al Primăriei de aproape zece hectare din comuna Copăceni.

Proiectul cartierului din Copceni este în faza studiului de oportunitate, deja avizat de arhitectul-șef al județului, cu girul comisiei tehnice, urmând să parcurgă etapele de Plan Urbanistic Zonal și de obținere a avizelor și acordurilor legale. Arhitectul Horațiu Răcășan de la birourl Raum, cel care face proiectul, a prezentat public propunerea colegilor din comisie.

Arhitectul este unul dintre cei care au lucrat în cadrul Ordinului Arhitecților din România la Ghidurile pentru păstrarea specificului local. Pentru proiectul cartierului din Copăceni a propus și o machetă model. „Voi merge într-un fel de tur prin mediul rural cu exemplele de bune practici de acest fel ca să îi lămurim și pe alții de ce merită să facem astfel de dezvolări”, a declarat Răcășan pentru Actualdelcluj.ro.

Pe un deal pășune din satul Copăceni aflat în proprietatea primăriei Săndulești de aproape 10 hectare se propune o dezvoltare care reglementează exact mărimea parcelelor, rețeaua stradală, zonele verzi, dotările publice, forma caselor, coloristica, împrejmuirile. Zona rezidențială care urmează să fie dezvoltată în localitatea Copăceni este la 29 de km de Cluj-Napoca, 4,5 kilometri de Turda, 11,5 km față de nodul de autostradă și la doar 800 de metri de drumul național și va aduce automat creșterea populației tinere în comună.

Ansamblul urmează să aibă 69 de parcele care să fie concesionate de Primărie pentru construcția de locuințe individuale și cuplate cu regim de înălțime demisol/subsol parter și mansardă care vor fi deservite de 1435 metri liniari de străzi cu două benzi de circulație și trotuare, de trei zone verzi și de alte trei zone de servicii, toate gândite în așa fel încât oamenii să aibă toate serviciile aproape de unde locuiesc. „Este unul dintre cazurile fericite din România pentru a crește populația din mediul rural. Zona este studiată și mobilată în așa fel încât cei care se mută aici să aibă toate condițiile de confort contemporan. Avem prevăzute stații de autobuz, legătură cu drumul european și racord cu o girație, sunt patru modele de case, unul mic, două medii și unul mare, există regulament prin care se va putea construi, prevederi pentru tipul de gard, preponderent viu, cu băncuțe pentru stat la taclale sau pe telefon, așa cum se obișnuiește în zona rurală care maschează racordurile pentru utilități, există obligația ca pe fiecare parcelă să fie plantați 7 copaci. Este un peisaj rural în care cred și pe care îl promovez”, a spus printre altele Răcășan.

Ce au reproșat cei din comisia de urbanism proiectului 

Propunerea a fost felicitată de majoritatea celor din Comisia de Urbanism a județului. Deja arhitetcul șef a dat-o ca model de bune practici, odată ce s-a depus spre avizare.

Chiar dacă o felicitat-o, s-au făcut și recomandări-reproșuri. Arhitectul Emanoil Tudose s-a interesat asupra teraselor verzi înierbate propuse pentru locuințele din viitorul cartier și legăturii lor cu casele tradiționale din satele românești. „Laude și aplauze pentru proiect. Nu iau în calcul partea tehnică, ci specificul”, a spus Tudose. Răcășan a spus că soluțiile propuse sunt eficiente și testate chiar pe propria-i casă dar și că specificul trebuie să fie racordat la zilele noastre și la soluțiile tehnice care există. „Tot ce aste în Ghidul pentru Câmpia Transilvană a fost respectat. Terasa verde e licența noastră în proiect”, a adăugat Răcășan.

Arhitectul Ștefan Marina a căutat să afle secretul adevărat prin care populația din rural poate crește cu adevărat. „Ce anume duce la creșterea populației, care este motorul?Adică , să crească de-adevăratelea și să aibă un scop turistic, cu creearea acestui cartier. Aceasta în condițiile în care municipiul Turda și-a înjumătățit populația în ultimii 30 de ani”, a subliniat Marina.

Primarul din Săndulești i-a replicat că a ajuns la acest cartier după ce comuna nu avea destui copii pentru a ține școala. „Când am venit la Primărie am adunat toate datele să vedem exact cum stăm. Am testat și avem deja 400 de cereri din partea tinerilor care vor teren ca să construiască în acest cartier. Vrem ca populația să crească în mod natural. Am scos pe studii, pe vârstă”, a explicat primarul.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță a mai arătat că și cei din Cluj s-ar putea muta într-un astfel de cartier având în vedere că de la Salina Turda până în Cluj se fac 25 de minute. În plus, nodul de autostradă din zonă va aduce dezvolătri de parcuri tehnologice, au mai spus și proiectanții. S-a semnalat că e un cartier ideal și pentru IT-iști.

„Oamenii vor veni aici pentru că e mai ieftin ca în altă parte, dar va fi un cartier dormitor al municipiului Turda. Asta e părea mea”, a spus arhitectul Dan Domșa din comisia de urbanism. El a mai recomdat proiectanților să aibă în vedere racordarea zonei la drumul european și fluxul de trafic.

„Este foarte bună propunerea cu gardurile vii și să se limiteze la minimum de beton. Dar ar fi nevoie și de lărgiri pe străzi pentru a se prevedea copaci. Filmul cu acest cartier propus mă duce cu gândul la satele existente în Austria, care sunt pitorești și care au astfel de benzi verzi. Oamenii vor opta probabil să își planteze pomi fructiferi la ei în curte și de aceea este benefică această vegetație pe străzile propuse”, a recomandat arhitectul Marcel Crișan.

Alți colegi au semnalat greșeli pe planșe la indicii propuși pentru zonele verzi unde apărea un POT de 30%, în timp ce în realitatea era 3%, după cum a clarificat lucrurile Răcășan.

„Eu cred în puterea exemplului. Primarul din Săndulești este unul din cei care și-a luat tractorul său și a dezăpezit el comuna. La fel, cred că zona Turzii se va dezvolta, având în vedere proiectele industriale pe care deja le-am avizat și va duce la crearea de locuri de muncă”, a mai spus arhitectul șef.

Primarul din comuna Săndulești spune că, deși administrația locală este foarte sărăcă în comparație cu alte primării din județ, și-a asumat să mai dezvolte și alte cartiere rezidențiale de acest fel în comună.

Și în alte comune din Cluj sunt în pregătire cartiere mai mici  unde să îți placă să locuiești pentru a atrage prin calitate populație tânără. Specialiștii estimează că, până să termine Clujul cartierul model Sopor, pregătit de Primăria lui Emil Boc ca un demers unic la nivel național și prin concurs de soluții, în mediul rural din Cluj să apară zece cartiere mai mici, dar dezvoltate după aceleași principii.

DETALII:

Concurență de la țară pentru cartierul model Sopor pregătit la Cluj în premieră națională

Programul de supraimpozitare a ajuns în 2019 în „inelul III de străzi”, în jurul centrului, pe străzi circulate, folosite pentru intrarea și ieșirea din oraș. 39 de clădiri din această zonă cu proprietari care mai de care mai „de vază” – Comunitatea Evreilor, Eparhia Unitariană, președintele Academiei Române din Cluj – sunt pe lista de impozitare cu 500% pentru 2020. În 3 ani, Primăria a reușit să mobilizeze proprietarii a 535 de clădiri din zona centrală și semicentrală care și-au reparat imobilele, inclusiv le-au dat o nouă „față”, după aplicarea programului de supraimpozitare (creșetere de 6 ori a impozitului pentru proprietarii de clădiri neîngrijite). 88 de clădiri sunt în lucru.  „E foarte mult, enorm”, contabilizează oficialii Primăriei.

În 2019, polițiștii locali s-au mutat în inelul III de străzi perimetral centrului, spre intrarea și ieșirea din oraș pentru a lua pulsul fațadelor. Astfel, polițiștii locali au inventariat 350 de clădiri  din care 39 au primit punctaje pentru clădiri neîngrijite (25 de puncte) și au fost propuse pentru a fi supraimpozitate cu 500% începând din 2020. Consilierii locali urmează să discute lista la ședința extraordinară din 19 decembrie pentru a da votul de intrare în vigoare.

Pe listă sunt clădiri de pe artere ca Someșului, Paris, Calea Turzii, G. Stephenson, Avram Iancu, Traian, Racoviță, Acd David Prodan, Caracal, Clinicilor, Victor Babeș, Piața Mihai Viteazul, Clinicilor, B-dul 21 Decembrie 1989, Horea, Traian, Cloșca, dar și imobile de pe B-dul Eroilor sau Piața Unirii. Printre proprietarii care vor fi supraimpozitați se numără președintele Filialei din Cluj a Academiei Române, Emil Burzo, Parohia Unitariană, Comunitatea Evreilor etc.

„În 2019, polițiștii locali au inventariat un număr de 350 de clădiri din inelul III de străzi perimetrale centrului. S-au concentrat și pe artere de intrare-ieșire din oraș, tranzitate. Așa sunt pe listă străzi precum Calea Turzii, B-dul 21 Decembrie sau Clinicilor. Din acestea, 39 au primit punctaj pentru clădiri neîngrijite de 25 de puncte și sunt propuse la supraimpozitare. Sunt străzi din zona de impozitare A. Nu putem lua tot orașul deodată. În anii următori ne vom extinde și în alte zone. Din 2016 ne-am concetrat pe zona ultracentrală, apoi pe zona centrală și semicentrală. Deja avem cele 535 de clădiri refațadizate și 88 de clădiri în lucru, grație acestui program. Este enorm. Nu doar proprietarii care au primit punctajul maxim de clădire neîngrijită și erau pe lista de supraimpozitare s-au apucat să repare clădirile ci și cei cu punctajr apropiate, de 23-24 de puncte, ca să nu ajungă pe listă anii următori. E foarte mult, enorm ce s-a reușit”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea pentru Actualdelcluj.ro.

Din 2016, Primăria din Cluj a preluat exemplul și regulamentul pentru fațade de la Oradea și s-a apucat de inspectarea clădirilor din oraș. Clădirile au primit punctaje, iar cele identificate ca fiind degradate (25 puncte) au fost propuse pentru supraimpozitare cu 500% începând cu anul următor.Potrivit datelor Primăriei, în perioada 2016-2018 au fost inventariate peste 1500 de imobile din zona ultra și semicentrală, din care au intrat la supraimpozitare circa 100 de clădiri. Politica este ca proprietarii (persoane fizice sau juridice) să fie scoși de la supraimpozitare, în condiițe în care se demarează lucrările de refațadizare și reparații la clădiri. Dacă nu, supraimpozitarea continuă și în următorul an.

Primăria a început și ea să își repare clădirile pe care le are în proprietate în centrul orașului.

(Sursa foto: Emil Boc Facebook)

Un ansamblu mixt de locuințe (70%) și birouri (30%) cu 7 etaje, propus pe o parcelă de 4200 mp de pe strada Someșului 15-21, a agitat spiritele în Comisia de Urbanism, la ultima ședință din 2019. Ansamblul împlică 130 de apartamente noi în zonă și o parcare cu 160 de mașini. Beneficiarul proiectului este Hexagon City, unul din sponsorii principali ai Bienalei de Arhitectură Transilvania, evenimentul organizat de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților în care sunt premiate „cele mai bune proiecte” ale arhitecților. Vecinii din zonă sunt îngroziți de propunerea Hexagon.

„Proiectul este prea mare, creează probleme de trafic și ne afectează locuințele”

Proiectul Hexagon propune o specie de clădire formată din două corpuri care se umbresc între ele, în variantă „legală”. Vecinii, cu avocați, s-au așezat la masă în ședința de Urbanism a Primăriei pentru a-l contesta. În opinia lor, proiectul este prea mare, va aduce probleme de trafic și le va afecta structura de rezistență a locuințelor. Beneficiarul și-a adus și el avocat important ca să contracareze principala plângere a vecinilor: investitorul, Hexagon City, nu a reușit încă să cumpere o curte de casă de pe terenul cu investiția, curte aflată deocamdată în proprietatea Primăriei, dar s-a grăbit cu proiectul.

Arhitectul Cristian Bănuț de la Arhimar, biroul care se ocupă de Planul Urbanistic Zonal de restructurare de pe Someșului 15-21 pentru Hexagon City, a prezentat pe scurt proiectul comisiei de urbanism. Pe o parcelă de 4273 mp din zona de restructurare, situată pe culoarul Someșului care generează o servitute de 633 mp (pentru crearea arterei de trafic de 26 de metri propusă în PUG Cluj de-a lungul râului) se propune un ansamblu mixt cu 2 nivele de subsol, parter și 7 etaje care urmează să fie amplasată derogatoriu pe teren, prin crearea de fronturi paralele cu malul Someșului. De altfel, a sugerat Bănuț, proiectul propune o întoarcere a orașului cu fața către Someș, clădirile au trepte de la 5 la 7 etaje și retrageri de la colț de stradă pentru a optimiza însorirea în curte, dar și pentru a nu încurca vizibilitatea în zonă.

sursa: PUZ Arhimar postat pe site-ul Primăriei Cluj

Proiectul ansamblului mixt propus pe strada Someșului 14-21 a fost discutat cu prioritate pe ordinea de zi a ultimei ședințe de Urbanism, potrivit practicii încetățenite deja la comisia Primăriei, ca punctele cu cei mai mulți vecini prezenți să se dezbată cu prioritate. Înainte să dea cuvântul vecinilor, primarul Emil Boc, cel care conduce ședința, a ținut să anunțe că regimul de înățime urmează să fie corelat cu studiile de circulație și că nu e faza finală. Boc i-a mai asigurat pe participanți că încurajează discuțiile dintre beneficiari și vecini pentru a se ajunge la cele mai bune soluții care vor fi promovate și de Primărie (primar spre Consiliu Local), desigur dacă sunt în limitele legii. Dar le-a explicat și procedura potrivit căreia, chiar odată avizat la urbanism, PUZ-ul rămâne 30-40 zile în consultare publică și oricine poate să ceară dezbatere publică sau să îl amendeze înainte să ajungă la Consiliu.

Vecinii de pe strada Lalelelor, după cum chiar ei au zis în sedința de urbanism, formulaseră deja obiecții în scris cu privire la proiect. „S-a început prezentarea ținându-se cont de dezvoltarea circulațiilor pe malul Someșului. Noi însă trebuie să ne raportăm și să privim situația reală, cea din prezent. Ei acum vorbesc de niște circulații care se vor dezvolta cândva dar care sunt acum pe terenuri private și se raportează la acestea. Apoi, pe strada Lalelelor, când s-a dezvoltat ansamblul Feromob, lor li s-a cerut o retragere de 5 metri de la trotuarul existent care aici nu se mai respectă și este normal să fie respectată pentru că și cei care vor dori să cumpere de la noi să fie la curent cu ce cumpără. Dorim să vedem și studiul de însorire pentru această clădire de la 5 la 7 etaje care va pune probleme caselor din jur. Apoi este problema traficului pe ruta Someșului-București care este infernal. În curând vom fi obligați să ne luăm mașini zburătoare”, a spus reprezentatul legal al unuia dintre vecini.

Alți vecini au pus în discuție masivitatea clădirii care, odată intrată în șantier, va aduce cu sine probleme legate de structura de rezistentă a locuințelor existente în zonă. Vecinii au spus că pe respectiva temă s-au mai judecat cu alți dezvoltatori din zonă, că au câștigat procesele și că s-au făcut consolidări, însă că sunt convinși că noul șantier va genera din nou probleme. „Cei de la Feromob, când au construit ne-au cerut acordul”, au mai spus vecinii.

(simulare proiect Someșului 15-21, Arhimar)

Față în față cu nemulțumirile exprimate de vecini, primarul Emil Boc a mimat o discuție tehnică, invocând aspecte „juridice”. A atenționat-o pe reprezentanta de la Serviciul Juridic să fie atentă, s-a interesat „cum stăm legal?”, „când se poate discuta de afectarea structurii de rezistență, parcă la autorizația de construire”. Despre retrageri și acord, cu regulamentul în față, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a spus că trebuie ca proiectul să respecte aliniamentul impus Feromob, dar și că nu e nevoie de acordul vecinilor, având în vedere prezența calcanelor spre proprietatea investitorilor.

„Vă cer să vă pronunțați asupra aspectelor semnalate de vecini – restrângere, studiu însorire, eventual să vă dați cu părerea asupra înălțimii”, le-a mai cerut apoi primarul Boc  membrilor din Comisie.

În acest context, vecinii au mai arătat primarului să investitorul a dărâmat o casă de pe teren, dar că nu este în proprietatea integrală a parcelei și că respectiva curte care a aparținut unei locuințe sociale (cumpărate și vândute ulterior) e proprietatea statului.

Obiecția l-a enervat pe reprezentantul beneficiarului Hexagon City, Florin Mariș care era prezent în sală și a vociferat de pe margine, peste masa de ședințe, că respectiva casă încă e pe parcelă.

Primarul Boc s-a făcut că nu cunoaște situația, dar a întrebat cum vine asta, ca investitorul să propună un proiect pe parcela altcuiva, în cazul de față a Primăriei?

Atunci a intervenit la microfon avocatul Hexagon, nimeni altul decât Radu Șomlea, celebrul avocat care îl are ca angajat chiar pe fostul viceprimar Radu Mosin (consilierul local PNL). Șomlea este același avocat care câștigă procese pe bandă rulantă împotriva prevederilor din PUG-ul Primăriei.

Avocatul Șomlea le-a arătat celor din comisie cum ar trebui să se facă urbanism argumentând că există demersuri legale pornite pentru a cumpăra respectiva curte (care a aparținut unei locuințe sociale vândute succesiv) și că oricum clientul său are drept exclusiv de preempțiune pentru proprietate. „Nu impactează asupra potențialului aviz al arhitectului șef. La Hotărârea de Consiliul Local se produc efectele juridice”, a mai spus avocatul. Arhitectul Salanță l-a contrazis, amintind că proprietatea trebuie lămurită încă din această fază. Pe subiect nu s-a insistat prea mult și s-a intrat în discuții tehnice.

Arhitectul Romulus Zamfir, din comisie, a semnalat că retragerea de la trotuar, de pe Lalelelor, trebuie respectată dar și că proiectul va aduce multe probleme de trafic într-o intersecție care este deja cumplită, intersecția Someșului cu Lalelelor. „Proiectul avea P+5 și avea și atunci probleme cu iluminarea, acum e înălțat la P+7 și aduce multe probleme și clădirilor de vizavi. Acest proiect este o ocazie unică de a reglementa întreg cvartalul spre strada București și a curăța toată zona”, a mai spus Zamfir.

Salanță a recomandat și el un studiu extins, nu doar o documentație pe parcelă, cu studierea traficului spre strada București, dacă tot proiectul se raportează la un drum din PUG, încă nerealizat, de-a lungul Someșului. El a mai spus că trotuarul propus la Someș ar trebui, de asemenea, lărgit.

Despre trotuar, dar la strada Someșului, a opinat și arhitectul Iancu că ar necesita să aibă 3-4 metri cel puțin.

Arhitectul Voicu Bozac a ținut partea investitorilor și a dus discuția într-o altă zonă. El a atras atenția că proiectele ca cel de față, de dezvoltare a orașului, sunt inutile dacă Primăria nu își asumă cu adevărat drumul din PUG de-a lungul Someșului și să pornească demersuri pentru realizarea sa. El a opinat că PUG-ul zice drum de-a lungul Someșului, că dezvotarea propusă trebuie judecată prin prisma liniilor directoare trasate de acesta și că potrivit lor strada Lalelelor devine de importanță secundară, motiv pentru care n-ar fi nevoie de nicio retragere.

Despre înălțimea din regulamentul PUG, Bozac a spus că cea corectă este de 22 de metri, nu de 18, tocmai pentru a permite edificarea unor partere cu spații comerciale care să nu fie mediocre.

După intervenția sa cu privire la proiect, Bozac a și părăsit ședința comisiei de urbanism.

„Avem un etaj în plus față de regulamentul PUG”, au semnalat proiectanții.

Deși era un PUZ de restructurare, până atunci proiectanții n-au primit întrebarea clasică ”ce câștigă orașul?”. Nici pe cea legată de numărul de locuințe propus ci primarul i-a chestionat cam care este proporția locuințe/birouri și a aflat că 70% sunt locuințe iar 30% birouri. În documentația, Ahimar a spus clar: 130 de apartamente, circa 2400 de spații de birouri deservite de 160 de parcări subterane.

sursa: PUZ Arhimar

Cu etajul în plus definit, Boc nu a mai avut încotro și a tranșat chestiunea legată de derogare. „Dacă îmi cereți derogare, ce primesc eu”, a adus în discuție interesul public primarul, fără să insiste prea mult.

Șefa Direcției de Urbanism Corina Ciuban a insistat că prin PUZ se pot aduce modificări în zonă și a invocat parte din punctul de vedere al lui Bozac. „Înțeleg că este posibil, dar care este argumentul pentru a primi acest regim de înălțime?”, a întrebat primarul. Proiectanții n-au mai insistat pe subiect, mai ales că Boc a mai invocat studiul de trafic care va fi elementul de negociere pentru interesul public al orașului.

S-a mai luat în discuție studiul de însorire despre care arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, a semnalat că spune că cele două corpuri de clădire se umbresc între ele, însă, la limită, se respectă condițiile legale de a asigura o oră de lumină pentru camere de locuit în luna decembrie.

În final s-a stabilit ca proiectanții să aducă corecții cu privire la aliniament și înălțime. „Dacă studiul de trafic spune că se poate mai mult, atunci bine”, a trasat parcursul proiectului arhitectul șef.

Hexagon City e parte a grupului de firme Hexagon, deţinut de oamenii de afaceri  de Florin Mariş şi Raul Ciurtin. Aceștia au vândut recent trei clădiri de birouri din Cluj aflate în portofoliul grupului cu 30 de milioane de euro. Hexagon a fost unul dintre sponsorii Bienalei de Arhitectură Transilvania, eveniment organizat de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților prin care se dau premii pentru cele mai bune proiecte din ultimii doi ani dintre cele înscrise de arhitecți în competiție. Chiar biroul Arhimar – despre care la ediția precedentă se sublinia că face cele mai multe proiecte din regiune, dar nu se înscrie niciodată în competiție – a participat la ediția de anul acesta a Bienalei cu un proiect, cel al clădirii de birouri de pe Avram Iancu, de la intrarea în Cimitirul Central din Cluj.

(Florin Maris, înainte de începere ședinței de urbanism din 13 decembrie)

Administrația locală clujeană a cerut Ministerului Tineretului și Sportului să primească în custodie vechea sală de sport din Cluj-Napoca. Consilierii lolali au aprobat solicitarea la ultima ședință din acest an. Oficialii Primăriei spun că există promisiuni ferme pentru ca obiectivul să ajungă la anul în proprietatea orașului.

Sala Sporturilor Horia Demian datează din anii ’60 și are o capacitate de 3000 de locuri (2800 pe scaune). „Ministerul de resort nu a mai investit fonduri de ani de zile și nici nu are în plan investiții pentru a aduce obiectivul la standarde moderne”, spune viceprimarul Dan Tarcea.

„Vrem să primim această sală pentru a ne întregi infrastructura competițională și cea pentru evenimente. Deja, la ultimul capitol, sala polivalentă este solicitată la peste 90 % din capacitate. În plus, noi putem să ne ocupăm și de investițiile de care vechea sală a sporturilor are nevoie pentru a fi la fel de competitivă ca structura pe care noi o avem în proprietate. Și cu această sală în proprietatea noastră, vom avem o infrastrucutră competițională și pentru evenimente de invidiat în țară. Avem promisiuni că Ministerul Tineretului și Sportului va da curs solicitării, de aceea am și inițiat demersurile”, a explicat Tarcea.

Consilierii locali au aprobat deja preluarea sălii Horia Demian, a terenului de 6273 mp, dar și a sălii de tenis de masă și a obeliscului.

Primăria dorește obiectivul deoarece mai are și un proiect de modenizare și de reoganizare a platoului aferent Sălii Sporturilor, pe fonduri europene, fiind unul dintre proiectele care fac parte din Masterplanul pentru Someș propus de spaniolii de la Practica. Potrivit propunerii, pe platou urmează să rămână maximum 30% din parcările actuale. În rest vor apărea copăcei, o piațetă, gradene, zonă de stat și o promenadă mult mai interesantă și accesibilă spre Someș.

Detalii:

Platoul Sălii Sporturilor, eliberat de maşini. Cum ar putea arăta zona după ce Primăria va începe modernizarea

Clujul întors cu fața la apă. Ce va încerca să facă într-o primă etapă Primăria cu bani europeni din propunerea arhitecților spanioli de la Practica

Parcul de 1 hectar din cartierul Zorilor în care locuiește și primarul Emil Boc va presupune o investiție de amenajare de peste 3,6 milioane de euro ( 17,2 milioane lei) . Din această sumă, Primăria va plăti 2 milioane de euro pentru exproprierea/despăgubirea oroprietarului terenului, omul de afaceri Vasila Pușcaș.

Consilierii locali au fost chemați în ajun de Crăciun la o ședință extraordinară ca să aprobe, printre altele, și studiul de fezabilitate pentru amenajarea parcului de 1 hectar din cartierul Zorilor. Proiectanții de la Arhi Box au estimat investiția la peste 3,6 milioane de euro ( 17,2 milioane lei). Din această sumă, 2 milioane de euro (peste 9,2 milioane lei) vor merge pe despăgubiri către proprietarul terenului, omul de afaceri Vasile Pușcaș, cel care controlează firma de salubritate Florisal dar și cel care a dezvoltat la Cluj mai multe proiecte imobiliare.

Amenajarea efectivă a parcului a fost estimată la 9 luni de zile. După aprobarea indicatorilor tehinco-economici, municipalitatea urmează să organizeze licitația de proiectare și execuție pentru realizarea parcului Zorilor.

Parcul propus în Zorilor nu are accepțiunea adevărată de parc, nici măcar de grădină publică, dar va fi o zonă verde de relaxare pentru locuitorii din respectivul cartier. Filmulețul privind simularea mobilării zonei verzi făcut de cei de la Arhi Box a fost deja prezentat în Comisia de Urbanism a Primăriei și postat pe Facebook de primarul Emil Boc.

Coral a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru dezinsecția, deratizarea și dezinfecția Clujului pentru următorii 8 ani. Prețul de contract este de peste 30,2 milioane lei, fără TVA, adică aproape 8 milioane de euro cu TVA. Consilierii locali au fost chemați la ședință chiar în ajun de Crăciun pentru a parafa contractul. Societatea Coral este cea mai longevivă abonată a Primăriei din Cluj, ocupându-se încă din 2006 de această activitate. Este și unul dintre sponsorii evenimentelor organizare de instituție. În 2011 a fost  cadorisită cu o prelungire de contact, fără licitație, pe 7,7 ani. Afacerea Coral însemna pe vechiul contract, încasări de 1,6 milioane de euro pe an, potrivit datelor furnizate de Primărie.

Noul contract pentru delegarea gestiunii activității de dezinsecție, dezinfecție și deratizare de pe domeniul public fusese evaluat la peste 72 de milioane lei (peste 15 milioane de euro) și va fi încheiat pe o perioadă de 8 ani de zile. Suma și perioada au fost agreate de Consiliul Local în toamna lui 2018, după un studiu de oportunitate solicitat Primărie și făcut de EPMC Consulting SRL.

Licitația pentru delegarea gestiunii serviciului de dezinsecție, dezinfecție și deratizare al orașului pe 8 ani a avut loc la începutul anului. Coral a și contestat documentația de licitație, conflictul ajungând până în instanță, iar procedura a fost o perioadă suspendată. Ulterior, licitația a avut loc în primăvară iar municipalitatea a primit două oferte, de la Coral și de la socitatea din Deva, DD Chim, abonată a administrației Falcă. Ultima este un competitor al Coral, cele două având deja obiceiul să se concureze și să se conteste la licitații.

Vezi și: Coral rămâne firma Primăriei Boc și după expirarea contractului prelungit fără licitație. Societatea se bate în instanță să ”își rezolve” documentația pentru noua licitație

Licitația a fost atribuită în 5 decembrie, cu o zi înainte de Miculaș, către Coral.

Potrivit contractului, tarifele Coral sunt următoarele:

Consilierii locali se vor întruni în 24 decembrie în cadrul unei ședințe extraordinare la care au fost chemați pentru a-și da votul de intare în vigoare a noului contract cu cei de la Coral Impex.

Primăria a concesionat în 2006 societăţii Coral Impex prin licitaţie serviciul de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a municipiului, la o redevenţă de 5.000 de euro pe an, pe o perioadă de cinci ani. Contractul cu Coral urma să expire în 2011, însă administrația locală în mandatul fostului primar Sorin Apostu, condamnat pentru fapte de corupție, s-a grăbit să-l prelungească în 2010 cu încă 7,7 ani cu o motivație de domeniul fantasticului, după cum atrăgea atenția opoziția din Consiliul Local (CL) de la acea vreme. Și anume că operatorul ar fi făcut o serie de investiţii şi ar fi achiziţionat utilaje pentru a face faţă cerinţelor primăriei, dar nu a reuşit să le amortizeze pe parcursul celor patru ani de contract deja scurşi la momentul 2010.

Vezi și:

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca îi invită pe clujeni, și pe toți cei care vizitează Clujul în această perioadă, la Revelion 2020 în Piața Unirii! Pentru sfârșitul anului 2019, Primăria a pregătit momente artistice cu interpreți de muzică etno, dance și live band, care vor oferi un spectacol energizant pentru toate gusturile:
– La ora 22:00, pe scena din Piața Unirii va începe concertul oferit de trupa Datina;
– de la 23:00 va continua, pe scena de la kilometrul 0 al orașului, trupa DJ Project;
– În Piața Avram Iancu, de la ora 00.00, va avea loc un impresionant spectacol de artificii, care va marca trecerea în Noul An. Momentul va fi sărbătorit cu peste 750 de sticle de șampanie.
– Seara se va încheia în Piața Unirii alături de Arpy & Zip Band, care vor concerta de la ora 00:15.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca organizează aceste evenimente în cadrul de poveste creat de Târgul de Crăciun Cluj-Napoca. Participanții la evenimentele de Revelion au ocazia de a se bucura de atracțiile târgului pentru ultima dată în această ediție: carusel cu luminițe, iglu cu urși polari, un joc de mari dimensiuni, produse de sezon, migdale și nuci glazurate, cozonaci, ceai sau vin fiert cu scorțișoară, produse tradiționale, produse lucrate manual și o gamă largă de produse gastronomice de sezon etc.

Intrarea la patinoarul din Piața Unirii va fi gratuită în data de 31 decembrie, după următorul program:
10:00-11:30
12:00-13:30
14:00-15:30
22:00-01:00

Acest text are caracter de ADVERTORIAL

Primăria și Consiliul Local organizează un amplu program în centrul Clujului, pentru a marca trecerea în anul 2020. Evenimentul impune o serie de restricții de circulație, în această seară, între orele 21.45 – 01.30. Zonele vizate sunt următoarele:

• Piaţa Unirii, platoul pietonal, cu restricţionarea circulaţiei rutiere (când situaţia o impune), pe artera str. Napoca – Piaţa Unirii – B-dul Eroilor, din data de 31 decembrie 2019, ora 21.45 până în data de 1 ianuarie 2020, ora 01.30.
• Piaţa Avram Iancu, cu restricţionarea circulaţiei rutiere (când situaţia o impune), din data de 31 decembrie 2019, ora 23.30 până în data de 1 ianuarie 2020, ora 00.45.

Revelionul 2020 în inima orașului Cluj-Napoca

Pentru sfârșitul anului 2019, Primăria a pregătit momente artistice cu interpreți de muzică etno, dance și live band, care sunt pregătiți să ofere un spectacol energizant, pentru toate gusturile:
– La ora 22:00, pe scena din Piața Unirii va începe concertul oferit de trupa Datina;
– de la 23:00 va continua, pe scena de la kilometrul 0 al orașului, trupa DJ Project;
– În Piața Avram Iancu, de la ora 00.00, va avea loc un impresionant spectacol de artificii, care va marca trecerea în Noul An. Momentul va fi sărbătorit cu peste 750 de sticle de șampanie.
– Seara se va încheia în Piața Unirii alături de Arpy & Zip Band, care vor concerta de la ora 00:15.

Petrecerea de Revelion este organizată în cadrul de poveste creat de Târgul de Crăciun Cluj-Napoca

Participanții la evenimentele de Revelion au ocazia de a se bucura de atracțiile Târgului de Crăciun pentru ultima dată în această ediție: carusel cu luminițe, iglu cu urși polari, un joc de mari dimensiuni, produse de sezon, migdale și nuci glazurate, cozonaci, ceai sau vin fiert cu scorțișoară, produse tradiționale, produse lucrate manual și o gamă largă de produse gastronomice de sezon etc.

Intrarea la patinoarul din Piața Unirii va fi gratuită în data de 31 decembrie, după următorul program:

10:00-11:30
12:00-13:30
14:00-15:30
22:00-01:00 

Textul are caracter de ADVERTORIAL

Cu o zi înainte de terminarea anului 2019, licitația Primăriei pentru introducerea trenului metroplitan și a metroului în Cluj a fost dusă de prospătul câștigător exclus de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la Curtea de Apel. Instanța urmează să decidă dacă dezizia CNSC rămâne în picioare. Acțiunea a fost înregistrată în aceeași zi în care primarul Boc declara public că urmează să se consulte cu cei din comisia de licitație pentru a se decide dacă se va respecta decizia sau va urma contestarea ei. În 31 decembrie și Primăria a înregistrat o acțiune împotriva deciziei CNSC.

SWS Engineering SPA – Systra – Metrans Engineering, asocierea căreia municipalitatea i-a atribuit la finalul lunii octombrie 2019 contractul cu oferta de 30,1 milioane lei, a fost exclusă din procedură în urma unei decizii a Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) din 19 decembrie 2019.

Aceasta după ce ocupanta locul II, Metroul SA a acuzat că una dintre firmele din asocierea câştigătoare a licitației pentru realizarea metroului clujean a lucrat și la realizarea caietului de sarcini. În plus, aceasta a menționat că a fost depunctată artificial, mai ales că a oferit ca preț 29,38 milioane de lei, preț mai mic decât cel declarat câștigător.

Metrans a anunțat într-un comunicat că vrea să atace decizia CNSC și a menționat că motivele invocate pentru excluderea ei din licitație sunt nefondate dar și că respectivul contract pe care l-a avut cu Primăria Cluj avea un alt obiect, motiv pentru care atunci când s-a făcut licitația nouă, raporturile contractuale au încetat.

În 30 decembrie, Metrans a înregistrat o acțiune la Curtea de Apel din Cluj prin care contesată decizia CNSC. În proces, intimați sunt Primăria Cluj dar și Metroul SA.

Tot în 30 decembrie, primarul Boc anunța public că cei din comisia de licitaţie urmează să se întrunească în ultimele două zile din anul 2029 și să ia o decizie după această contestaţie și decizia CNSC.  „Fiind o lucrare foarte importantă, de aproximativ 10 milioane de euro, ne aşteptam la o contestaţie. Nu vreau să dau un verdict înainte, deoarece există o comisie de licitaţie care va da verdictul conform legii. Nu este un capăt de lume că se contestă o procedură, deoarece este un lucru legal. Sper doar că autorităţile statului să respecte termenele pentru că la CNSC nu am primit verdictul în 30 de zile cum era normal şi au trecut aproape 50 de zile. Noi dăm certificatul de urbanism în 24 de ore, nu 30 de zile cum e normal. Din nefericire statul nu respectă termenele uneori, iar acest lucru împiedică foarte mult lucrurile”, a preferat să formuleze generalități primarul Emil Boc.

În 31 decembrie și Primăria Cluj a înregistrat o acțiune la Curtea de Apel din Cluj împotrivia deciziei CNSC de excludere a câștigătorului licitației din procedură în care intimați sunt Metrans Engineerig dar și Metroul SA.

La licitația pentru studiile dedicate introducerii trenului metropolitan și a metroului în Cluj au participat 5 ofertanți, din care doar trei oferte au rămas în clasamentul final.

Licitația a fost evaluată la peste 10 milioane de euro (46.440.000 lei fără TVA).

Contractul ar urma să studieze posibilitatea implementării unui sistem de transport rapid – tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădășel și stația Bonțida și un metrou pe axa vest-centru-est a orașului, din centrul zonei de sud a comunei Florești, viitorul spital regional de urgență, centrul comercial Vivo, cartierul Mănăștur, centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului, în zona podului IRA. În a doua etapă ar urma să fie incluse și centrul zonei de sud a comunei Florești și comuna Gilău. Pe noua linie de metrou sunt propuse 15 stații pe o lungime de aproximativ 16 km, deci o interstație medie de 1.035 metri.

(sursa: Curtea de Apel)

Vezi și:

Primăria și-a ales firma care să facă studiile pentru metrou și tren metropolitan. Cea care i-a plimbat pe oamenii din Primărie la metroul din București

Lucrările de proiectare și execuție pentru baza sportivă La Terenuri dorită pe 4,2 hectare de teren din cartierul Mănăștur, cel mai mare din Cluj, au fost scoase la licitație de Primărie. Contractul vizează lucrări de proiectare și execuție și este estimat la peste 33 de milioane lei (peste 7 milioane euro).Cel mai devreme, baza sportivă ar urma să fie gata la finalul anului 2021.

Pentru realizarea bazei sportive și parcului propus în zona La Terenuri s-a estimat că este nevoie de 16 luni. Adică 120 de zile pentru partea de proiectare și un an pentru execuția lucrărilor. Serviciile de proiectare sunt estimate la aproape 600.000 lei, iar lucrările efective la peste 32,5 milioane lei.  Data limită pentru depunerea ofertelor este 4 februarie 2020.

Peste 4,2 hectare de teren din Mănăștur, cel mai mare cartier al Clujului, urmează să se transforme în baza sportivă La Terenuri după un concept Arhi Box. Investiția a fost estimată la peste 42 de milioane lei cu TVA, bani în care intră și exproprierile (aproape jumătate, din teren, peste 1,7 hectare trebuie expropriat).

Deja proprietarii din zonă s-au arătat nemulțumiți că Primăria a refuzat să le cumpere terenurile și preferă să îi exproprieze. Documentația de urbanism și studiul de fezabilitate au fost aprobate de Consiliului Local în 10 decembrie. Oficialii Primăriei au postat un filmuleț simulat de proiectanți care prezintă felul în care va arăta zona.

În 2006, Primăria voia să caseteze pârâul Calvaria din cel mai mare cartier al Clujului și să facă din el zonă pentru parcări. După 12 ani, culoarul pârâului și singura zonă încă verde și neconstruită din Mănăștur – zona La Terenuri – face obiectul unui master-plan de bază sportivă care să fie redată oamenilor din cartier. Înainte de adjudecarea master-plan-ului către Napotech Proeict și Arhibox (după trei proceduri de licitație), Primăria a anunțat că deține circa 7800 de mp de teren în zona La Terenuri și că restul e proprietate privată. Apoi USR a arătat, cu date de la cadastru, că 80% din teren este proprietate publică.

Adevărul s-a situat la mijloc. Din cele 4,2 hectare pe care este propusă baza sportivă, peste 1,7 hectare reprezintă proprietăți private care trebuie expropriate. Suma pentru exproprieri a fost estimată la peste 520.000 lei.

La documentația de urbanism pentru viitoarea bază sportivă La Terenuri a lucrat firma Arhi Box a arhitectului Călin Lada, dar și arhitectul Mihai Racu, membru în Comsia de Urbanism a Primăriei. Boc i-a lăudat pe arhitecții care au făcut proiectul menționând că reprezintă o punere în scenă a standardelor de calitate în materie de zone verzi la care aspiră Clujul.

Detalii: S-a patentat dezbaterea de urbanism. Proiectul bazei sportive La Terenuri, explicat public. Ce vor societatea civilă și specialiștii de la viitorul proiect

Investiția pentru realizarea complexului sportiv a fost estimată la peste 42 de milioane lei cu TVA și un termen de realizare de 16 luni. Banii urmează să acopere și modernizarea căilor de acces, inclusiv realizarea a două noi pasaje de traversare a pârâului Calvaria. Baza sportivă urmează să deservească 40.000 de locuitori din Mănăștur, cel mai mare cartier al Clujului, potrivit estimărilor făcute de proiectanți.

CIFRELE PROIECTULUI

sursa: primariaclujnapoca.ro

sursa: primariaclujnapoca.ro