Târgul de Crăciun, ediția 2019, s-a închieat, anunță organizatorii, care fac deja planuri pentru ediția 2020. În cele cinci săptămâni, aproape 1 milion de vizitatori au trecut pragul Târgului de Crăciun.

Târgul de Crăciun 2019 s-a desfășurat sub îndemul “Familionul, familionul, hai la joc!” și aproape un milion de oameni au trecut în vizită în cele 5 săptămâni cât a stat amenajat. Reamintim că Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca s-a situat anul acesta pe a opta poziție între cele mai frumoase piețe de Crăciun din Europa, în urma votului publicului pe site-ul European Best Destinations, urcând cu 2 locuri față de anul trecut.

Jocurile și distracția au convins copiii și părinții să vină la cel mai frumos târg de Crăciun din România, să se încarce cu veselie și îndrăzneală și să se lase cuceriți de magia sărbătorilor. Așa că unii dintre ei s-au distrat în carusel sau pe patinoar, au alergat costumați în spiriduși, s-au înfruntat la diverse jocuri, au dezlegat mistere, au câștigat premii și s-au întâlnit cu însuși Moș Crăciun. Zeci de copii și-au testat priceperea la atelierele din Căsuța Moșului, alții au stat la Gura Sobei și au ascultat povesti, au cântat și au dansat la Șezătoarea fermecată, sau și-au făcut fotografii cu personajele preferate din povești. Chiar dacă zăpada nu a fost prezentă prea mult, igluul urșilor, patinoarul, omul de zăpadă, bradul uriaș, dar și căsuțele cu bunătăți și mirosul de scorțișoară au creat atmosfera de iarnă mult așteptată. Clujenii au cântat alaturi de Horia Brenciu, Subcarpați, Direcția 5, Ducu Bertzi și Narcisa Suciu, și au aplaudat tineri talentați care au urcat cu îndrăzneală pe scena târgului. Apoi au petrecut împreună în noaptea dintre ani, cu dans și voie bună.  “Abia așteptăm să ne revedem la Târgul de Crăciun Cluj-Napoca, într-o ediție care promitem să fie cel puțin la fel de frumoasă, dar până atunci bucurați-vă de Piața Unirii și de oraș, cu ce are el mai frumos”, transmite Mihai Oprean, director târgul de Crăciun Cluj-Napoca.

Târgul de Crăciun 2019 a fost organizat de Bigtime Production și Club Arena. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Visit Cluj.

Acest text are caracter de ADVERTORIAL

Strada principală care deservește cel mai haotic și nou cartier al Clujului edificat după anii 2000, Bună Ziua, urmează să primescă dotări high-tech – o stație de încărcat mașini electrice dar și coșuri de gunoi inteligente ca cele testate deja în centrul Clujului. Artera se află în șantier pentru supralărgire din iulie 2019. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că orice stradă nouă care se va moderniza în oraș va primi dotări smart și high-tech, în funcție de ceea ce va permite zona.

Strada Bună Ziua va avea trei benzi de circulație: o bandă de coborâre dinspre Calea Turzii spre intersecția cu străzile Măceșului – Trifoiului și două la urcare; două trotuare și două piste de biciclete. Șantierul are ca termen de finalizare în contract data de 1 iulie. Primarul Emil Boc estima în decembrie anul trecut că lucrările s-ar putea încheia cu trei luni mai repede, adică în aprilie 2020.

Deja Primăria pregătește stația de încărcare pentru mașini electrice prevăzută pe această arteră. Pe aceasta și pe montaj, municipalitatea va plăti peste 46.000 lei către Enel X România. „Vom avea pe această arteră și coșuri de gunoi inteligente ca cele montate deja în centrul orașului și deja votate de cetățeni în cadrul procesului de bugetare participativă. Fiecare stradă din oraș pe care o vom moderniza de acum încolo va avea dotări inteligente și high-tech. Deja am pornit proiecte avansate pentru anumite artere din centrul orașului și nu numai, dar pe toate străzile vom avea, în funcție de realitatea din teren, dotări de acest fel. De asemenea, fiecare parking din oraș va avea stații de încărcare pentru mașinile electrice și locuri pentru biciclete”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Dacă vremea va permite, muncitorii urmează să intre pe arteră să pregătească toate alveolele pentru plantarea celor peste 110 de arbori prevăzuți pentru a fi puși pe artera Bună Ziua. Plantările vor începe din primăvară.

Valoarea totală a lucrărilor este de 20.004.584,18 lei, cu TVA, iar amplasamentul lucrării de modernizare este de 18.633 mp. Pe arteră urmează să se amplaseze și stații pentru taxi și să se suprailumineze trecerile de pietoni din zonă, un alt proiect votat de cetățeni în cadrul procesului de bugetare participativă.

sursa foto: Facebook – cluj te iubim ca tine nu gasim

Două proiecte de turnuri care ar urma să apară în cartierul Grigorescu, respectiv în Bună Ziua au fost lansate în consultare publică de Primărie. Este vorba despre cea mai înaltă clădire din România, cu 40 de etaje, dorită în zona magazinului Cora, în oglindă față de blocul West City Tower cu 25 de etaje aflat în șantier. În Bună Ziua se dorește un ansamblu cu 15 etaje în zona magazinului Lidle, proiect pornit cu controverse și în 2010. Se pregătesc și alte două blocuri controversate cu 10 nivele în zona La Terenuri din Mănăștur.

STK Properties SA și Emergent Real Estate pregătesc 260 de apartamente pe strada Bună Ziua, într-un ansamblu cu 15 etaje realizat pe o parcelă de peste 1,9 hectare. Este un proiect care a generat controverse încă din 2010, fiind amplasat lângă locuințe unifamile sau cu maximum 3 etaje. Atunci, proiectul botezat Scala Residence urma să aducă în zonă peste 500 de apartamente. Printre acționarii STK sunt foști brokeri de la SSIF Broker Cluj, Pascu Nicolae dar și omul de afaceri Claudiu Sugar.

Planul Urbanistic pentru viitorul ansamblu cu 15 etaje dorit la strada Bună Ziua a fost lansat în consultare publică de Primărie la începutul acestei luni. Este realizat de Zone Design și semnat de arhitectul Mihai Roș. Ansamblul e gândit pe o pracelă de circa 1,9 hectare și are ca vecini  pe două laturi case unifamiliale sau locuințe colective cu cel mult 3 etaje și mansardă, magazinul Lidle și un bloc cu 10 etaje aflat în construcție.

Proiectanții atrag atenția în documentație că ansamblul va concentra un fel de centru de cartier pentru Bună Ziua prin realizarea zonei verzi compacte de 6000 mp și aducerea în zonă de facilități și servicii dispuse adiacent respectivului scuar verde. În schimbul aprobării derogării de 15 etaje, dezvoltatorii sunt pregătiți să ofere Primăriei la schimb o grădiniță.

Observații pentru acest proiect se pot face până în 10 ianuarie către Primărie.

Cluj Napoca Estate pregătește un zgârie nori cu 40 de etaje în zona Cora din Grigorescu. Planul Urbanistic Zonal pentru acest ansamblu realizat de Arhimobil, firma arhitetctului Adrian Iancu, a fost deja supus atenției comisiei de urbanism la o ședință organizată din scurt. Proiectul a fost lansat acum în consultare publică. Observațiile se pot face pe adresa Primăriei până în 17 ianuarie.

Ansamblul care urmează să găzduiască și un mall urmează să fie dezvoltat pe un teren de 1,8 hectare lângă magazinul Cora și va avea clădiri cu 12 etaje, respectiv una centrală cu 40 de etaje care vor fi deservite de 2500 de locuri de parcare propuse. Ansamblul este unul mixt cu funcțiuni comerciale, mall, birouri, servicii de interes public – hotel, parking, spații pentru loisir. Proiectul include și un parking de tipul park and ride spre Nodul N, cu 500 de locuri.

Beneficiarul investiției este Cluj Napoca Estate SRL care are ca acționar – potrivit informațiilor Actualdecluj.ro – compania olandeză Delparro BV, care practic aparține Cora HQ. În proiect ar fi implicat omul de afaceri Dorin Bob, după cum se speculează în piața imobiliară din Cluj, cel care a dezvoltat proiecte controversate în oraș.  Despre investiție arhitectul Iancu susținea că se va face într-o singură etapă.

Ansamblul de la Cora este dezvoltat în proximitatea singurului bloc cu 25 de etaje autorizat de Primăriei în Cluj, la intrarea cea mai aglomerată din oraș, la nodul N. Turnul proiectat de arhitetcul Sorin Scripcariu este în șantier, dezvoltarorii scoțând deja apartamentele la vânzare. Blocul e botezat West City Tower, are 25 de ataje, 5 etaje de parcări, circa 400 de locuri, spațiu de joacă pentru copii și 182 apartamente.

Detalii despre proiectul de la Cora:

Se pregătește cea mai înaltă clădire din Cluj, un zgârie-nori cu 40 de etaje lângă Someș

În consultare publică este și proiectul unui ansamblu de două blocuri cu zece niveluri (9 etaje) propus pe o parcelă de peste 8300 de metri pătrați din zona La Terenuri, pe strada Parâng în cartierul Mănăștur. El a apărut public în 2018, susținut și de un filmuleț de prezentare postat de biroul Transform, însă a fost retras imediat ce a generat controverse fiind propus într-o zonă verde pe care Primăria și-a asumat să o transforme în bază sportivă. Curios, cei 8300 mp nu au intrat în proiectul de exproprieri lansat de municipalitate. Proiectul a fost asumat de societatea Coratim deținută de frații Marius Bejan și de Daniel Dumitraș.

Acum proiectanții de la Transform propun un plan de măsuri pentru dezvoltarea întregului cartier, spun ei, cu oferte clare pentru Primărie, dacă acceptă cele două blocuri cu 9 etaje în zona pârâului Calvaria și a bazei La Terenuri. Chiar evidențiază cu cifre ce investiții vor face dezvoltatorii.

Proiectul blocurilor de pe Parâng poate fi consultat pe site-ul Pirmăriei și oricine poate transmite observații până în 17 ianuarie.

Vezi și:

Controversă urbanistică la „liziera” Mănăşturului. Ce se construiește lângă La Terenuri?

Programul de supraimpozitare a generat repararea a 32 de clădiri  degradate în ultimii trei ani. Asta înseamnă că 30% din clădirile somate pe regulamentul Primăriei s-au reparat din 2017 până în prezent, spune viceprimarul Dan Tarcea.

Consiliul Local face din nou mici ajustări cu privire la lista clădirilor propuse spre supraimpozitare pe programul pornit în 2007 de administrația locală și menit să schimbe „fața” clădirilor din centrul orașului Cluj-Napoca. Apartamente din două clădiri de pe Horia 1 (supraimpozitate din 2018) și J. Courrie nr.2  (supraimpozitate din 2017) urmează să fie scoase de pe lista celor care plătesc impozit mai mare de 5 ori potrivit unor proiecte aflate pe ordinea de zi a ședinței din 10 ianurie 2020.

La finalul lui 2019, Primăria a aprobat ca 39 de clădiri degradate cu 177 de proprietari de apartamente, din afara zonei centrale a orașului, să fie supraimpozitate în anul 2020.

Cifrele programului de supraimpozitare arată că în 2017 au fost somate pentru a se repara un număr de 56 de clădiri cu 734 de proprietari. Din acestea,  jumătate au fost refațadizate iar 28 de clădiri cu peste 300 de proprietari au fost propuse spre supraimpozitare.

În 2018 au fost somate pentru reparații 43 de clădiri degradate totalizând 503 proprietari. Din ale s-au reparat 14 clădiri iar 29 (cu peste 300 de proprietari) au fost trecute pe lista celor supraimpozitate.

În 2019 au fost somate pentru a se repara 18 clădiri însumând 122 de proprietari. Din ele nu s-a reparat niciuna, toate rămânând pe lista pentru supraimpozitare.

Din 2016, Primăria din Cluj a preluat exemplul și regulamentul pentru fațade de la Oradea și s-a apucat de inspectarea clădirilor din oraș. Clădirile au primit punctaje, iar cele identificate ca fiind degradate (25 puncte) au fost propuse pentru supraimpozitare cu 500% începând cu anul următor. Potrivit datelor Primăriei, în perioada 2016-2018 au fost inventariate peste 1500 de imobile din zona ultra și semicentrală, din care au intrat la supraimpozitare mai puțin de 100 de clădiri. Politica este ca proprietarii (persoane fizice sau juridice) să fie scoși de la supraimpozitare, în condițiile în care se demarează lucrările de refațadizare și reparații la clădiri. Dacă nu, supraimpozitarea continuă și în următorul an. Primăria a început și ea să își repare clădirile pe care le are în proprietate în centrul orașului.

În 2019, s-au inventariat 350 de clădiri din inelul III de străzi perimetrale centrului orașului. Din acestea s-au propus la supraimpozitare cele 39 de clădiri.

„Cifrele programului de supraimpozitare arată că în 3 ani de zile s-au reparat 30% din fațadele degradate din Cluj. Este o situație bună, având în vedere că reparațiile la acestea clădiri, mare parte monumente, presupun fonduri consistente pentru lucrări. În plus, este nevoie și de timp pentru parcurgerea etapelor de autorizare a lucrărilor, în cazul celor unde este nevoie de intervenții complexe”, a spus viceprimarul Dan Tarcea. El a adăugat că cifrele date publicității recent de Primărie, și anume peste 500 de clădiri din centrul Clujului care și-au schimbat fața în ultimii 3-4 ani se explică prin faptul că și proprietarii care aveau punctaje aproape de cele pentru supraimpozitare s-au grăbit să-și repare clădirile tocmai pentru a nu ajunge în situația de a fi taxați cu impozite de 6 ori mai mari.

Vezi și: Supraimpozitarea se mută pe străzile circulate din Cluj. Cum stă Clujul la repararea fațadelor din centru

A devenit deja o tradiţie ca, după sărbătorile de iarnă, în magazinele din Iulius Mall Cluj să înceapă promoțiile. Reducerile de până la 80% te ajută să-ți completezi ținutele pentru sezonul rece și să rămâi în tendințe. Descoperă catalogul reducerilor!

Brandurile din Iulius Mall Cluj te invită să-ți reînnoiești garderoba, să-ți completezi colecția de bijuterii, să achiziționezi produse cosmetice sau să savurezi o prăjitură la prețuri atractive. Nu rata ocazia de a-ți completa garderoba de iarnă și colecția de bijuterii cu piesele favorite! Cu până la 60% au scăzut prețurile pentru ținutele de la Camaïeu și Kenvelo. La D’S Damat, Seroussi, Orsay și Secuiana sunt promoții de până la 50%. Nu ocoli însă nici restul magazinelor din Iulius Mall, pentru că toate te vor surprinde cu oferte atractive.

Și în magazinele pentru încălțăminte și articole de marochinărie sunt reduceri. Până la 60% la Office Shoes, 50% la Bata și la Il Passo și 40% la Ecco și Tezyo. Oferte avantajoase au și restul magazinelor de profil, așa că este momentul ideal pentru o nouă pereche de cizme sau ghete.

Dacă îți reîncepi activitatea la sală sau te pregatești să mergi la ski, găsești articole cu 50% mai ieftine la Sport Vision și cu 40 % la Nike, Buzz și Kix.

Chiar dacă Moș Crăciun abia a lăsat cadourile sub brad, poți să completezi garderoba celor mici cu haine de la Coccodrillo, unde reducerile sunt de 70%, și cu jucării de la Noriel, care sunt reduse cu 50%.

Cei care vor să se răsfețe își pot cumpăra produse cosmetice de la Yves Rocher cu -40%, în timp ce la My Geisha primești discount de până la 30% la produsele selecționate. Oferte au și Marionnaud, Gerovital și multe alte magazine.

Nu uita de accesorii și genți! La Millefiori și Samsonite reducerile sunt de până la 80%, iar la Swarovski și Parfois, de 50%.

Lista reducerilor continuă și la magazinele cu produse pentru casă și servicii, iar tentante sunt și ofertele pregătite de operatorii din food court şi cafenelele din Iulius Mall Cluj. Catalogul complet al promoțiilor de iarnă poate fi accesat aici!

W: www.iuliusmall.com

Acest text are caracter de ADVERTORIAL

Membru al PNL, clujeanul Sebastian Iacob Moga a fost numit, astăzi, în ședința Consiliului de Administrație, director general al Companiei Naționale „Loteria Română”. Trebuie precizat că Sebastian Moga a activat încă din 2005 în cadrul acestei companii, în mai multe funcții de conducere. Din decembrie 2014 și până în prezent a fost manager zonal, la punctul de lucru al Loteriei din județul Cluj. Moga este parte din grupul vechi al liberalilor clujeni, numărându-se printre preferații premierului Ludovic Orban.

Loteria Romana este una dintre societățile românești de stat cu tradiție, fiind înființată încă din anul 1906. În prezent, C.N. „Loteria Romana”S.A. organizează și exploatează, în calitate de unic organizator, jocuri loto și pariuri mutuale, pe întreg teritoriul țării, conform O.U.G. nr.77/2009. Scopul activității Companiei este acela ca din profitul realizat să contribuie la finanțarea obiectivelor de interes public national, conform strategiei Guvernamentale.

„Consider că experiența pe care am avut-o în teritoriu, privind dezvoltarea rețelei Loteriei, ar fi un prim argument care să convingă că este loc de mai bine la nivelul întregii Companii, că există soluții pentru o creștere a veniturilor din exploatare, precum și pentru o creștere a vizibilității în piața jocurilor de noroc. Sunt destule măsuri care pot fi aplicate și îmbunătățite, astfel încât să ne putem plia mai bine pe obiectivul principal al Companiei, acela de a contribui la sprijinirea investițiilor Guvernului” a transmis noul director al Companiei Loteria Română, Sebastian  Moga (foto jos).

Planul Primăriei de pe strada Dorobanților, numărul 106 – terenul fostului centru militar zonal – devine, oficial, un eșec, dat fiind că s-a pierdut timp prețios pentru un concurs de arhitectură inutil, pentru că s-au cheltuit degeaba bani pentru premierea unei soluții de proiect care n-a putut fi pusă în practică. Scopul inițial era ca pe terenul de pe Dorobanților să fie realizat un sediu cultural de anvergură (Centrul Cultural Transilvania), care să înglobeze și o sală de concerte pentru Filarmonica Transilvania și  pentru Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Proiectul urma să fie realizat de municipalitate printr-o asociere cu un partener privat, care ar fi primit în explotare o parcare generoasă precum și spațiul aferent centrului cultural, mai puțin anexele destinate Filarmonicii și Academiei de Muzică. Nimic din tot ceea ce s-a propus în 2010 nu s-a realizat, Primăria schimbând discursul în fiecare an, în privința planurilor de valorificare a terenului pe care l-a preluat de la Ministerul Apărării. Între timp, Guvernul a decis să sprijine Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și să acopere finanțaraea pentru realizarea unui sediu nou, pe o altă ruină celebră a Clujului, respectiv pe cea de pe strada Bucium (vezi foto sus). Este vorba despre construcția ce se dorea a fi un spital, și care stă de izbeliște de mai bine de 16 ani.

37 de milioane de euro, investiție programată în ruina de pe Bucium 

Reprezentanții Academiei de Muzică au anunțat că procedura pentru angajarea unui constructor va fi demarată de Compania Națională de Investiții, dat fiind că finanțarea este asigurată de Guvernul României. Stategia este ca lucrările să se realizeze pe amprenta construcției de pe Bucium, în vederea economisirii fondurilor de la buget. Chiar și așa, întreaga investiție este evaluată la 37 de milioane de euro (respectiv 176.488.000 de lei, cu tot cu TVA). Ar fi cea mai mare investiție realizată de Guvern în Cluj, după construcția stadionului Cluj Arena. Durata lucrărilor la noului sediu al Academiei, conform documentației existente, este de 24 de luni. Trebuie reamintit că în momentul de față, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” este singura universitate din țară care nu are propriul sediu, deși deține un număr de 1180 de studenți, în anul universitar 2019-2020. Clădirea în care își desfășoară în prezent activitatea – pe strada I.C. Brătianu – a fost retrocedată Episcopiei Române Unite cu Roma. Conform legii, Academia mai poate folosi acest spațiu până în anul 2023.

Terenul de 20.071 metri pătrați de pe strada Bucium a fost intabulat de Academia de Muzică în 2017, la distanță îndelungată după ce Consiliul Județean a încercat să construiască un spital de urgență.  Noul campus al Academiei de Muzică va cuprinde sediul universității, săli de curs, cămine pentru studenți, sală de sport, un spațiu verde de aproape 1 hectar, dar și o sală de concerte realizată la standarde europene. Sala de concerte va avea o capacitate de 835 de persoane, având o înălțime de 19 metri pentru a putea obține o acustică potrivită, asemenea marilor săli de concerte din Europa (foto jos).

Diplomelor absolvenților Facultății de Medicină (UMF) din Cluj-Napoca sunt recunoscute în Israel în urma unei decizii luate de Ministerul Sănătății din această țară. Acest lucru înseamnă că tineri medici vor putea profesa în această țară în urma examenului de rezidențiat.

Potrivit unui anunț făcut de UMF Cluj-Napoca, decizia a fost luată în urma unei vizite, în luna decembrie la Cluj, a directorului departamentului de acreditări pentru profesioniștii din domeniul medical, Dr. Shaul Yatziv și a unei comisii a Ministerului Sănătății din Israel. În urma evaluării, israelienii au ajuns la concluzia că studiile medicale de care au parte viitorii medici la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca întrunesc standardele ridicate acceptate de către Israel.

Potrivit statisticilor, israelienii sunt printre cele mai numeroase populații studențești în universitățile de medicină din România. În Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” învață în prezent 140 de israelieni.

O firmă implicată în PUG-ul Bucureștiului, care a câștigat anul trecut și contractul pentru noul PUG al Craiovei vrea să actualizeze și regulile de construire din Cluj-Napoca, contract scos la licitație de Primărie pentru 2,5 milioane lei (peste 500.000 de euro) la final de 2019. Ambițiile pentru noul PUG al Clujului sunt extrem de mari, iar corecțiile necesare privind actuala documentație după care se joacă urbanistic în oraș sunt și mai mari. Cuvintele cheie pentru noul Cluj sunt: policentrizare, CUT selectiv, coeficient de biotop.

Licitația pentru reactualizarea PUG a fost lansată de Primărie în septembrie 2019, cu termen final pentru depunerea ofertelor data de 4 noiembrie. Contractul este evaluat la 2,5 milioane de lei, aproape dublu față de costurile achitate pentru actualul PUG. Durata contractului este estimată la 2 ani, iar criteriile de adjudecare implică prețul (40%) dar și specialiștii din echipă (60%).

Ofertant la procedură a fost Synergetics Corporation (leader de asociere) cu AV Transport Palnning și Panteia B.V. Synergetics Corporation e implicată în PUG-ul Bucureștiului, îl face pe cel nou din Craiova, dar se ocupă și de alte documentații de acest gen din țară (spre exemplu PUG-ul din Eforie).  Synergetics Corporation e deținută de Ilie Adrian Dumitru și de Claudiu Băjenaru. Societatea a avut și contracte de 1 milion de euro cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară pentru a face studii de eficientizare a rețelei feroviare. Contractul este în faza de evaluare/calificare tehnică a ofertei. AV Transport Planning e controlată de Adrian Vasile Vilcan, expert în domeniul de transporturi și cetățean olandez, iar Panteia B.V e o firmă din Olanda specializată în consultanță și studii de piață.

Vezi și: Se ajustează regulile de construire din oraș. Jumătate de milion de euro pus la bătaie de Primărie pentru reactualizarea Planului Urbanisc General al Clujului

PUG-ul Clujului a fost aprobat prin hotărâre de Consiliul Local în decembrie 2014, cu doar câteva zile înainte ca vechile reguli de construire aprobate în 1999 să mai poată fi legal prelungite. Actualul PUG expiră în 2024.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdelcluj.ro că administrația locală a inițiat procedura de actualizare a PUG Cluj ca să existe destul timp pentru derularea contractului, dezbaterea propunerilor și obținerea avizelor.

„În tema care a stat la baza caietului de sarcini pentru licitație s-au făcut mai multe propuneri. Deocamdată licitația este în faza de evaluare a ofertelor depuse. De data aceasta vom avea destul timp să discutăm și să dezbatem, aceasta, desigur, după atribuirea contractului”, a explicat Tarcea.

Arhitectul Horațiu Răcășan de la biroul Raum, cel care s-a ocupat de tema de actualizare a PUG Cluj, spune că actualul PUG are multe lacune dar că pentru viitoarele reguli de construire în Cluj-Napoca s-au propus o serie de măsuri de reformare care să producă și rezultate.

„Cu cârpeală nu rezolvăm mare lucru. Tema este așa gândită încât să creeze premisele stingerii unor (multor) procese generate de actualul PUG. Asta, din prima. Se stimulează clădirile de calitate prin CUT selectiv, pe criterii gen BREAM, se deblochează dezvoltarea, se enunță axele, centrele, legăturile, oportunitățile, amenințările legate de dezvoltare, accesibilitate, mobilitate sau calitatea vieții”, a explicat Răcășan.

Potrivit arhitectului, cuvintele cheie pentru noul Cluj sunt: policentrizare, CUT stimulativ, coeficient de biotop.

În tema de actualizare a actualui PUG s-au definit zece obiective prioritare pentru dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca.

1. Decongestionarea traficului și accesibilizarea zonelor de interes prioritar ale municipiului

Măsuri prioritare de trafic ce vin în sprijinul dezvoltării municipiului Cluj-Napoca:

– realizarea centurii 1 (interioară);
-realizarea legăturii centurii 2 (exterioare) cu autostrada A3, în zona Ciurila;
-POLICENTRIZARE – realizarea de poli secundari la intersecția arterelor principale cu centura 1,
care să asigure dotările publice necesare, degrevând astfel centrul istoric de traficul suplimentar;
Acestea vor avea rol de nod intermodal, prevăzut cu parking-uri de mari dimensiuni, unități de
învățământ (creșă, grădiniță, învățământ clasele I-XII), servicii (comercial, bancar, hotelier, etc.),
dotări de sănătate, administrație locală, unități de alimentație publică, spații verzi de petrecere a
timpului liber atractive și dotări sportive și eventual rezidențial;

-folosirea infrastructurii căii ferate pentru implementarea unui tren metropolitan, precum și
alocarea terenurilor necesare pentru construirea sau reabilitarea stațiilor, amenajarea de parkinguri, etc.;
– alocarea resurselor de spațiu necesare pentru construirea metroului subteran
-interzicerea construirii de clădiri înalte (peste P+5) în centrul istoric sau în zona de rezervație
arhitecturală deoarece acestea generează trafic, conflicte și disfuncții;
– amenajarea de piste velo (inclusiv electrice) pe traseele care s-au dovedit a fi folosite intens sau
sunt necesare pentru degrevarea traficului;

2. Dezvoltare urbană coordonată orientată spre creșterea accesibilității pentru transportul public și cel nemotorizat, limitarea distanțelor de transport cu transportul motorizat personal, reducerea spațiului dedicat autoturismelor și realocarea spațiului rutier spre alte moduri de transport; reînnoirea și
îmbunătățirea calității zonelor urbane din zonele centrale cu scopul conectării eficiente la
transportul public și asigurarea ergonomicității mediului construit pentru alocarea transportului
nemotorizat ce contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În acest sens se vor identifica
zonele subconstruite, cu accesibilitate facilă și echipate edilitar corespunzător pentru realizarea unor poli
de dezvoltare urbană, creștere economică și construire densă. Vor fi analizate în principal următoarele zone:
-Fosta zonă industrială situată între calea ferată la sud, Nadăș și Someș la nord și strada Fabricii la
est;
-Zona Selgros – Est;
– Cartierul Sopor – Est;
-Zona strada Borhanci intersecție cu strada Constantin Brâncuși – Sud-Est;
– Zona Calea Turzii intersecție cu strada Făgetului – Sud;
-Zona Fântâna Sf. Ioan, la intersecția Centurii Florești cu Drumul Sfântul Ioan – Sud-Vest;
– Zona Sun/Cora-capăt cartiere Grigorescu și Mănăștur – Vest;
-Zona Terapia-până în intersecția bulevardului Muncii cu strada Oașului – Nord;
Rolul acestor zone este de a prelua presiunea existentă pe centrul istoric și de a face loc unor
funcțiuni/dotări complementare, specifice uni pol regional de dezvoltare, care astăzi încă lipsesc în
municipiul Cluj-Napoca.

3. Cartiere ofertante prin creșterea calității vieții și asigurarea performanței clădirilor prin reglementări specifice care vizează:

– anveloparea termică a clădirilor și realizarea de fațade vegetate (grădini verticale), vezi
Coeficientul de biotop definit mai jos;

– reabilitarea spațiilor publice dintre blocurile socialiste, ocupate la ora actuală de garaje și parcări,
prin amenajarea de spații verzi de petrecerea timpului liber și rezolvarea parcărilor fără a prejudicia
calitatea spațiului verde, eventual se poate lua în calcul și varianta amenajării spațiilor verzi
deasupra parcărilor;
– un nou peisaj urban;
– implementarea unor instrumente urbanistice specifice, care stimulează creșterea calității: CUT
stimulativ, Coeficient de Biotop;
– Definirea/delimitarea standardelor de performanță a clădirilor corespunzătoare diferitelor valori ale
CUT-ului stimulativ și Coeficientului de Biotop (vezi certificările BREAM, LEED, etc. sau noile
reglementări europene derivate din acestea);
– reglementarea unor indici urbanistici care sprijină dezvoltarea sustenabilă a municipiului și
creșterea calității vieții:

CUT-ul stimulativ este un instrument de încurajare pentru construirea de clădiri performante,
în spiritul secolului XXI. Acesta propune un raport de proporționalitate între gabaritul clădirii și
performanțele ei încă din faza de proiectare. Astfel o clădire performantă are un CUT mai mare,
iar o clădire neperformantă va avea un CUT mult mai mic chiar dacă sunt situate în aceeași
zonă (UTR) sau chiar în imediata vecinătate.
Cuantumul de variație (limite minime – maxime) al CUT-ului stimulativ aferent fiecărei unități
teritoriale de referință (UTR) va fi stabilit de elaboratorul PUG în acord cu beneficiarul, pe baza
analizelor urbanistice, economice, de trafic și a direcțiilor strategice de dezvoltare ale orașului.
Criteriile de performanță după care se calculează CUT-ul vor fi inspirate din criterii de tip
BREAM, LEED, etc. și țin cont de:
• performanța energetică a clădirii (inclusiv producerea/stocarea de energie regenerabilă);
• amprenta de carbon a clădirii și a activităților pe care le adăpostește;
• coeficientul de biotop;
• sănătatea locuirii;
• gestionarea apelor pluviale și a apelor gri;
• gestionarea deșeurilor.

Două case de vacanță propuse pe parcele concesionate în comuna Râșca au stârnit din nou indignarea arhitecților din Comisia de Urbanism a Județului. Subiectul caselor de vacanță e unul sensibil la urbanism, mai ales că arhitecții au atras atenția că multe din casele care ajung pe masa comisie sunt, de fapt, niște „viloace” foarte mari, care confiscă peisajul, iar arhitecții care le fac nu se mai obosesc să se străduiască să producă locuințe mai economicoase și de mai mare calitate. De această dată, casele propuse la Râșca au fost catalogate ca nepotrivite pentru o zonă de munte unde ninge.

Pentru prima casa de vacanță propusă pe o parcelă concesionată în comuna Râșca arhitectul Sorin Coșoveanu a fost întors din drum după prezentarea proiectului în Comisia de Urbanism a Județului, pentru a lămuri situația legată de forma parcelei, care n-ar fi conformă cu situația reală din teren. Despre „vizual”, arhitecții au fost și mai critici. Ei au semnalat că viitoarea cabană, chiar și făcută din lemn, nu are nimic în comun cu ghidul pentru zona de munte, nici cu faptul că la munte ninge și este nevoie de un anumit tip de acoperiș. Structure Design și Coșoveanu au mai avut și alte proiecte de case de vacanță criticate de cei de la urbanism.

Detalii: Casa de vacanță în care „te înțepi.”Cum se fac casele de recreere cu vedere spre lac

A doua casă de vacanță propusă tot la Râșca, tot pe o parcelă concesionată de Primărie, vizavi de prima, a strârnit același reacții. Documentația a fost făcută de Arhidom și susținută de urbanistul proiectului, arhitetctul Daniela Tămaș. Per ansamblu, propunerile de amplasare au fost acceptate, însă arhitecții i-au transmis proiectantului că, dacă trimite același proiect vizual, va fi întors din drum. „Să îi transmiteți domnului coleg responsabil cu conceptul că, dacă trimite același fel de proiect, nu îl trec. Să vină să îi arăt, pe ghid, cum trebuie făcute construcțiile la munte. Nu se poate o casă cu două balcoane. De acum o să lăsăm niște formate vizuale care să le permită colegilor să își exerseze creativitatea de „n” ori dar care să ancoreze construcțiile în zona unde se propun. Trebuie luat în calcul în aceste situații că aceste case de vacanță se fac la munte unde ninge”, a semnalat arhitectul Horațiu Răcășan din comisie. Arhitectul județului Claudiu Salanță a avut același punct de vedere privind „fața” caselor de vacanță.

Comisia s-a mai îmbunat în faza unei case de vacanță propusă în comuna Gilău, în zona campingului El Dorado, documentație semnată de CMM Arhistruct și de urbanistul Ștefan Marina. Casa se propune pe un teren de 2100 mp iar ”vizualul” a primit aprobarea specialiștilor din Comsia de Urbanism.

Specialiștii din Comisia de Urbanism a Județului Cluj au fost chemați să își dea cu părerea privind abordarea față în față cu propunerile privind funcțiunile de turism în zona rezervației Cheile Turzii. Arhitetcul județului, Claudiu Salanță, a promis că va încerca revizuirea documentației de urbanism a zonei, după ce arhitecții din comisie au specificat că obiectivul turistic merită un proiect de amenajare și de accesibilizare.

„Am primit o propunere privind amenajarea unei pensiuni turistice în zona carierei și a Cheilor Turzii pe o parcelă unde există deja o construcție. Ea a fost pusă pe planșe pe o parcelă vecină, dar aceasta este altă discuție. Ce vreau eu este să vedem care este abordarea comisiei în fața unor astfel de propuneri de amenajare de funcțiuni turistice în zona dispre Săndulești. Putem spune și da și nu în fața lor. Planul Urbanistic Zonal de zonă protejată pentru Cheile Turzii acceptă construirea „, a deschis discuția arhitectul județului Cluj, Claudiu Salanță.

Membri din comisie s-au interesat asupra viitorului cartierei din Săndulești, aflată în vecinătatea parcelei unde s-ar dori amenjarea pensiunii.

„În 2 ani se închide actuala exploatare, dar se va deschide una nouă, vizavi. Încă 7-10 ani de exploatare va mai exista în zonă. Sunt obligați normal să renaturalizeze, dar după ce termină exploatarea”, a explicat Salanță.

„Sporturi extreme în zona cartierei, asta se poate”, au spus arhitecții din comisie.

„Cred că imaginea Cheilor Turzii ar trebui protejată. Zona cu proiect făcut bine încă de pe vremea austriecilor ar merita acum un proiect de amenajare și de accesibilizare”, a recomandat arhitectul Vlad Negru din comisie, mai ales că teritoriul atrage în continuare foarte mulți turiști.

„Așa văd și eu lucruile. În plus, aș mai vedea posibile amenajările de funcțiuni turistice la cealaltă intrare în chei, dinspre Petrești”, a spus Salanță.

Arhitectul județului a mai precizat că va încerca să se consulte și cu colegii și să vadă dacă există posibilitatea prinderii în bugetul pe anul acesta a unui proiect de revizuire a Planului Urbanistic Zonal pentru rezervație, care mai apoi să dicteze ceilalți pași pentru ca zona să își schimbe fața.

Cheile Turzii, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj, sunt administrate de serviciul Salvamont, din administrația Consiliului Județean Cluj. Anul trecut s-au reparat cele patru poduri de peste râul Hășdate și s-a reușit ca toate să fie dotate cu structură de susținere metalică. Totodată, la intrarea în Rezervația Naturală ,,Cheile Turzii” dinspre localitatea Petreștii de Jos, se află în proiect amenajarea unui nou pod peste râul Hășdate, al cincilea, punte ce va face legătura între cele două trasee turistice de creastă – cel drept și cel stâng – de deasupra defileului.

Un proiect urbanistic pentru amenajarea a 200 de apartamente noi în comuna Baciu a deschis discuțiile la Comisia de Urbanism a Județului Cluj privind problema spinoasă a supraaglomerării care există în această cumună de lângă Cluj-Napoca în care s-au edificat foarte multe blocuri, la fel ca în Florești, fără a se avea în vedere alternetive pentru mobilitatea viitorilor locuitori, dar nici dotările socio-culturale de care ei au nevoie.

Pentru degrevarea drumului național de intrare în oraș dinspre Baciu, județul are o propunere de amenajare a unei varinate de trafic și caută investitori dispuși să-și asume participarea la realizarea sa, tocmai pentru a putea construi în continuare în comună.

Terra Baciu și Redi Terra au cerut avizul de oportunitate Comisiei de Urbanism a Județului pentru a amenaja locuințe pe 1 hectar de teren din comuna Baciu. Proiectul e unul mai vechi, din 2008, însă nerealizat.

„Acum am scăzut procentul de ocupare al terenului, putem asigura locurile de parcare necesare iar investitorul a mai achiziționat o parcelă și s-a ajuns la 1 hectar. Se doresc 9 imobile cu 200 de apartamente. Primăria Baciu a cumpărat o parcelă de teren lângă noi, au făcut parcări, iar restul va fi zonă verde”, au explicat proiectanții de la Axia Studio.

Mai mulți arhitecți din Comisia de Urbanism a Județului s-au interesat asupra zonei unde se dorește edificarea ansamblului și toți au convenit că ansamblul edificat lângă nu are o imagine tocmai plăcută.

„Trebuie făcută curățenie acolo și început de la zero”, a apreciat arhitectul Emanoil Tudose. Alți arhitecți s-au interesat dacă investitorii cărora li se refuză dreptul de construire pot contesta în instanță decizia comisiei.

„A dumneavostră, nu. A mea, da. Sunt zero, a nu, am totuși un caz în care avizul negativ pe care l-am dat a fost contestat. Este un caz din Apahida. Problemele aici sunt legate de faptul că lăcomia a dus la nerespectarea nici a ceea ce s-a aprobat, așa cum s-a aprobat nefericit, nu s-a respectat, așa că este mai dificil de contestat”, a spus Salanță.

Comisia a mai semnalat că în Baciu problemele privind supraaglomerarea sunt infinite și că este nevoie de o analiză a întregii zone înainte de acceptarea unor mari proiecte. În plus, arhitectul Gheorghe Elkan a spus că problemele din Baciu sunt și mai mari, întrucât Primăria din Baciu nu și-a asigurat rezerve de teren pentru a face dotări socio-culturale pentru locuitorii din comună.

În schimb, arhitectul sef al Județului, Claudiu Salanță a amintit că noul  PUG al comunei este în faza de scriere a temei și că prea curând nu se vor rezolva problemele generate de marile dezvoltări imobiliare deja edificate în comună. Însă, pentru trafic, există o variantă de drum care poate fi făcută în zonă, spre Tetarom, în zona Tăietura Turcului, tocmai pentru a genera deblocare proiectelor imobiliare.

„De la Tăietura Turcului e încă o problemă. Căutăm însă o masă critică de investitori care se pot alătura proiectului, mai ales că există foarte multe proiecte imobiliare în Baciu în intenție”, a spus Salanță.

Pe unde ar trebui să treacă viitorul drum:

Administrația din comuna Baciu a conștientizat pericolul dezvoltării urbanistice haotice și a decis, temporar, să nu mai autorize blocuri în comună până nu este rezolvată problema utilităților. Mai ales că drumul național care tranzitează comuna Baciu și o leagă și de municipiul Cluj-Napoca este blocat la orele de vârf, iar traficul se sugrumă la intrarea în oraș, formându-se coloane pe kilometri întregi. Recent, punerea în circulație a tronsonului de autostradă Gilău-Nădășel a generat și mai multe blocaje pe ruta Baciu-Cluj-Napoca. Administrația locală avansează cifre de peste 15.000 de mașini care circulă zilnic pe ruta Baciu-Cluj.

În iulie 2018 iulie, Consiliul Local din Baciu a adoptat o hotărâre temporară prin care s-au impus o serie de condiții stricte pentru locuințele colective care se doresc a fi edificate în comună, dar și pentru casele unifamiliale sau cele cuplate. Blocuri se pot construi doar dacă se asigură utilitățile și se fac dotări pentru viitorii locuitori – de la parcuri, la funcțiuni de învățământ. Pentru locuințele unifamiliale se impune ca suprafața parcelei să fie de minimum 500 de metri, iar pentru cele cuplate de 1000 de metri.

Un proiect urbanistic pentru amenjarea mai multor locuițe colective-servicii-comerț în comuna Florești, pe strada Stejarului, a agitat spiritele la prima ședință a Comisiei de Urbanism a Județului din acest an. Specialiștii din comisie au remarcat că indicatorii urbanistici nu sunt calculați pe lege, însă urbanista care a susținut documentația a spus că s-a luat după o practică aplicată și asupra altor proiecte. Arhitectul județului a amenințat-o că va verifica și că poate primi amendă de până la 10.000 de lei pentru că, în calitate de specialist al Registrului Urbaniștilor își însușește astfel de informații și practici. Despre proiect, comisia de urbanism a spus că „se înscrie perfect în specificul local al celei mai mari comune cu blocuri din România.”

Sociatatea Helvconstruct a cerut pentru câțiva beneficiari privați avizul pentru un Plan Urbanistic Zonal privind amenajarea a trei imobile de locuințe colective cu 5 niveluri pe o parcelă de 6095 mp. Pentru proiect se propune un parc de 600 mp dar și activități de servicii/comerț la parterul imobilelor, după cum a spus urbanista Corina Moldovan, cea care a susținut proiectul în fața comisiei de urbanism a județului.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, le-a cerut proiectanților să renunțe la unul dintre imobile dinspre pârâul din zonă, dar și să amenajeze tot spațiul ca zonă verde. „Cât aveți jos suprafață desfășurată 1400-1500 mp. Renunțați la corpul de jos, cu respectarea CUT-ului (Coeficientului de Utilizare a Terenului), puneți spațiu pe clădirile celelalte”, a recomandat Salanță.

„Cred că cel de jos are 2400 mp. Dar este o problemă legată de calcularea CUT-ului. Nu e calculat corect. Demisolul cu parcări nu a fost luat în calcul”, a semnalat arhitectul Vlad Negru din comisie.

Moldovan a recunoscut că așa este, însă a spus că s-a practicat acest sistem și în cazul altor documentații promovate de județ. Enervat de observație, arhitectul județului a promis că va lua la puricat toate proiectele dar i-a atras atenția specialistei din Registrului Urbaniștilor că e pasibilă de amendă între 3000 și 10.000 de lei, potrivit legii, dacă a asistat pasivă la astfel de situații și nu a făcut sesizări.

Despre proiect, alt arhitect din comisie a sesizat că activitățile comerciale în interiorul parcelei aduc disconfort oamenilor. „Facem construcții pentru oameni și cred că trebuie să susținem ce este în avantajul oamenilor. Aici există activitate comercială la parter și în față și în spate”, a arătat arhitectul. Proiectanții l-au contrazis și au spus că tocmai în zonă lipsesc serviciiile și de aceea proiectul a venit cu astfel de propuneri.

Despre proiectul de locuințe de pe Stejarului, specialiștii din comisie au mai spus că, de fapt, respectă specificul local din comuna Florești, adică construcții din ce în ce mai dese și mai aproape unele de altele.

Cei din comisie le-au mai recomandat proiectanților, pe lângă refacerea calculelor și regândirea celorlalte două construcții ca și gabarit plus o amplasare mai bună pe parcelă.

Administrația locală a achiziționat servicii de proiectare ”unicat” de la arhitectul Alexandru Fleșeriu, câștigătorul concursului de idei din 2015 pentru marcarea vizuală a intrărilor în Cluj-Napoca și reformarea sistemului de afișaj în interiorul orașului. Este vorba despre un proiect tehnic unicat pentru stâlpi de afișaj rotativ care urmează să fie comandați de Primărie și montați în centrul orașului. Directorul din Primărie Ovidiu Cîmpean spune că afișajul din centrul orașului trebuie adus în secolul actual și de aceea administrația a inițiat înlocuirea actualilor stâlpi de afișaj de beton de pe Bulevardul Eroilor.

Actualii stâlpi de afișaj de beton din centrul Clujului au fost aduși pe pietonală acum 10 ani. Conceptul a aparținut biroului Planwerk care i-a prevăzut în proiectul de reamenajare a Bulevardului Eroilor din Cluj, rezultat în urma unui concurs de soluții din 2005. Odată aduși pe pietonală, ținuta stâlpilor a fost criticată de specialiști dar și de sociatetea civilă, dar până la urmă Primăria și-a asumat costurile de 100.000 de lei, i-a recepționat și plătit firmei Parckdecor din Maramureș care îi comandase din Germania. Atunci, Primăria s-a folosit de șmecheria potrivit căreia stâlpii erau singurul loc de afișaj din zona centrală, iar Planwerk a fost susținut de Ordinul Arhitecților, așa că stâlpii au rămas în centrul orașului. Cei trei cilindri amplasați pe Bulevardul Eroilor au 4,2 metri înălțime, cântăresc fiecare 1.300 de kg si au costat 8.000 de euro bucata în 2010.

Deja din 2016, Regia Autonomă a Domeniul Public (cei care se ocupă de afișajul stradal pentru Primărie) susținea necesitatea modernizării sistemului de afișaj de pe Bulevardul Eroilor.

(sursa raport activitatea RADP)

Schimbarea a fost inițiată abia din 2019. În ultima zi din 2019, Primăria a achiziționat și proiectul tehnic și documentația pentru autorizarea construirii unor cilindri publicitari rotativi cu afișaj închis de la biroul arhitectului Alexandru Fleșeriu.

(sursa: Primaria Cluj)

Fleșeriu a explicat pentru Actualdelcluj.ro că a făcut mai multe oferte Primăriei, fiind solicitat în acest sens. „Indicatoarele pietonale deja sunt în oraș. În ceea ce privește noii cilindri de afișaj, contractul este în derulare”, a mai spus arhitectul.

„Aceste contracte nu au legătură cu proiectul pe care l-am câștigat noi pentru marcarea intrărilor în oraș și realizarea unui sistem de comunicare integrat în oraș. Acest contract nu este livrat încă. Primăria a transmis că e în căutare de terenuri pentru amenajarea turnurilor propuse de noi. Indicatoarele pietonale sunt un alt contract. Deja au ajuns în oraș. Cilindrii rotativi propuși de noi urmează să ajungă”, a mai spus Fleșeriu.

„Vrem să înlocuim stâlpii de pe Eroilor deoarece nu mai corespund standardelor Clujului. Acum am inițiat demersurile și sperăm că se vor materializa cât mai repede”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea intenția Primăriei de a cumpăra stâlpi rotativi de afișaj.

Și directorul din Primărie Ovidiu Cîmpean spune că afișajul din centrul orașului trebuie adus în secolul actual și de aceea administrația a inițiat înlocuirea actualilor stâlpi de afișaj de beton de pe Bulevardul Eroilor. „O să fie cilindri rotativi, moderni ca să aducem sistemul de afișaj în era tehnologiei. Îi vom comanda după proiectul unicat făcut de arhitectul pe care l-am contractat”, a spus Cîmpean.

El a adăugat că, deși afișajul e coordonat de Călin Forna, vechiul contract cu biroul lui Fleșeriu pentru turnurile de intrare în oraș la pachet cu sistemul de comunicare/afișaj din interiorul orașului a fost gestionat de Direcția Tehnică. Forna nu a răspuns pentru Actualdecluj.ro dacă se mai revoluționează sau nu sistemul de afișaj pentru evenimente din Cluj-Napoca, așa cum se anunța când orașul avea ambiții să devină Capitală Culturală Europeană.

Vezi și: Primăria și-a asumat turnul cultural la intrările în oraș

Propunerile lui Fleseriu pentru sistemul de comunicare publică din Cluj-Napoca:

Pasajul rutier peste Calea Ferată anunțat de Primăria Cluj ca variantă pentru descongestionarea traficului între Baciu și Cluj-Napoca va fi făcut de CFR. Primarul Boc a spus public că Primăria ar fi predat studiul de fezabilitate deja făcut pentru respectivul pasaj Companiei care l-ar putea realiza din bani europeni. Termenul este 2023, a spus primarul Boc.

”Este normal ca atunci când există un proiect integrat să se adune toate proiectele colaterale și să se facă o singură investiție. CFR are în derulare electrificarea căii ferate Cluj-Episcopia Bihor, pe fonduri europene. Asta înseamnă că pasajul de la Tăietura Turcului poate fi inclus în acest proiect finanțat din bani europeni. Primăria Cluj a răspuns pozitiv la invitația CFR de a include și planurile noastre pentru acest pasaj în proiectul lor. Vom economisi bani de la bugetul local pentru că pasajul se va face din bani europeni. Acești bani trebuie cheltuiți până în 31 decembrie 2023. Am apreciat deschiderea ministerului și a companiei de a colabora cu noi. Noi am făcut studiul de fezabilitate, l-am predat și l-au integrat în planul pe care îl au”, a anunțat primarul Emil Boc la Ziualive.

sursa foto: https://forum.peundemerg.ro/

(propunerea de pasaj rutier peste calea ferată, Tăietura Turcului)

Primăria estima că pasajul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu  va intra în șantier cel mai probabil din 2020. Respectivul pasaj a fost promovat ca investiție întrucât urmează să degreveze circulația din cartierul Grigorescu pe o arteră importantă de legătură a parcului industrial al județului cu orașul dar și cu una dintre comunele satelit, Baciu.

Anul trecut, viceprimarul Dan Tarcea spunea că SF-ul va fi gata oficial în primul trimestru din 2020 și că există șanse mari să fie preluat de CFR.

Proiecte de 200 de milioane lei 

„Pe Tăietura Turcului trebuie să facem un pasaj peste calea ferată. Vorbim de un proiect destul de complex pentru că are multe legături. Este un drum de legătură care vine prin Baciu pe lângă calea ferată şi trebuie să asigurăm legătura cu viitorul pasaj. Avem legătura cu Romulus Vuia și cu Maşiniștilor şi trebuie să rezolvăm această structură. O să fie un drum care va duce spre zona centrală, iar cel de-al doilea drum va fi pe lângă calea ferată care trebuie să facă legătura cu Podul Oaşului. Dacă cineva vrea să meargă din Baciu în Mărăşti să folosească acest drum de legătură. Vor fi 6-7 drumuri care vor fi conectate la acest pasaj suprateran. E un proiect extrem de scump, iar la o primă estimare ne va costa 200 de milioane de lei, dar nu avem momentan toate datele de la proiectanţi.”, declara public Tarcea.

Vezi și: Firma care vrea împreună cu Bene o felie din cel mai scump parking face pasajele rutiere anunțate de Boc pentru calmarea traficului

Județul, cel care gestionează parcul industrial Tetarom I din zona Tăietura Turcului are și el o propunere pentru descogestionarea traficului între Baciu și Cluj-Napoca.

Detalii: VIDEO Variantă de trafic pentru deblocarea proiectelor imobiliare din Baciu. Județul caută investori dispuși să se alăture proiectului

sursa foto: https://forum.peundemerg.ro/

Turnul de 40 de etaje proiectat de Adrian Iancu, fost arhitect-șef al orașului, decan al Facultății de Arhitectură și membru al Comisiei de urbanism a Primăriei, e grotesc ca dimensiune, va conduce la trafic auto și mai sufocant și va sluți peisajul urban, plus că va bloca priveliștea către Pădurea Hoia. Acestea sunt câteva dintre observațiile făcute de către asociația unui deputat clujean cu privire la noul proiect aflat în pregătire la Cluj-Napoca, in incinta magazinului Cora.

Asociația SOS a cerut Primăriei ca proiectul de turn să fie reconfigurat și să propună un nou parc la Someș, pe teren privat, care să se conecteze cu pista de biciclete între Florești și Cluj deja asumată de Guvern. În forma actuală, lansată în dezbatere publică, proiectul e calificat drept un „pornhub urbanistic”.

„Primăria induce în eroare în dezbaterile publice. A refuzat ca zona aceasta, unde e și ștrandul Sun,
să fie realizat aquaparkul, unde spuneam noi că ar merge mai bine decât în parcul Est. Au refuzat pe motiv că există stâlpi de înaltă tensiune. Dar un turn de 40 de etaje nu afectează stâlpii, nu-i așa?! Asta arată cât de sincer se poate discuta la primărie pe politici de urbanism. Emil Boc a preluat un slogan de la protestele din stradă, pe care îl repetă de fiecare dată când ne întâlnim: „Oraș pentru oameni, nu pentru profit”. De fapt, e un limbaj newspeak, orwellian, prin care încearcă să neutralizeze opoziția, căci adevăratul mesaj, în cel mai scump oraș din țară este: „Oraș pentru profit, nu pentru oameni. Turnul vine după altă construcție complet greșită, turnul de 25 de etaje din Mănăștur. În ritmul acesta, vor urma altele care vor sufoca orașul.”, a subliniat deputatul clujean Adrian Dohotaru.

Acesta a formulat prin asociația pe care o coordonează, SOS Cluj, mai mult observații Comisiei de Urbanism referitoare la amplasarea turnului de 40 de etaje cu mall la pachet în zona magazinului Cora din Cluj și a Someșului.

„Blocul de 40 de etaje va fi înconjurat de centura ocolitoare. Astfel, se continuă aceeași imagine urbană dezolantă care există în zonă: neprietenoasă cu pietonii și cicliștii, o autostradă cel mai probabil suspendată cu zone inestetice la baza pilonilor acesteia și o zonă cu un trafic intens auto poluant și zgomotos. Blocul de 40 de etaje nu aduce nimic în plus acestui peisaj, chiar îl alienează și mai mult îndepărtându-l de scara umană prin înălțimea lui. Din aceste motive investitorii trebuie să ofere cetățenilor Clujului ceva în schimb: o înălțime potrivită turnului astfel încât să nu afecteze silueta urbană a orașului dar și o alternativă ‘verde’, departe de trafic, pentru a tranzita această zonă. Propunerea noastră este să contribuie la crearea unui parc deschis tuturor clujenilor înspre Someș. Urmând ideile și principiile master planului amenajării Someșului, acest parc ar putea să devină un punct important vestic pe culoarul verde – albastru al Someșului”, au cerut cei de la SOS Primăriei.

SOS vrea ca investitorii să amenajeze acest parc pe UTR Ve și UTR VPr (din planșa ‘REGLEMENTĂRI
URBANISTICE’) cu pistă de bicicletă cu 2 sensuri, alee pietonală, pistă pentru alergat, gradene pe malul râului, cinema în aer liber, amfiteatru pentru spectacole și întâlnirea comunității locale, bănci pentru odihnă, un loc de joacă pentru copii accesibil tuturor, o zonă pentru adolescenți (parkour, fitness, panou de cățărat sub podul centurii), o zonă pentru seniori, un pavilion acoperit și să lege cele 2 maluri ale Someșului printr-un pod pietonal – ciclist (pe sub podul centurii, atașat acesteia). De asemenea, se propune ca arhitectura turnului să fie una verde, cu terase și fața și acoperișuri verzi.”Ideea Asociației SOS Cluj este de a ne folosi de această situație excepțională pentru Cluj pentru a înainta cu proiectul de a lega Clujul de Florești printr-o alternativă verde (pietonală și ciclistă), departe de infernul traficului auto. Bineînțeles, acest lucru implică o atitudine proactivă înspre dezvoltarea sustenabilă și nepoluantă a municipiului și a zonei metropolitane atât din partea autorităților și a instituțiilor care administrează zonele străbătute (Apele Române, Compania de Apă ‘Someș’ SA) cât și a dezvoltatorilor privați interesați să profite de această zonă valoroasă a Clujului – Poarta ‘Verde’ de intrare dinspre Vest”, mai spus cei de la SOS.

Citiți și:

Se pregătește cea mai înaltă clădire din Cluj, un zgârie-nori cu 40 de etaje lângă Someș

Turnurile, din nou la putere în Cluj. 15 etaje în Bună Ziua, 40 de etaje în Grigorescu. Proiectele urbanistice sunt în consultare publică

O casă în stil mediteranean de pe strada Valea Fânațelor se vinde pe un site cu 250.000 de euro. E făcută din materiale trainice, cu firmă serioasă, însă singura sa hibă este că…s-a edificat fără autorizație de construire. Casa este însă pentru „pretențioși”, mai arată anunțul.

Nu este singura casă de acest gen. Când s-a făcut noul PUG al Clujului, aprobat în 2012, șeful de proiect vorbea despre 200-300 de astfel de imobile în zona Odobești-Valea Fânațelor. Chiar fostul vicepreședintel al Consiliului Județean, Ioan Oleleu, era unul dintre cei care își începuse casa fără autorizație pe Valea Fânațelor în 2014.

Ce se întâmplă cu imobilele de acest gen explică chiar cel care a postat anunțul de vânzare: „Casa nu este intabulată, este construită fără autorizație de construire, precum sunt construite toate casele din zonă, este impusă la primărie, se plătește impozit pe ea, dar este extrabulară (sic-n.r.), s-au început demersurile pentru intrarea în legalitate, dar din păcate nu știm cu exactitate cât timp durează”, arată proprietarul.

Casa are o suprafață utilă de 250 de mp și se vinde cu 250.000 de euro.

Unul dintre cei care și-au făcut casă fără autorizație pe Valea Fânațelor, fostul vicepreședinte CJ Cluj – Ioan Oleleu- spune pentru Actualdelcluj.ro că situația caselor de pe Valea Fânațelor se datora fostului primar Sorin Apostu care ar fi refuzat să dea autorizații oamenilor din zonă. După ce Apostu a fost arestat și a plecat din primărie, Oleleu a spus că a mers să își lămurească problema. „M-au trimis cu dosarul la arhitecții care lucrează la noul PUG. Mi s-a comunicat că în noul PUG trebuie să fie incluse și prevederile urbanistice din documentația noastră. Sper  că vom primi toate avizele necesare, pentru a obține autorizația de construire”, spunea Oleleu.

Detalii: Exclusiv: Cum și-a construit Oleleu casa fără autorizație de construire

Primăria n-a amendat la momentul respectiv niciun proprietar. Casele au fost preluate în PUG, ca atare, după cum spunea Borda pentru Actualdelcluj.ro. Mai mult, cei de pe Valea Fânațelor fac demersuri de ani buni la Primărie ca să le asfalteze strada.

Anul acesta s-a avansat în mediul online că o modificare a Legii 50/1991 privind regimul construcțiilor va permite autorizarea caselor edificate fără autorizație . Despre prevedere, arhitectul șef al Județului spune că e doar un „fake news.”

„De câteva zile circulă pe net un articol cu un titlu înșelător și anume „​​Construcțiile realizate fără autorizație vor putea fi intabulate în cartea funciară”… ceea ce induce ideea că, de mâine, toate construcțiile ilegale pot fi intabulate. FALS!

Textul de lege nou introdus tratează construcțiile realizate fără autorizație de construire, care RESPECTĂ REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM, și pentru care nu se mai poate aplica contravenția prevazută de lege. Ori, contravențiile în domeniul construcțiilor sunt contravenții continue și prescripția poate interveni doar după constatarea finalizarii integrale a lucrărilor pe parcelă. Finalizarea se poate face prin procesul verbal de recepție la terminare, care trebuie semnat de emitentul autorizației, autorizație care nu există, deci nu se poate semna, deci nu se poate considera finalizată, deci rămâne ca și până acum. Sper să se ajungă să se încurajeze obținerea autorizației prin eliminarea pașilor inutili și scurtarea termenelor, nu să se încurajeze realizarea fără autorizație a construcțiilor. Aceasta din urma poate duce la demolare dacă nu se respecta regulamentul de urbanism”, a spus Claudiu Salanță.

Legea 50/1991 prind autorizarea livrărilor de construire spune:

Art. 37 alin. (2) Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepţia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administraţiei publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.

Art. 37 alin. (5) Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate.

Art. 37 alin. (6) Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, sau, după caz, a unei adeverinţe/unui certificat de atestare a edificării construcţiei. În cazul construcţiilor pentru care execuţia lucrărilor s-a realizat fără autorizaţie de construire, iar împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancţiunilor, certificatul de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei va fi emis/emisă în baza unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcţii, inclusiv cu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate, care să confirme situaţia actuală a construcţiilor şi respectarea dispoziţiilor în materie şi a unei documentaţii cadastrale. În situaţia în care în expertiza tehnică se constată neîndeplinirea tuturor cerinţelor fundamentale şi a celor relative la încadrarea în reglementările de urbanism, nu se eliberează certificatul de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei”, a mai explicat public Salanță.

Ziua unirii principatelor române e sărbătorită mâine cu intonarea imnului, alocuțiuni, depuneri de coroane și o horă a unirii. Primăria și Consiliul Local au pregătit, de asemeena, un amplu program de evenimente.

Ceremonia, ce are loc la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din fața Palatului Administrativ din Cluj-Napoca, începe la ora 10 cu prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă de către Divizia 4 Infanterie Gemina, intonarea imnului național, oficierea unui serviciu religios, discursuri, depuneri de coroane și jerbe de flori, defilarea gărzii de onoare şi a muzicii militare și o horă a unirii. ”Ziua Unirii Principatelor Române, legiferată ca zi de sărbătoare națională, ne oferă ocazia de a vă invita să fiți alături de noi, în municipiul Cluj-Napoca, la ceremonia publică prilejuită de sărbătorirea a 161 de ani de la Mica Unire, într-un moment de cinstire a memoriei eroilor naționali, de respect pentru tradițiile, valorile și jertfa celor care au pus bazele României moderne”, transmite Instituția Prefectului.

Programul pregătit de Primărie pentru celebrarea Zilei de 24 Ianuarie – Unirea Principatelor Române

Clujenii sunt invitați de Primărie în inima orașului, pentru a sărbători „Mica Unire”. În urmă cu 161 de ani, „Mica Unire” a reprezentat piatra de temelie a Marii Uniri a României, ce avea să fie închegată 59 de ani mai târziu. Iată programul pregătit de Primărie:

11:00 Ceremonia militară și religioasă – Divizia 4 Infanterie „GEMINA” – la bustul lui Alexandru Ioan Cuza din fața Prefecturii
16:00 Regal Folcloric în Piața Unirii | Vor fi prezenți: Ansamblul Folcloric „Crăișorul”, Ioan Berci, Sava Negrean Brudașcu, Mariana Sfechiș, Ioana Ștețco, Maria Golban Șomlea, Lucia Potra, Ana Ilca Mureșan, Marius Ciprian Pop, Ansamblul Folcloric „Mărțișorul”, Aurel Tămaș, Ana Ilca Mureșan, Acompaniază Orchestra Regal Transilvan
18:00 Centenarul Filmului Românesc » proiecție „Iacob” de Mircea Daneliuc – la Cinema Florin Piersic (Eveniment prezentat de Irina Margareta Nistor; invitat special: Dorel Vișan).
19:00 Concert Mircea Vintilă – în Piața Unirii
20:00 Spectacol de artificii – în Piața Avram Iancu

Centenarul Filmului Românesc revine la Cluj-Napoca. Evenimentul se alătură sărbătorii Unirii Principatelor Române și va avea loc la cinematograful „Florin Piersic” de la ora 18:00. Evenimentul va fi prezentat de criticul de film Irina Margareta Nistor, iar invitat special va fi marele actor și om de teatru Dorel Vișan. Filmul difuzat în cadrul acestui eveniment va fi „Iacob” de Mircea Daneliuc, dublu nominalizat la Festivalul Filmului European din 1988 la categoriile „Cel mai bun film” și „Cel mai bun actor”. Intrarea este liberă, iar biletele pot fi rezervate gratuit online, accesând: https://eventbook.ro/film/bilete-iacob, sau pot fi ridicate de la casieria cinematografului până la ora începerii filmului, în limita locurilor disponibile.

Începând cu ora 16:00, în Piața Unirii se va desfășura un spectacol folcloric susținut de câțiva dintre cei mai îndrăgiți artiști ardeleni, urmat de un concert de folk de excepție al compozitorului și interpretului Mircea Vintilă. Ziua de 24 Ianuarie se va încheia la Cluj cu un spectacol special de artificii, în Piața Avram Iancu, începând cu ora 20:00.

Circa 1200 de oameni au răspuns chestionarului lansat de Primărie anul trecut privind ceea ce își doresc de la cel mai mare parc – Parcul Est pe care Primăria vrea să îl facă în Cluj  pe un teritoriu de peste 46 de hectare în zona lacurilor din Gheorgheni.

Oamenii vor și parc sălbatic și zonă de recreere și locuri de joacă pentru copii. Tot ce au spus respondenții că își doresc de la viitorul parc va fi sintetizat și expus în cadrul unei dezbateri publice de arhitectul Kázmér Kovács, cel care va scrie tema pentru concursul de soluții pe care municipalitatea vrea să il facă anul acesta pentru crearea Parcului Est. Dezbaterea este programată în 4 februarie, de la ora 18.00, la Casinoul din Parcul Central.

Primăria anunțat în vara anului trecut că vrea să facă mai multe parcuri în oraș, din care unele prin concurs de soluții. Parcul Est, cerut de societatea civilă și specialiști, este în această ultimă situație. În toamnă, municipalitatea a lansat și un chestionar electronic cu 5 întrebări prin care clujenii au fost întrebați ce doresc să se întâmple în acest parc. Primăria deja a aprobat în respectiva zonă un aquapark, demers criticat de specialiști și societatea civilă.

„Ordinul Arhitecților va sintetiza rezultatele chestionarelor online și vor prezenta concluziile în cadrul unei dezbateri publice la care sunt invitați toți cei interesați. În elaborarea temei de concurs se vor lua în calcul atât rezultatele obținute prin chestionare cât și dorințele exprimate la dezbaterea publică programată săptămâna următoare, în 4 februarie”, a spus Ovidiu Cîmpean, cel care coordonează Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) în cadrul căruia s-au făcut deja mai multe dezbateri ale unor proiecte de dezvoltare urbană importante pentru comunitatea clujeană.

La chestionarele Primăriei au răspuns circa 1200 de oameni. Din rezultatele preliminare ei vor și parc sălbatic și zone de recreere și locuri de joacă pentru copii. Parcul Est este cel mai mare parc din Cluj-Napoca pregătit de Primărie. El e parte a unui program botezat Clujul Verde prin care municipalitatea vrea să amenajeze 110 mp de spații verzi în oraș.

Centrul de Inovare și Imaginație Civică a fost lansat în toamna anului 2017,  fiind un laborator de 

idei, permanent, în care se dezvoltă și se testează diferitele forme de colaborare între actorii din 

oraș, cu scopul de a încuraja participarea clujenilor la viața orașului și de a promova discuții privind 

proiectele de dezvoltare urbană. 

​

Dezbaterea din 4 februarie, ora 18.00  este  parte  a  proiectului   ,,Creșterea  transparenței  decizionale  și simplificarea procedurilor  administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’ ,  finanțat  prin  Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA). 

​

Proiectul vizeză dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a 

serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului  public electronic si virtual – ANTONIA dar și utilizarea  Centrului de Inovare și Imaginație Civică  ca instrument de implicare a cetățenilor în proiectele orașului.

Arhitectul Kázmér Kovács predă cursuri de teoria arhitecturii și proiectare la Universitatea de arhitectură și urbanism “Ion Mincu”.

Domeniile sale de interes acoperă mai ales problematica patrimoniului edificat și chestiuni legate de amenajarea spațiilor intermediare. A publicat pe aceste teme două cărți și numeroase articole de revistă ori capitole în volume colective. Este autor și coautor al unei diversități de proiecte: planuri urbanistice, amenajări peisajere, artă monumentală, edificii noi, reabilitarea unor monumente istorice.

Oamenii de pe Valea Fânațelor sunt supărați și pe primarul Emil Boc și pe șeful Consiliului Județean Alin Tișe pentru că îi duc cu vorba că se vor ocupa și de dezvolatrea acestei zone. „Compania de Apă a Clujului dă vina pe Primărie, Primăria pe Compania de Apă, Compania de Apă pe Consiliul Județean”; așa explică oamenii întârzierile de 6 ani din proiectul de extindere a rețelelor de apă și canalizare în nordul orașului, în zona Valea Fânațelor. Oficialii Companiei de Apă Someș au estimat că termenul pentru începerea lucrărilor este finalul lui 2020, însă recunosc că ele nu vor fi respectate și că proiectul va avea întârzieri, fără să precizeze de ce ordin sunt acestea, luni sau ani.

„Zona Valea Fânațelor a fost introdusă în intravilan în 2008 (cartierul Măgura), pe fondurile proprietarilor în cuantum de 100% s-a extins rețeaua de electricitate și s-a realizat un PUZ aprobat pe o suprafață de 63 de hectare în 2009. De atunci nu s-au putut continua și investițiile mai multor vecini sunt blocate din cauză că domnii de la Compania de Apă a Clujului dau vina pe cei din Primărie, care la rândul lor dau vina pe Consiliul Județean care din păcate are alte preocupări”, au semnalat alți riverani din zona Valea Fânațelor.

Oamenii de acolo s-au plâns că cei de la Compania de Apă Someș au ținut pe loc dezvoltarea zonei și nu au demarat proiectul de extindere al rețelelor de apă și canalizare din zona respectivă, proiect pentru care există o finanțare europeană aprobată încă de acum 6 ani.

Detalii: Oamenii de pe Valea Fânațelor: Compania de Apă ține pe loc dezvoltarea Clujului

Într-un alt răspuns semnat de conducerea Companiei, directorii Călin Neamțu și Mihai Iacob spun că lucrările de extindere au ca termen trimestrul IV din acest an, însă recunosc că respectivul termen nu e unul realist și mai spun că lucrările respective vor avea întrâzieri.

Conducerea Companiei mai spune că s-a ajuns în această situație din pricina Primăriei, care n-a avut terenuri publice care să fie puse la dispoziție pentru amenajarea unor rezervoare și stații de pompare necesare lucrărilor de extindere. În acest context este nevoie de identificarea unor proprietăți potrivite și de exproprierea terenurilor care trebuie făcută de Consiliul Județean, mai spun cei doi directori. Deocamdată, terenurile nu au fost identificate, nici nu se știe exact ce fonduri s-au prevăzut pentru exproprierea lor sau dacă există bani disponibili în bugetul pe anul acesta, sau toată chestiunea se amână pe 2021.