Clujul vrea să fie primul oraș din Europa de Est care va avea o evaluare a indicatorilor de reziliență urbană. Reziliența urbană se concentrează pe analiza riscurilor și amenințărilor majore dictate de catastrofe naturale, dar și de problemele care influențează viața de zi cu zi, cum ar fi traficul, poluarea sau risipa de energie. Primăria a prins circa 150.000 de euro în bugetul de anual pentru a contracta experți la nivel european care să pună la punct strategia de reziliență urbană a Clujului.

Anul trecut a fost la Cluj- la un eveniment dedicat stat-up-urilor- Esteban León, directorul Programului de Reziliență Urbană al Organzației Națiunilor Unite, UN-Habitat. Cu el au discutat primarul Emil Boc și directorul din Primărie Ovidiu Cîmpean despre posibilitatea ca municipiul să intre în programul de asistență privind reziliența urbană.

„Vrem să evaluăm riscurile cu care orașul Cluj-Napoca se confruntă în prezent și cele cu care s-ar putea confrunta în viitor, pentru a ne putea pregăti din timp pentru a le evita. Anul acesta am prevăzut fonduri în buget pentru a contracta experții din programul ONU care să se ocupe de asceastă strategie. Ne vom concentra pe mobilitatea urbană, viitorul muncii, locuirea, incluziunea socială, mediul și poluarea. Unde se va descoperi că suntem vulnerabili vom interveni din timp pentru a preveni eventuale probleme. Așa funcționează reziliența urbană”, a spus Ovidiu Cîmpean.

Există deja un trend la nivel mondial prin care orașele se pregătesc pentru a face față cât mai bine calamităților naturale, schimbărilor climatice sau problemelor cotidiene legate de poluare, trafic, risipa de energie. În 2013, fundația  Rockefeller a lansat initiativa „100 resilient cities” pentru a ajuta orașele din întreaga lume să devină mai rezistente în fața dezastrelor naturale și problemelor sociale și economice. Printre cele 100 de orase care fac parte din această platformă se numară: Barcelona, New York, Addis Abeba, Atena, Atlanta, Bangkok, Belfast, Boston, Dakar, Kyoto, Medellin, Melbourne, Mexic, Milano, Montreal, Nairobi, Paris, Ramallah, Rio de Janeiro, Roma, Rotterdam, Salvador, Seul, Singapore, Tel Aviv, Salonic, Pune, Montevideo, Londra, Lisabona, Lagos, Byblos, Buenos Aires, Chennai, Deyang, Jakarta. Platforma oferă fiecărui oraș membru finanțarea unui Chief Resilience Officer pentru a coordona eforturile de consolidare a capacității de rezistență a orașului dar și sprijin specializat pentru dezvoltarea unei strategii în acest sens.

Clujul vrea să fie primul oraș din Europa de Est care își face o strategie de reziliență urrbană. Aceasta se va realiza în cadrul programului ONU, UN-Habitat. „Noi vom plăti experții și ei se vor ocupa de realizarea strategiei”, a mai spus Cîmpean.

În bugetul pe anul acesta s-au prevăzut circa 150.000 de euro (700.000 lei) pentru contractarea studiilor de reziliență urbană.

Anul trecut Clujul a făcut prima dezbatere legată de spațiul public cu arhitecți de renume la nivel internațional prin care a primit de la Lance Jay Brown, președintele Consorțiului pentru Urbanizare Durabilă recomandări să se concentreze pe componenta de reziliență urbană. DETALII: Ce vor oamenii de la spațiul public din Cluj

Andras Farcas de la Grupul Pon (cei care au adus Clujului Titlul de Capitală a Tineretului și lucrează acum la proiecte similare în țară) a remarcat atunci că prezentările făcute de invitații străini vorbesc de strategii pe care orașele mari le fac pentru orizonturi de timp care vizează anul 2050.„Ar trebui să avem și noi strategii pe 15-20 de ani. În plus, problema rezilienței urbane ar trebui să intre serios în atenția comunității și a autorităților, cum se comportă orașul la schimbările climatice și cum putem noi, comunitatea, să construim această reziliență”, spune el. 

Directorul de dezvoltare din Primărie, Ovidiu Cîmpean, cel care coordonează Centrul de Inovare și de Imaginație Civică prin care se fac dezbateri la Cluj, spunea  că orașul are un parteneriat cu Banca Mondială și că își pregătește strategia pentru 2021-2030, dar și cu o viziune pentru 2050 și că se concertrează și pe reziliența urbană.

Trei noi locații sunt în analiza Primăriei pentru a prelua proiectul aquaparkului, inițiativă pentru care s-a plătit deja proiectarea și a fost validată în Consiliul Local. Primarul Emil Boc a anunțat public că aquaparkul nu va fi realizat în Parcul Est, pe amplasamentul din Becaș.

Boc a anunțat că Primăria nu a renunțat la amenajarea unui aquapark în Cluj-Napoca. Potrivit Primarului există trei locații în atenția municipalității pentru a primi respectivul proiect. Ele vor fi anunțate, după cum edilul a spus, la momentul în care se va ajunge la o formă mai avansată pentru proiect.

În ședința de Consiliu Local din februarie 2018, primarul Emil Boc a anunțat că se dorește construirea unui aquapark pe un teren de peste 12 hectare,  lângă baza sportivă din Gheorgheni. Potrivit edilului-șef, în cele ce urmează se va face un masterplan, apoi autoritățile vor concesiona terenul către o firmă privată pregătită să dezvolte proiectul. Schema anunţată viza ca administraţia locală să ofere terenul în concensiune, așteptând, în schimb, un potențial investitor care să construiască Aqua Park-ul. S-a anunţat atunci că acest proiect ar urma să cuprindă două bazine de dimensiuni mari, unul acoperit, unul descoperit și mai multe tobogane, plus un loc pentru copii, la fel, cu bazine adaptate, locuri de joacă amenajate şi o parcare. A fost şi o estimare de cost, aproximativ 30 de milioane de euro. Consiliul Local a dat un vot de principiu. Firma care s-a ocupat de prezentări și de fezabilitate a fost Novelty a arhitectului Alexandru Palcău.

Societatea civilă și riveranii au criticat intențiile primăriei de a amenaja Aquapark-ul în zona lacurilor și a pepinierei Becaș, din Gheorgheni. Mai mulți specialiști au spus că zona e potrivită pentru amenajarea unui parc natural, cu intervenții minime asupra mediului. Având în vedere criticile, administrația a ținut să precizeze că Aquapark-ul face parte dintr-un master plan pentru un parc natural.

Primăria a mai avut un proiect de aquapark în zona ștrandului Sun administrat de regia proprie. Unul mai vechi, incurcat de liniile de inaltă tensiune și unul mai nou, criticat la Comisia de Urbanism pentru că venea cu propuneri de betonare a malurilor Someșului.

Electoral, pe lângă gunoi, aquaparkul e un punct vulnerabil pentru primarul Emil Boc care l-a promis în fiecare an, fără să îl livreze clujenilor.

Cine apără rămăşiţa de Parc Est de noul „mall cu tobogane”?

FOTO Cum arată Aqua Park-ul de peste 40 de milioane de euro dorit de primărie în cartierul Gheorgheni

Parcul Est, cel mai mare parc pe care Primăria vrea să îl facă în oraș, va fi realizat cu intervenții minimale, cu ocrotirea florei și faunei și rezolvarea problemelor de accesibilitate a zonei la pachet cu racordarea la rețeaua publică de transport. Asta este și ceea ce oamenii care au răspuns la chestionarul primăriei – „natura e așa cum e, frumoasă”, „cât mai puțin beton, cât mai mult gazon” – și asta va cere și tema pentru concursul de soluții care urmează să se lanseze la începutul acestei veri pentru crearea parcului pe o suprafață de circa 54 de hectare. Un termen realist pentru începerea lucrărilor este peste 3  ani, după cum a estimat directorul din Primărie Ovidiu Câmpean.

Până atunci a venit o propunere pentru numele pe care ar trebui să îl aibă parcul: „Propun ca acest parc să se numească Boc. Așa cum s-a întâmplat și la Craiova cu cel mai mare parc al orașului făcut de un arhitect francez și medaliat internațional cu aur în anii 1900, parcul natural Nae Romanescu. El nu a luat numele proiectantului, ci numele primarului de la acea vreme”, a propus arhitectul Eugeniu Pănescu.

Proprietarii de terenuri pe amplasamentul căruia urmează să se realizeze parcul au condamnat public faptul că Primăria vrea să îi exproprieze la prețuri de nimic și că le-a făcut terenurile verzi din „pix” ca să poată să le ia terenurile proprietate pentru care s-au luptat ani în șir, cu costuri enorme, ca să le primească înapoi.

Primăria a făcut în 4 februarie o dezbatere publică în care a prezentat tema pentru viitorul Parc Est, temă care a preluat și rezultatele chestionarului online lansat anul trecut prin care clujenii au fost întrebați ce își doresc de la acest parc.

Arhitectul Kazmer Kovacs, cel care se ocupă din partea Ordinul Arhitecților de scrierea temei pentru concursul de soluții care se va lansa în vedere creării Parcului Est, a spus că viitorul parc va fi realizat cu intervenții minimale, cu ocrotirea florei și faunei, cu dezvoltarea de relații funcționale în interior și rezolvarea problemelor legate de accesibilitate și racordarea la rețeau de transport public. Parcul urmează să concentreze eventualele amenajări administrative periferice la margine. La fel și parcările. Tot spre exterior urmează să se realizeze locuri de joacă. În interior urmează să fie spații plantate sub forma unor grădini urbane care să fie ancorate în specificul locului și să nu deranjeze viețuitoarele.”Ca să înțelegem mărimea acestui parc, el înglobează 740 terenuri de tenis sau 70 de terenuri de fotbal”, a mai spus arhitectul. El a oferit și câteva modele de parcuri din Europa, printre care și Rezervația Văcărești din București, pentru ca toată lumea să înțeleagă

În chestionarul online cei 1200 de oameni care au răspuns s-au pronunțat pentru un parc natural, „natura așa cum e, e frumoasă”, „cât mai puțin beton, cât mai mult gazon”. Oamenii au optat și pentru a avea în acest parc locuri de joacă pentru copii dar și toalete.

Primarul Emil Boc a anunțat că municipalitatea renunță la intenția de a amplasa în acest viitor Parc și a unui aquapark.

Proprietarii de terenuri din Pepiniera Becaș (amplasamentul propus pentru viitorul parc) s-au revotat în cadrul dezbaterii și l-au acuzat pe primarul Emil Boc că vrea să le ia terenurile pe bani de nimic deși în 2013 le-a promis că le va cumpăra terenurile la prețul pieței. Mai mult, ei l-au indictat pe deputatul Adrian Dohotaru (inițiatorul campaniei SOS Parcul Est pentru creea celui mai mare parc din Cluj) ca principal vinovat că municipalitea le-a făcut în PUG ternurile din pix ca verzi. Proprietarii au spus că vor lupta ca să primească o justă despăgubire având în vedere că ei s-au războit ani în șir cu niște costuri enorme pentru a le primi înapoi.

Vezi și: Revolta din Parcul Est

Primarul Emil Boc le-a răspuns proprietarilor că viitorul parc se va realiza potrivit legii și că municipalitatea nu va face rabat de la litera ei.

Adrian Dohotaru a intervenit în cadrul discuției fără să le răspundă proprietarilor. El a spus doar că respectiva campanie SOS Parcul Est este veche de 10 ani și că asociația sa o va continua până când parcul va fi efectiv realizat. „E un fel de frate mai mic al rezervației Văcărești. Am militat pentru schimbări legislative și crearea de arii urbane protejate și sperăm ca ele să devină lege și ca și acest parc să primească acest statut”,  a spus deputatul. El a mai trecut în revistă principalale două probleme pe care zona le are: este un adevărat depozit de gunoi și nu are legături pietonale cu parcul de la Iulius Mall, de pe malul lacului I dar nici cu baza sportivă Gheorgheni, legătură care ar trebui realizată pe malurile pârâului Becaș.

Arhitectul Eugen Pănescu, cel care a militat și în trecut pentru crearea unui parc natural pe teritoriul vizat de Parcul Est a ținut să îl felicite public pe primarul Emil Boc pentru că a înțeles importanța unui astfel de parc și a renunțat la crearea unui aquapark în această zonă. „Cred că discutăm despre cel mai longeviv proiect al orașului. Dacă biodiversitatea este în centrul acestui parc, atunci prezența unui biolog alături de peisagiști, arhitecți și ingineri în juriu este extrem de importantă. Acest parc ar necesita să aibă în urma concursului și o parte de masterplan care să îl lege de spațiile de agrement din jur, de Băile Someșeni. Este cel mai necunoscut loc al orașului care necesită o accesibilizare și o apropiere de clujeni. Toate problemele orașului sunt concentrate aici, de la zgomot la problemele legate de depozitările ilegale de gunoi. Cred că următoarele acțiuni de ecologizare ale Primăriei ar trebui făcute aici”, a mai spus arhitectul.

Arhitectul Vasile Mitrea a ținut să spună că propunerea de creare a Parcul Est, veche de peste 40 de ani, s-a născut după ce s-a constatat că Clujul stă foarte prost la spații verzi față de alte orașe din țară. Propunerea nu a fost făcută oricum, ci parte a unui proiect de formare a unui sistem de spații verzi în oraș, în legătură cu Someșul, cu Cetățuia și cu Pădurea Horea.

„În 1989, Clujul avea 7,5 mp spațiu verde accesibil permanent pe cap de locuitor. Cifra de acum e cu zecimale, nu vreau să o dau. Eram atunci sub media pe țară”, a spus Mitrea. Crearea unui sistem de spații verzi este ratată, însă mai există șanse în cazul Someșului printr-o serie de studii periubane, având în vedere că în viitor comunele din jurul orașului (pline de blocuri) vor deveni cartiere dar și prin studierea relației dintre Someș și pâraiele ce se întâlnesc cu râul.

„Nici ideea cu întorcerea Clujului cu fața la Someș nu este nouă, ea a mai fost adusă într-un studiu privind poluarea de o colegă de a noastră. Cu Parcul Est, a rămas foarte puțin din el. Erau 110 hectare. A dispărut lacul II și a mai rămas ceva din lacul II. Ar trebui racolate și Băile Someșeni”, a recomandat Mitrea.

Radu Mitirean de la Clubul de Cicloturism Napoca a ținut să remarce absența pistelor de biciclete în jurul parcului. Arhitectul care se ocupă de scrierea temei a spus că ea ar genera conflicte în acest parc și nu sunt de încurajat.

Arhitectul Silviu Medeșan a propus ca în juriu de la viitorul concurs de soluții să fie un sociolog, un peisagist și neapărat un biolog.

Un riveran din Cartierul Între Lacuri a arătat Primăriei că spune vorbe mari, dar face în practică contrariul, chiar mai multe rele decât bune.

„Sunt bucuros că nu va fi aici un aquapark. Trebuie să activați cei de la Poliția Locală să verifice depozitările ilegale de deșeuri, să stea în zona Selgros și oprească mașinile care vin să depoziteze deșeuri. De fapt, Regia Autonomă a Domeniului Public de care știu că e în subordinea Primăriei depozitează acolo tot ce excavează de la străzi. Ceea ce este foarte important pentru noi este să uniți lacul I cu lacul III. Noi nu avem acum cum ajunge în parcul de la Iulius, nu există trotuar, nu sunt piste de biciclete. Cât despre intențiile de a avea locuri de alimentație publică, să nu cădem în păcatul Cișmigiului care are 42 de cluburi. Inventivitatea românului este extraordinară. Accesul auto ar trebui realizat din zona Selgros, ca zona aferentă cartierului armatei și a bazei sportive Gheorgheni foarte aglomerată acum să nu fie sufocată. Există parcuri în Europa unde întreținerea se face cu echipamente electrice. La noi, în baza Gheorgheni se curăță frunzele cu motor pe benzină în timp de oamenii vin să alerge în aer curat. Pentru viitorul parc, întreținerea ar trebui să fie cu echipamente electrice. În plus, acum în baza Gherogheni nu ai de unde să îți iei o apă pentru cei pe care i-aș autoriza nu țin deschis. Viitoarele zone pe care le faceți ar trebui să fie deschise tot anul”, a mai spus riveranul.

Ahitectul Eugeniu Pănescu (seniorul) a spus că a venit la Cluj din Oltenia în anii 60 și atunci se culegeau aici hârtiile cu un băț cu un cui la capăt și că orașul avea zone extrem de curate. El a mai spus că zona viitorului Parc Est este deja plină de blocuri și că în realizarea acestui viitor parc el are o singură propunere. Preluarea unui model de succes din anii 1900 de la Craiova care are de atunci un parc natural de peste 90 de hectare făcut de un arhitect francez și medaliat cu aur la nivel european pentru planurile de amenajare.

„Propun ca acest parc să se numească Boc. Așa cum s-a întâmplat și la Craiova cu cel mai mare parc al orașului făcut de un arhitect francez și medaliat internațional cu aur în anii 1900, parcul natural Nae Romanescu. El nu a luat numele proiectantului ci numele primarului de la acea vreme”, a propus arhitectul Eugeniu Pănescu.

Un inginer proiectant, Rareș Oargă, a propus ca tema să ceară și un studiu de inundabilitate pentru zona pârâului Becaș tocmai pentru valorificarea zonelor umede pentru viitorul parc, mai ales că se pot finanța proiecte consistente pe viitorul exercițiu al Uniunii Europene.

Arhitectul Mihai Racu a spus că orașul nu trebuie întors către Parcul Este ci acest parc trebuie prelungit către teritoriile vecine. „Nu accesele trebuie duse până la parc, ci parcul trebuie extins spre teritoriile vecine. E un parc prea valoros pentru a fi betonat pentru alimentație publică. Maxim tonete ar trebui să aibă”, a mai spus Racu.

Arhitecta Daniela Maier a recomandat completarea temei cu un studiu de analiză a aerului.

Arhitectul Silviu Aldea a ținut să spună că miza cea mai mare în acest moment este numirea unui juriu competent în a evalua un proiect de parc natural. Competența juriului a fost printre preocupările unor arhitecți participanți la ultimele concursuri oraganizate de Primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecților. Aldea a făcut parte din echipa Atelier Mass care a câștigat proiectul de reamenajare a Cetățuii cu un proiect non-invaziv. Din juriu a făcut parte și arhitectul Eugen Pănescu care a reușit să impusă acestă viziune în evalaurea proiectelor, deși inițial Primăria decisese prin temă să susțină o soluție mecanizată pentru accesul pe dealul de belvedere al orașului.

Arhitectul Dan Clinci a spus că tocmai faptul că zona viitorului Parc Este este singura rămasă neconstruită constituie cel mai mare avantaj în crearea lui.

„Cred că ceea ce ar trebui să folosim e faptul că ne aflăm în fața unui lux uriaș, avem o zonă neconstruită pe care putem să o punem în folosul comunității prin cărări, nu alei, așa cum s-a întâmplat și în cazul Cetățuii unde a câștigat un proiect de non amenajare. Acesta e momentul în care putem să avem în Cluj  un spațiu subamenajat, fără tobogane lucioase din aluminiu, în care copiii să aibă posibilitatea să calce în noroi și să se joace. E speranța mea că acest concurs va fi câștigat de cei care vor propune cele mai puține amenajări”, a subliniat Clinci.

Calendarul pentru crearea Parcului Est, cel mai mare din Cluj, a fost ofetit de directorul Ovidiu Cîmpean:  tema de concurs va mai fi completată în funcție și de propunerile făcute la dezbatere, iar concursul de soluții ar urma să fie lansat în mai-iunie 2020, urmând ca el să aibă o perioadă de câteva luni pentru ca echipele interesate să poată pregăti proiectele, deci undeva spre finalul lui 2020 ar urma să fie stabilitt un câștigător. Proiectarea urmează să aibă nevoie de  14-16 luni proiectare. Deci abia din 2022-2023  municipalitatea ar urma să aibă proiectul și avizele la zi. Apoi urmează să facă licitație de execuție. „Cred că un termen realist pentru începerea lucrărilor ar fi peste 3 ani”, a spus Cîmpean.

Proiectul Filarmonică și sală de concerte în centrul Clujului a fost rupt în trei componente: un hub cultural în clădirea cazarmă de la bulevardul 21 Decembrie 1989, un imobil de birouri/hotel pe un teren de 1500 de mp și sală de concerte și sediul Filarmonicii. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că primul dintre ele va fi realizat cu fonduri europene, iar celelalte sunt văzute ca proiecte multianuale, se fac, dar nu se știe când având în  vedere că Primăria și-a asumat să facă pe cheltuiala sa bretelele de racordare la oraș a Centurii Metropolitane.

Primăria a organizat în 2019 trei licitații pentru concesiunea pe 38 de ani a unei suprafețe  de 1500 mp situată în spatele clădirii cazarmă monument aflată pe terenul de pe 21 Decembrie 1989 pentru realizarea unui hotel sau a unei clădiri de birouri. În 2017 Primăria Cluj a angajat un consultant care să relanseze proiectul Centrului Cultural Clujean. Despre firmă, media a scris că e deținută de Sulfina Barbu, fost ministru în Guvernul Boc și de către Silvian Ionescu, fostul șef de la Mediu. Firma a propus scenariul cu concesiune și proiectare pe baza căruia Primăria a relansat anul acesta proiectul Filarmonicii.

Despre nereușita celor trei licitații, viceprimarul Dan Tarcea a spus că, probabil, perioada de concesiune este cea care a descurajat participarea la procedură. „Vom analiza din nou condițiile și vom vedea exact ce putem face. Probabil perioda de concesiune nu este suficientă”, a mai spus Tarcea.

Tot în 2019, Primăria și-a asumat să modernizeze cazarma monument preluată printr-un schimb cu Armata de administrație, la pachet cu amplasamentul unde urma să fie implementat proiectul Filarmonica Transilvania și să o transforme în sediu pentru Asociația Centrul Cultural Clujean care urmează să administreze și spațiile expoziționale create prin proiectul de investiție de 6 milioane de euro necesar transformării (din care 2 milioane de euro să fie obținuți din fonduri europene pe programul RO Cultura).

espre proiecutul mare,  Filarmonică și sală de concerte, viceprimarul Dan Tarcea a spus că e un proiect evaluat la 65 de milioane de euro, extrem de costisitor, dar că nu va fi abandonat de Primărie.

„E un proiect rezultat prin concurs de soluții și îl vom face mai devreme sau mai târziu. Nu se pune problema să nu îl mai facem. Nu putem lăsa celelalte proiecte ale orașului fără finanțare și să ne apucăm de acest proiect. Contractăm și creditul de 400 de milioane de lei, însă în 2021 vom reuși probabil semnarea contractului iar banii vor putea fi folosiți eșalonat în următorii ani. Avem acum asumate și bretelele de trafic pe care trebuie să le facem noi din proiectul Centurii Metropolitane și deja suntem cu banii la limită. Cu sala de concerte e precum bugetul unei familii. Trebuie planificate investiții majore cum e achiziția unei case sau a unei mașini. Nimeni nu poate face peste noapte o astfel de investiții”, a declarat Tarcea pentru Actualdelcluj.ro.

Despre sala de concerte care îi lipsește cu adevărat Clujului cu Filarmonică premiată și recunoscută internațional, oamenii din administrație spuneau că avea șanse doar dacă Clujul câștiga titlul de Capitală Culturală Europeană. Pentru Filarmonică există și autorizație de construire eliberată de Primărie. PUZ-ul pentru ansamblul de pe B-dul 21 Decembrie rezultat în urma concursului de soluții și asumat de municipalitate este valabil până în 2021.

Filarmonica este deținută de Consiliul Județean Cluj. Nici una dintre cele două instituții nu fac parte oficial din proiectul Primăriei Cluj anunțat ca Centrul Cultural Clujean – parking, sală de concerte, sediu Filarmonică pe B-dul 21 decmebrie, pe un teren de 1,3 hectare obținut de Primărie de la Armată.

În prezent pe acest teren funcționează din 2017 o parcare publică cu barieră.

Vezi și:

Primăria face sediu de 6 milioane de euro pentru Asociația care și-a asumat politicile culturale ale Clujului

A treia strigare pentru urnirea proiectului „Filarmonică în centrul Clujului”

Sinteza bugetului orașului propus pentru 2020 a fost făcută de primarul Emil Boc, cu voce răgușită (după ce a susținut ieri, cu tobița sa, echipa de tenis a României care se bate să se califice în Finala de la Budapesta): la un leu plătit de clujeni din impozite și taxe locale, Primăria Cluj atrage 2,5 lei. Dar a fost contrazis la dezbaterea cu public organizată în 8 februarie,  în weekend, după o seară în care staff-ul Primăriei a făcut galerie serioasă tenismenelor: calculul nu stă în picioare deoarece clujenii cotizează mult mai mult iar orașul primește o cotă importantă din impozitul pe salariile oamenilor.

Setul Boc-ecran retroproiector

La dezbaterea de weekend a propunerilor de cheltuire a banilor din bugetul orașului pe 2020, primarul Boc și-a convocat consilierii locali dar și o pleiadă de directori și șefi din Primărie și instituțiile subordonate care au făcut Sala de Sticlă neîncăpătoare.

În postura cetățenilor au venit oameni din PLUS-USR, deputatul independent Dohotaru  dar și trei cetățeni. Cei din urmă, dar și un manager de firmă din Plus sau un alt membru din inițiativă au reușit să îi arate primarului că dezideratele politicii sale bugetare nu ating probleme reale ale oamenilor.

La începutul dezbaterii, cu voce răgușită, primarul a prezentat pe retroproiector principalele proiecte ale orașului pe care se vor cheltui banii.

Apoi, Boc și-a pus mănușile de politician și a mimat o sinceră prietenie și apreciere față de TOATE inițiativele lui Dohotaru, ale deputatului Emanuel Ungureanu și ale celorlalți distinși invitați (membrii PLUS). Despre toate a fost ferm și a sugerat că vor fi implementate, însă așa cum vrea și consideră Primăria. Când a fost încolțit sau i s-au arătat hibe din politica de cheltuire a banilor  atunci a schimbat foaia, sugerându-le celor care au intervenit că, de fapt, ei sunt cei care nu înțeleg lucrurile.

Sinteza bugetului orașului propus pentru 2020 a fost făcută de primarul Emil Boc, cu voce răgușită (după ce a susținut ieri, cu tobița sa, echipa de tenis a României care se bate să se califice în Finala de la Budapesta): la un leu plătit de clujeni din impozite și taxe locale, Primăria Cluj atrage 2,5 lei.

Setul Boc-PLUS

A fost contrazis de Groza (manager de firmă) de la Plus. El i-a arătat Primarului că municipalitatea primește mult mai mulți bani din impozitul pe salariile clujenilor iar calculul său este unul făcut ca să dea bine. Atunci Boc a devenit tranșant și i-a replicat că nu înțelege și că el că se referea strict la impozitele pe case și mașini pe care clujenii le plătesc.

Groza a mai adus în atenție Primăriei câteva propuneri prin care să se rezolve problemele reale ale clujenilor cum sunt lipsa creșelor, asigurarea mobilității (prin separarea proiectului trenului metropolitan de cel al metroului), construirea de parkinguri modulare. Groza a remarcat excedentul bugetar foarte mare cu care a terminat anul 2019 orașul și a spus că banii ar putea fi folosiți mult mai bine pentru proiectele orașului.

Boc a ținut să îi arate că municipalitatea e vizionară și că deja se ocupă de toate aspectele semnalate. „Excedentul vine din banii pe proiecte europene unde 85% din buget este subvenționat. Dar ca noi să primim banii, trebuie să îi plătim. De obicei banii de la UE vin în noiembrie-decembrie când nu mai poți să faci, cum ziceți dumneavoastră, Centrul Cultural Transilvania. Cu parkingurile modulare, ne-am orientat și noi spre această soluție dar toți constructorii din România se feresc de ele. Spuneți-mi dacă știți undeva că există la noi. Așa și noi am văzut la Bruxelles, la tot pasul. Parkingurile cu lift și mentenanța lor sunt prea costisitoare pentru Primărie ca să le plătim. 2020 sperăm să ne aducă primul parking modular pe Rebreanu. Cu trenul metropolitan și cu metroul așa și este, sunt proiecte separate. Traseul trenului prin nordul orașului e gândit pentru forța de muncă și mobilitatea locativă. Clujenii își vor face case până la Gherla dacă vor avea transport asigurat. De la Dej la Huedin vor merge ca de la Gent, Brugges la Bruxelles. În 10 ani de zile nu vom mai avea salarii decente plătite la Cluj și  va scădea calitatea vieții dacă nu facem aceste investiții”, a mai închis Boc propunerile făcute.

Un alt membru Plus i-a amintit primarului că anul trecut a alocat 6 milioane de lei pentru a cumpăra locuințe de pe piață, dar că a reușit să cheltuiască doar 100.000 de euro pentru un singur apartament.

„În Mărăști există un cămin de nefamiliști care e scos la vânzare. Primăria ar putea să îl cumpere și să îl transforme în locuințe. Cred că este mai avantajos”, a spus el.

Boc s-a arătat entuziasmat de propunere și s-a interesat al cui e imobilul, uitându-se către cei doi consilieri liberali prezenți, Valentin Gliga și Mihael Suciu care au îngânat ceva cu ”privat”. Apoi s-a răzgândit și a spus că Primăria nu susține o politică de incluziune a celor care au nevoie de locuințe sociale, disperat, în tot orașul, nu într-un singur loc și bloc.

Setul Boc-Dohotaru

Deputatul independent Adrian Dohotaru a adus în discuție problemele depozitărilor de gunoi din viitorul Parc Est, mutarea depozitul de materiale de construcții al RADP care există tot în respectiva zonă și închiderea străzii Bulandra cu bariară pentru a controla depozitările nelegale de gunoi  din zonă. În plus, Dohotaru a propus și creșterea plafonului maxim pentru proiectele propuse în cadrul bugetării participative, introducerea unor domenii noi care vizează protecția socială și locuirea accesibilă.

„V-am dat dreptate total în chestiunea cu Parcul Est când ați sesizat și la dezbaterea publică. Noi deja am  făcut câteva lucruri. Am cerut deja în comisia de circulație să analizăm chestiunea accesului cu cartelă pe strada Bulandra. Am cerut RADP o evaluare, la final de lună o să o am pentru a-și muta depozitul de materiale de acolo. Pentru rampele clandestine din 8 la 5 am găsit deja autorii. Cu bugetarea participativă am văzut ce regulament ne-ați propus. L-am citit cu atenție. Mă declar de acord cu propunerea de a introduce domenii sociale, însă doamna vicepriamr Olah Emese trebuie să analize exact implicațiile. Putem crește și bugetul pe proiecte. Să facem mai puține domenii, cu alocări mai mari de sumă. Putem crește la 200.000 lei plafonul „, a replicat Boc.

Setul Boc – USR

Deputatul Emanuel Ungureanu a cerut dezbatere privind calitatea actului medical din toate spitalele din oraș, asfaltarea străzii Edgar Quinet, achiziția de terenuri private pentru construcția de creșe sau amenajarea unor astfel de unități la școlile din cartier unde există excedent de teren, construirea unor cămine de bătrâni și asigurarea asistenței la domiciliu pentru persoanele aflate în dificultate.

„Punem cadrul la dispoziție”,  i-a promis Boc în legătură cu dezbaterea privind îmbunătățirea serviciilor oferite de spitalele din oraș. „Peste tot unde am încercat să facem în locațiile liceelor, creșe, am primit opoziție”, a continuat primarul. Boc a pasat problema creșelor în ograda Curții de Conturi care de 8 luni nu ar fi răspuns Primăriei dacă poate lansa proiectul de subvenționare a bonelor. La Edgar Quinet l-a nominalizat pe Tarcea ca „șef de proiect”, însă a spus că lucrarea mai are de așteptat deoarece e prinsă ca proiectare în proiectul centurii. „Edgar Quinet e bretea de legătură cu centura, la fel ca Brâncuși. Proiectarea e integrată, dar bretelele le plătim noi. E scump, de ordinul lucrării de pe Borhanci. Dar le vom face”, a mai spus primarul.

Cu asistența la domiciliu, Boc a spus că departamentul constituit în cadrul Direcției de Asistență socială cu acest scop e sabotat de faptul că în Anglia se dau salarii de 5 ori mai mari pentru munca de acest fel. „Avem 9 persoane. 5 și-au dat demisia anul trecut. Am reușit însă să ne acredităm ca să facem noi formare profesională pentru astfel de asistenți”, a intervenit și directorul Aurel Mocanu. „A, deci așa suplinim fluctuația de personal”, l-a completat primarul. Boc a mai ținut să spună că există și două proiecte de amanejare a unor cămine de bătrâni, dar că ele încă nu au toate actele legate de amplasament rezolvate.

Set Boc și cetățenii

Un contabil i-a arătat cu cifre că Primăria poate strânge cureaua la capitolul bunuri și servicii în așa fel încât să pună mult mai mulți bani la capitolul investiții. „Din 670 de milioane de lei la investiții, numai 252 de milioane de lei sunt puși de Primărie, restul vin din fonduri europene și bugetul de stat. În vechiul regim, contabilul era chemat și întrebat  de unde tăiem. Așa ar trebui și acum, să ne intereseze mai mult cât am cheltuit cu salariile și bunurile și serviciile și să vedem cum putem să mai tăiem și să punem la investiții”, a semnalata acesta. El a mai spus că s-a uitat pe execuția bugetară și pe propunerea de buget din acest an și a constatat că cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt mult mai mari, chiar cu peste 70% la anumite capitole.

Sincer apreciez, e lăudabil ce mi-ați semnalat și în scris. Pentru partea cu salariile, întrebați mai sus. Nu putem veni împotriva legilor statului român. În privința birourilor, avem exemplul sălii de sticlă. Aici e creșterea. De 20 de ani nu am făcut nimic. Anul acesta sala va fi echipată după talia Clujului. Apoi avem partea de curățenie, de spații verzi, salubritatea, dezinsecția, activitățile culturale. Apoi sunt cheltuielile cu unitățile de învățământ, ca elevilor să nu li se mai ceară fondul școlii, cu creșele, cu asistența socială”, a mai spus Boc.

Contabilul s-a arătat de neconvins și a apreciat că Boc ar putea să mai ceară strângerea curelei la respectivul capitol, alte chetuieli din sectorul bunurilor și serviciilor. „Acolo sunt alocările pentru sport, cultură, sănătate. Ar trebui poate să beți o cafea cu colegii. Pe mine mă ajută fiecare leu gândit mai bine”, a mai răspuns primarul.

O beneficiară a unei locuințe sociale de pe strada Octavian Petrovici a arătat primarului că politicile sale locative nu reușesc de 10 ani să îi ofere o alternativă. Ea a semnalat că stă împreună cu băiatul de 20 de ani și cu soțul cu probleme medicale într-o locuință de 25 mp. „Am încercat să o cumpărăm pe lege, dar nu am putut deoarece e revendicată. Anul trecut am fost pe locul 25 pe lista celor îndreptățiți la o locuință socială. Anul acesta suntem pe 28”, a mai spus aceasta.

Boc a divagat pe temă, că e greu să construiești și a invitat-o să adere la proiectul (temporar) de subvenționare a chiriei. „Primăria vă plătește până la 300 de euro”, a adăugat edilul.

Maria R., părinte cu două fete la liceul Șincai, a semnalat că pentru respectiva unitate școlară nu există alternativă de transport cu autobuze școlare după-amiza și că ale ar fi foarte apreciate de părinți. Boc i-a promis că microbuzele, cele 10 pe care Primăria vrea să le cumpere anul acesta, vor prelua propunerea.

Ce buget previzionat are orașul în 2020 și cum se cheltuiesc banii

Bugetul Clujului proiectat pe 2020 e în valoare de 353,2 milioane euro, a fost lansat în dezbatere publică. Bugetul de anul acesta este cu 7,39%  mai mare față de cel din 2019. Deja primarul a anunțat prioritățile bugetare pe care le-a trimis clujenilor și în scrisorea primarului, după cum chiar Boc a ținut să reamintească oamenilor pe Facebook. Obiectivul general al bugetului enunțat de edil e creșterea „calității vieții în municipiu – educație, sănătate, descongestionarea traficului, infrastructură, mediu, transport în comun nepoluant, spații verzi, arte și industrii creative, dinamism multicultural”. Direcțiile cheie sunt digitalizarea administrației publice locale și susținerea proiectelor de dezvoltare ale orașului. Potrivit schemei de buget, mai bine de 60% din bani merg pentru secțiunea de funcționare (peste 1 miliard de lei adică 212 milioane de euro) care include și salarizarea personalului la nivelul Primariei si instituțiile din subordine (cheltuielile pe 2019 au fost de peste 340 de milioane lei adică peste 72 de milioane de euro). 40% reprezintă secțiunea de dezvoltare, investițiile unde intră și fondurile europene, secțiune de peste 675 de milioane lei (143 de milioane de euro).

Detalii despre propunerile de cheltuire a banilor: Buget de peste 350 de milioane de euro pentru Cluj-Napoca în 2020. Cum propune Boc să se cheltuiască banii

6 luni a durat avizarea traseului de către Compania de Autostrăzi a Centrurii Metropolitane de 38 kilometri, proiect  început pe cont propriu de autoritățile locale din Cluj ca alternativă la rezolvarea unei probleme reale a orașului, traficul infernal.

Proiectul are întârzieri, însă autoritățile locale spun că la finalul anului documentația va primi toate avizele, 2020 fiind anul în care trebuie obținut avizul de mediu, etapă ce presupune 6-8 luni, după cum a estimat edilul Emil Boc. Mai mult, el crede într-un scenariu în care în 2021 s-ar face licitația și ar începe și lucrările, iar în 2024 clujenii vor circula pe Centura Metropolitană.

Primarii din Cluj-Napoca și cele trei comune învecinate au început săptămâna în forță: întâlnire de forță la Prefectură pentru urgentarea procedurilor de avizare a variantei de ocolire a Clujului. „O constructivă discuție a avut loc astăzi la Prefectura Cluj legată de centura metropolitană, la care au participat prefectul Mircea Abrudean, reprezentanții UAT-urilor implicate în proiect, precum și directorii serviciilor deconcentrate și proiectanții proiectului. Concret, s-a discutat despre starea documentațiilor tehnice pentru obținerea avizelor necesare Studiului de Fezabilitate și a PUZ, punându-se accent pe eliberarea rapidă a avizelor necesare de către instituții”, a sintetizat primarul din Florești, Horea Șulea.

Primăria din Cluj-Napoca, în parteneriat cu administrațiile locale din Florești, Apahida și Gilău finanțează, în baza unei licitații, studiile preliminare pentru proiectul Centurii Metropolitane. Anul trecut s-a definitivat traseul pentru artera de 38 km și 4 bezi, însă până la avizarea lui de către Compania de Autostrăzi a fost nevoie de 6 luni de zile, termen care i-a descurajat pe cei care lucrează la proiect.

Studiile urbanistic și de fezabilitate ale proiectului estimate la 4 milioane de euro sunt finanțate, în urma unei licitații, de Primăriile Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida, deoarece, cu toate că lucrarea intra în sarcina Guvernului, de la bugetul de stat nu au fost alocate fondurile necesare. Odată cu finalizarea studiilor, s-a stabilit și traseul Centurii Metropolitane, care a fost aprobat de Ministerul Transporturilor în 2019. Despre centură, edilul Emil Boc a spus în repetate rânduri că există bani europeni care pot fi cheltuiți pentru realizarea acesteia, investiție estimată la 150 de milioane de euro și acceptată în Masterplanul de Transport al României după un lobby asiduu din partea oficialilor de la Cluj.

În prezent există 14 din cele 32 de avize necesare proiectului!

„Noi anul acesta vom finaliza toate documentațiile. Avizul de mediu durează cel mai mult vreo șase, opt luni. Dar traseul exact este stabilit, acum toți avizatorii vor lucra la emiterea avizelor. Avem sprijinul total al Prefecturii, care, deja, a planificat o întâlnire cu toți avizatorii pentru a vedea dificultățile, greutățile, problemele, să colaborăm între noi și după aceea în 2021 să se facă licitația și, dacă se poate, să se înceapă și lucrările. Dacă nu, 2021 licitația, 2022 și 2023 să se lucreze doi ani pe mai multe tronsoane simultan, că la 1 ianuarie 2024, ultima zi de cheltuire a banilor europeni fiind 31 decembrie 2023, să putem avea centura gata”, a declarat primarul Emil Boc, citat de Radio Cluj.

Primăria Cluj-Napoca a dat Ordinul de începere pentru întocmire SF, PUZ și DTAC pentru proiectul Centurii Metropolitane, botezate „Drum Transregio Feleac TR35”,  în octombrie 2018, iar în 2019 s-a predat documentația „Studiul alternativ de traseu”, care a cuprins un număr de 8 variante de traseu studiate. În perioada următoare vor fi definitivate studiul de fezabilitate, Planul Urbanistic Zonal și DTAC, urmând ca întreaga documentație să fie predată CNAIR în vederea organizării achiziției publice pentru lucrările de proiectare și execuție. Centura metropolitană are o lungime de 38 de kilometri.

Varianta finală de traseu a centurii metropolitane poate fi consultată pe site-ul Primăriei, la secțiunea Administrație/Anunțuri.

Centura Metropolitană a Clujului pornește din Gilău, de la nodul de Autostradă și trece prin Florești, intră în Cluj-Napoca în zona Cora, continuă prin Făget, Calea Turzii, iese la Selgros și se înțeapă în Centura Vâlcele – Apahida.

Obiectivul va avea 20 de noduri:

Nod #1 – Gilău vest: conexiune cu DN1, în partea de vest a Gilăului în zona Campingului și a benzinăriei Rompetrol

Nod # 2 – Gilău est, zona A3: conexiune cu DN1 și cu A3 în zona nodului existent cu A3

Nod # 3 – DN1 + DJ107M (spre Băișoara): conexiune cu DN1 în zona sensului giratoriu cu DJ107M (spre Luna de Sus, Vlaha, Săvădisla, Lita, Liteni, Băișoara)

Nod # 4 – Florești str. Eroilor: conexiune cu DN1 în zona giratoriului cu str. Eroilor

Nod # 5 – Florești str. Someșului: conexiune cu str. Someșului din Floresti, aici ar urma să se conecteze și viitorul drum de legătura directă între Florești și Baciu peste pădurea Hoia (L= 4.2 km)

Nod # 6 (Cluj #1) – Giratoriu Cora: conexiune în giratoriul de lânga magazinul Cora, Cluj Napoca

Nod # 7 (Cluj #2) – Bucium: conexiune în zona Bucium, în zona Parcului Colina – de aici ar urma să se conecteze printr-un drum prin spatele Polus/Vivo, cu Spitalul Regional de Urgență și apoi cu Drumul de Ocolire Nord Florești

Nod # 8 (Cluj #3) – str. Dimitrie Gusti: conexiune în zona Mănaștur, zona mai sus de La Terenuri

Nod # 9 (Cluj #4) – str. Funzișului + str. Câmpului: conexiune cu str. Câmpului și drum legătura spre str. Frunzișului în curba la LIDL

Nod # 10 (Cluj #5) – DN1 Calea Turzii: conexiune cu Calea Turzii, mai sus de giratoriul cu str. Făget, undeva în zona obeliscului de intrare în oraș

Nod # 11 (Cluj #6) – str. Mihail Românul: conexiune prin drum nou spre Bună Ziua, str. Mihail Românul

Nod # 12 (Cluj #7) – str. Măcesului: conexiune prin drum nou spre Bună Ziua, str. Măcesului

Nod # 13 (Cluj #8) – str. Borhanciului: conexiune cu cartierul Borhanci, str. Borhanciului (și de aceea este importantă largirea str. Borhanci până la intersecție cu str. Lacrămioarelor)

Nod # 14 (Cluj #9) – str. Soporului: conexiune directă cu str. Soporului, undeva după blocurile existente de 10 etaje

Nod # 15 (Cluj #10) – str. Someseni: conexiune directă cu str. Someșeni, între Selgros și Parcul Logistic Transilvania

Nod # 16 (Cluj #11) – str. Traian Vuia: conexiune directă cu str. Traian Vuia, în zona de dinainte de Parcul Logistic Transilvania

Nod # 17 (Cluj #13*) – b-dul Muncii: conexiune directă cu B-dul Muncii, zona după depoul de tramvaie / după Emerson, de aici încolo centura suprapune b-dul Muncii spre est (spre Apahida-Dej)

Nod # 18 (Cluj #14) – Centura Apahida-Vâlcele: conexiune directă cu Centura Apahida-Valcele în giratoriul existent (cel de langa OMV, Sub Coastă)

Nod # 19 – Apahida 1, parc logistic: conexiune cu parcul logistic din Apahida (necesită pod nou peste Someș)

Nod # 20 – Apahida 2, spre Dej (DN1C): conexiune cu DN1C (drumul spre Dej).

Cetățenii din oraș au marcat deja victorii în instanță împotriva urbanismului ilegal din Cluj. Un duplex demolat pe strada Trandafirilor, după procese de 6 ani și peste 10.000 de lei cheltuiți pentru un bloc cu 4 etaje pe 226 mp de teren edificat între case din comuna Baciu pentru care s-a autorizat demolarea în instanță. După zece ani și Primăria Cluj se laudă că a demolat și ea un bloc ilegal cu 3 etaje edificat într-un cartier din Cluj.  Este vorba despre blocul început de iordanianul Awwad Jamal și de fratele său pe strada București nr.4  fără autorizație de construire căruia fostul primarul Sorin Apostu i-a declarat război și a cerut demolarea în instanță. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat astăzi, într-o emisiune radio, că Primăria duce o luptă continuă cu cei care construiesc ilegal în oraș, însă procesele presupun foarte mulți ani până se reușește corectarea situației.

Spre exemplu, a spus Tarcea, s-a reușit recent demolarea unui bloc cu trei etaje de pe strada București, după acțiuni în instanță care au durat circa 5 ani. El a mai spus că blocul de pe București face parte dintr-o listă de 50 de construcții demolate de municipalite și că există și alte procese pentru desființarea unor construcții ridicate ilegal în oraș.

Viceprimarul Dan Tarcea a precizat că în cazul construcţiilor din domeniul public, demolarea se poate face mai simplu, printr-o dispoziţie a primarului, însă în cazul clădirilor de pe domeniul privat, municipalitatea trebuie să meargă în instanță.

Cazul blocului de pe București nr.4 a fost extrem de mediatizat la vremea respectivă și dat ca exemplu la capitoul investitori care sfidează legea, chiar de primarul Sorin Apostu. Edilul spunea atunci că „ne confruntăm la Cluj-Napoca cu o situație fără precedent, în care un om își bate joc cu nepăsare, nesimțire și aroganță de legile românești și de autoritatea statului. În totalul dispreț al legii, Awwad Jamal, cetatean străin, a demolat un imobil si construiește un bloc pe strada București nr. 4 fără a avea nici un fel de acte necesare unor asemenea lucrări. Ba mai mult, Awwad Jamal le-a declarat cu seninătate jurnalistilor că vrea să termine construcția ilegală înainte de finalizarea proceselor, pentru că așa nimeni nu i-o va mai demola”.

Iordanianul Awwad Jamal, cel care a pornit construcția spunea că s-a apucat de construit pentru că a investit 200.000 de euro în teren şi nu a mai putut aştepta să fie „plimbat” de Primărie până să primească autorizaţia. De asemenea, iordanianul afirma că vechea construcţie aflată pe terenul de pe Bucureşti nr. 4 – o casă pe care a demolat-o – era aproape lipită de blocul vecin şi acoperea geamurile acestuia până la etajul II iar comisia de urbanism din cadrul Primăriei i-a respins proiectul pe motiv că „nu respectă retragerile faţă de vecinătăţi şi regulile de construire ale zonei”.

Celelalte lucrări pentru care Primăria a marcat  victorii în instanță sunt lucrări mult mai mici, pentru care nu s-au respectat autorizațiile de construire.

În schimb, clujeni simpli au reușit în instanță să obțină victorii împotriva urbanismului nelegal al Primăriei. Un duplex s-a demolat pe strada Trandafirilor, după procese de 6 ani și peste 10.000 de lei cheltuiți de vecinii construcției, nemulțumiți că imobilul le umbrește proprietatea.

O altă sentință s-a dat de instanțele clujene într-un caz din comuna Baciu de „bloc între case”. Pentru imobilul cu 4 etaje (autorizat inițial ca o locuință unifamilială) pe o parcelă de 226 mp  s-a dispus demolarea într-un proces intentat tot de vecinii nemulțumiți de la case.

Lista  construcțiilor desființate în Cluj-Napoca

• imobil 2 etaje strada Pasteur colț cu Gh Marinescu (in curs de desființare în 2019)
• 31.07.2018 – două panouri publicitare amplasate pe imobilul situat în mun. Cluj-Napoca, str. București, jud. Cluj.
• 01.08.2018 – desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul situat în mun. Cluj-Napoca, str. S. Albini, jud. Cluj (respectiv desființarea unei scări interioare şi
  executarea unui zid de BCA pe fațada vestică) şi readucerea imobilului la starea inițială.
• 03.12.2018 – desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul situat în mun. Cluj-Napoca, str. T.Vuia. Este vorba despre o hală.

Prin intermediul executorului judecătoresc, următorii debitori s-au conformat măsurilor dispuse de către instanțele de judecată, astfel:

• 24.05.2018 – s-a desfiinţat corpul de clădire alipit de hala principală, str. Traian Vuia.
• 17.05.2018 – s-a desfiinţat placa pentru reabilitarea pardoselii, elevație din beton, zidărie de cărămidă, montare stâlpi, montare stâlpi din profile metalice, amplasare grinzi metalice
  peste care s-au montat onduline transparente, str. Belgrad
• 03.03.2016 – s-a desfiinţat împrejmuirea din ţeavă şi plasă de sârmă, str. Moților.
• 15.05.2016 – a fost readus imobilului la starea iniţială de pod, un proprietar schimbând destinaţia podului comun, prin amenajarea unei mansarde de 24 mp, str. Someșului.
• 08.03.2018 – s-a desfiinţat hală pe structură de lemn, cu dimensiunile în plan 11x6m, str. Bărc I.
• 24.08.2018 – s-a desființat extinderea spațiului apartamentului nr. 2, cu destinația cămară de alimente, de cca 6 mp, precum și desființarea copertinei din fața apartamentului nr. 4, formată din stâlpi metalici și elemente de acoperiș din lemn, învelitoare din plăci ondulate, pentru imobilul situat în mun. Cluj-Napoca, str. Migdalului.
• 11.05.2018 – s-a desfiinţat împrejmuirea existentă din zidărie şi săpături şi cofraj, pentru realizarea unei noi împrejmuiri, str. București.
• 07.08.2018 – s-a desfiinţat împrejmuirea din material lemnos şi soclu de beton,
  str. Lunii.
• 08.03.2018 – s-a desfiinţat poarta culisantă automată, str. Plopilor.

(sursa lista: media9.ro)

(Foto Cover din august 2018)

Curtea de Apel a suspendat procedura de licitație pentru tren metropolitan și metrou a Primărie din Cluj, după ce instituția și firma câștigătoare au contestat decizia Consiliului Național al Contestațiilor din luna decembrie 2019 prin care finalistul procedurii a fost exclus din competiție.

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a stabilit că Primăria din Cluj a atribuit licitația unei firme cu o ofertă neconformă, însă Boc a preferat să atace decizia în instanță. Edilul Emil Boc a fost acuzat în repetate rânduri de oameni politici că a încurcat proiectul trenului metropolitan prin această licitație gândită la pachet cu metroul, în condițiile în care ultimul a fost exclus din planurile strategice ale orașului. Acum primarul Emil Boc blamează instanțele că tergiversează demersurile administrației locale din Cluj-Napoca.

„Uitaţi-vă la trenul metropolitan şi la metrou. Deja suntem de vreo două luni şi jumătate într-un joc de-a şoarecele şi cu pisica. Se contestă la Cluj, se contestă şi la Bucureşti. Se judecă la Cluj, se amână la Bucureşti. Măi, fraţilor, da’ ce Dumnezeu facem cu toată treaba asta în ţara asta, nu suntem aceeaşi ţară?Dosarul contestaţiei de pe rolul Curţii de Apel Cluj este suspendat pentru că se aşteaptă decizia de la Bucureşti, iar la Bucureşti s-a amânat cererea pentru săptămâna viitoare. Una dintre firme a atacat şi la Cluj, şi la Bucureşti. Probabil se va desţeleni. Cred că într-o lună se separă apele, ori într-o parte, ori în alta, să se stabilească odată cine este câştigătorul. Ok, dar daţi o soluţie, să ştim câştigătorul ca să mergem mai departe. Dacă vom sta luni şi ani în şir în instanţe, când vom mai cheltui banii?”, a spus edilul în cadrul ședinței Consiliului Local.

SWS Engineering SPA – Systra – Metrans Engineering, asocierea căreia municipalitatea i-a atribuit la finalul lunii octombrie 2019 contractul cu oferta de 30,1 milioane lei, a fost exclusă din procedură în urma unei decizii a Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) din 19 decembrie 2019.

Aceasta după ce ocupanta locul II, Metroul SA a acuzat că una dintre firmele din asocierea câştigătoare a licitației pentru realizarea metroului clujean a lucrat și la realizarea caietului de sarcini. În plus, aceasta a menționat că a fost depunctată artificial, mai ales că a oferit ca preț 29,38 milioane de lei, preț mai mic decât cel declarat câștigător.

Metrans a anunțat într-un comunicat că vrea să atace decizia CNSC și a menționat că motivele invocate pentru excluderea ei din licitație sunt nefondate dar și că respectivul contract pe care l-a avut cu Primăria Cluj avea un alt obiect, motiv pentru care atunci când s-a făcut licitația nouă, raporturile contractuale au încetat.

În 30 decembrie, Metrans a înregistrat o acțiune la Curtea de Apel din Cluj prin care contesată decizia CNSC. În proces, intimați sunt Primăria Cluj dar și Metroul SA.

Tot în 30 decembrie, primarul Boc anunța public că cei din comisia de licitaţie urmează să se întrunească în ultimele două zile din anul 2029 și să ia o decizie după această contestaţie și decizia CNSC.  „Fiind o lucrare foarte importantă, de aproximativ 10 milioane de euro, ne aşteptam la o contestaţie. Nu vreau să dau un verdict înainte, deoarece există o comisie de licitaţie care va da verdictul conform legii. Nu este un capăt de lume că se contestă o procedură, deoarece este un lucru legal. Sper doar că autorităţile statului să respecte termenele pentru că la CNSC nu am primit verdictul în 30 de zile cum era normal şi au trecut aproape 50 de zile. Noi dăm certificatul de urbanism în 24 de ore, nu 30 de zile cum e normal. Din nefericire statul nu respectă termenele uneori, iar acest lucru împiedică foarte mult lucrurile”, a preferat să formuleze generalități primarul Emil Boc.

În 31 decembrie și Primăria Cluj a înregistrat o acțiune la Curtea de Apel din Cluj împotrivia deciziei CNSC de excludere a câștigătorului licitației din procedură în care intimați sunt Metrans Engineerig dar și Metroul SA.

La licitația pentru studiile dedicate introducerii trenului metropolitan și a metroului în Cluj au participat 5 ofertanți, din care doar trei oferte au rămas în clasamentul final.

Licitația a fost evaluată la peste 10 milioane de euro (46.440.000 lei fără TVA).

Contractul ar urma să studieze posibilitatea implementării unui sistem de transport rapid – tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădășel și stația Bonțida și un metrou pe axa vest-centru-est a orașului, din centrul zonei de sud a comunei Florești, viitorul spital regional de urgență, centrul comercial Vivo, cartierul Mănăștur, centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului, în zona podului IRA. În a doua etapă ar urma să fie incluse și centrul zonei de sud a comunei Florești și comuna Gilău. Pe noua linie de metrou sunt propuse 15 stații pe o lungime de aproximativ 16 km, deci o interstație medie de 1.035 metri.

Primarul Emil Boc a fost acuzat de oameni politici dar și de specialiști că a lansat o campanie mediatică în jurul metroului și a preferat să țină pe loc un proiect important precum trenul metropolitan, licitându-l la pachet cu un obiectiv care a fost exclus din planurile strategice ale orașului tocmai de specialiști avizați.

Deputatul PSD Horia Nasra pare singurul dispus din partid să-și asume rolul de candidat pentru Primăria Cluj, într-o competiție electorală ce arată din start ca o pierdere de timp, având în vedere că toate sondajele previzionează o victorie detașată a lui Emil Boc. Nasra se încăpățânează s-o țină tot într-o opoziție, semnalând constant că administrația Emil Boc nu reprezintă nicio strategie palpabilă pentru Cluj și că tot ceea ce a întreprins Emil Boc, până în prezent, însumează doar un PR agresiv și manipulator. Partidele nu și-au anunțat încă oficial candidații pentru Primăria Cluj, însă PSD  Cluj nici nu pare să aibă alternativă, mai ales în această perioadă de reconstrucție a organizației de partid. Chestionat dacă se pregătește să candideze pentru Primăria Cluj, Nasra a evitat să dea un răspuns clar. El s-a limitat să anunțe că, în scurt timp, noua conducere a PSD Cluj va fi în măsură să iasă cu o lista oficială de candidați, pentru primării și pentru Consiliul Județean. Pe de altă parte, n-a negat că ar putea fi desemnat de către partid să-l contracandideze pe Emil Boc.

În contextul deschiderii campaniei electorale, deputatul social democrat repetă manifestul prin care îi cere socoteală primarului Emil Boc pentru promisiunile electorale neonorate. Horia Nasra a transmis înt-un comunicat de presă că administrația liberală de sub umbrela lui Emil Boc e  complet plafonată, înregistrând  „zero dezbateri în Consiliul Local, zero gândire strategică, zero inițiative alternative și/sau complementare în grupul de consilieri locali liberali, care votează strict la îndemnul politic al primarului Emil Boc, precum o armată de troli supraveghiați de Fratele cel Mare”.  „Promisiunile electorale uitate și/sau abandonate de Emil Boc sunt o dovadă clară a faptul că municipiul s-a dezvoltat datorită universităților și a locurilor de muncă apărute pentru tinerii bine pregătiți, absolvenți ai universităților de prestigiu din Cluj-Napoca. Deci nu datorită lui Emil Boc”, mai arată Nasra.

Printre promisiunile nerealizate şi proiectele abandonate ale Primăriei lui Emil Boc sunt amintite: –Emil Boc a promis tinerilor și studenților din Cluj-Napoca un credit municipal pentru construirea a 3000 de locuinţe pentru tineri: „Eu voi garanta construcţia locuinţei şi tânărul va primi rate pentru acest lucru”.

• – Emil Boc a mai promis, pentru primul an al mandatului sau, construirea a 1500 de locuințe sociale, cu suprafaţa de 50 mp, pe care intenţiona să le închirieze tinerilor sau celor obligaţi să-şi părăsească imobilele, la chirii între 200.000 şi 400.000 de lei vechi!
• – Boc a promis construcția unui campus studenţesc în parteneriat cu universităţile clujene. Proiectul este o altă fată morgana a edilului Emil Boc, o promisiune nerealizată care afectează studenţii şi contribuie la menţinerea Clujului în topul celor mai scumpe oraşe din ţară, în privinţa chiriilor şi imobiliarelor, în general. Cluj-Napoca nu este doar cel mai important centru universitar din Transilvania, ci şi oraşul în care trăiesc, studiază, zeci de mii de tineri, care cheltuiesc peste o sută de milioane de euro, bani care intră în economia oraşului.
• – Dacă în 27 septembrie 2015, Emil Boc declara: „Soluția metroului nu se poate implementa la Cluj, pentru că avem un oraș cu jumătate de milion de oameni și cu un cost de 5 miliarde de euro pentru metrou. Ar fi o soluție care nu se poate susține financiar. Ar fi frumos să ai de la Polus la Aeroport o linie de metrou. Din nefericire costurile exorbitantate, de 5 miliarde de euro, nu ne permit nici să visăm” în 2020, proiectul #MetrouCluj, demarat în 2019, devine o altă promisiune amânată a primarului Emil Boc, cu care încearcă să ascundă problemele generate de blocajul din trafic.
• – În campania electorală din 2012, Emil Boc a promis prelungirea liniei de tramvai până în Florești. În stilul caracteristic, promisiunea nu a fost onorată, Emil Boc aruncând pe piaţă, de atunci şi până acum, ideea metroului sau a trenului de suprafaţă care să facă legătura şi între Floreşti şi Cluj-Napoca.
• -Alt proiect megaloman gândit de Gheorghe Funar, preluat de Emil Boc şi apoi abandonat, este tunelul de sub Cluj-Napoca. Chiar dacă proiectul a fost îndelung ironizat de foarte multe voci, succesorul lui Funar, Emil Boc, a venit cu o idee aproximativă câțiva ani mai târziu: un tunel care să traverseze oraşul. În 2004, Emil Boc anunţa un tunel din centru, de la Primărie, până la Regionala CFR, apoi în al doilea mandat a mărit proiectul, din centru până în Piața Mărăști.
• – Construcția unui nou cămin de bătrâni în municipiul Cluj-Napoca este o altă promisiune uitată în sertarele primăriei. Căminul urma să fie construit printr-un parteneriat în cadrul căruia Primăria trebuia să asigure finanţarea, iar Consiliul Judeţean Cluj, terenul necesar construcţiei.
• – Emil Boc a promis că municipiul va fi „campion” la proiecte pe fonduri europene: Absorbţia de fonduri europene este la un nivel mediocru, de exemplu, proporțional, sub nivelul municipiului Turda sau sub oraşe din Bulgaria care au reuşit să atragă mai multe fonduri europene decât cei din primăria Cluj-Napoca. Astfel, la capitolul fonduri europene Clujul ocupă un loc mediocru în clasamentul naţional.
• – Emil Boc promitea cloșca cu puii de aur în campania electorală don 2016: un Cluj Shopping City à la Parndorf. Evident, promisiunea a rămas în aer: „Vrem să facem Cluj Shopping City. Mulţi mi-au spus că merg la Parndorf la cumpărături, pentru că acolo găsesc produse de calitate la preţuri mai mici. Clujul poate avea şansa să devină un obiectiv pentru locuitorii din Transilvania în materie de shopping, având cel mai modern centru de acest fel, unde oamenii pot veni să cumpere la preţuri mai mici”.
• – La capitolul depunere de proiecte pentru atragerea de fonduri guvernamentale, binomul Boc-Tarcea a depus mai puţine proiecte în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală I şi II decât comunele Negreni, Chinteni sau municipiul Turda. De asemenea, suma finală a proiectelor depuse este sub cea a celor două comune menționate mai sus.
• Cartierul de locuințe din Borhanci a rămas la stadiul de schiță și se încadrează în promisiunile primarului Emil Boc privind construirea de cartiere noi în Cluj-Napoca. Emil Boc promite de doisprezece ani locuințe noi pentru clujeni dar în realitate avem doar cartiere megalomanice din hârtie!
• – Cartierul Valea Gârbăului este o altă minciună a Executivului primăriei Cluj-Napoca și se înscrie la capitolul ‘cartiere din hârtie’. Proiectul prevedea construcţia cartierului pe un teren de 12,7 hectare. Cartierul de locuinţe trebuia realizat printr-un parteneriat între Primărie și bănci comerciale, prin licitaţie publică de asociere.
• – Cartierul Tineretului este o altă promisiune nerealizată extrem de importantă pentru tinerii din Cluj-Napoca. Proiectul, în cifre, trebuie să cuprindă: 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinţe terasă, 71 case înşiruite, 300 case cuplate, 358 de case detaşate, 162 de vile pe terenuri individuale, 384 apartamente în regim de locuinţe sociale.
• – Boc a promis finalizarea programului de reabilitare termică şi de modernizare a centralelor termice de cartier până în 2017, însă „revoluția industrială” promisă în iunie 2012 are greutatea și viteza unui melc. Finalizarea programului se va realiza, probabil, în 2027, 2029…
• – Emil Boc nu-şi asumă reabilitarea străzii Triajului, chiar dacă oficialii CNCF CFR SA şi-au manifestat dorinţa de a colabora în această speţă. De mai bine de zece ani, aproximativ 200 de clujeni sunt afectați zilnic de starea proastă a străzii Tirajului. Având în vedere că primarul Emil Boc a informat de mai multe ori că nu poate reabilita strada Triajului până nu trece în proprietatea publică a municipiului, am demarat un dialog instituțional pentru rezolvarea problemei. În urma răspunsului ministrului transporturilor, concluzia este una simplă: CNCF CFR SA îşi arată toată disponibilitatea şi sprijinul pentru asfaltarea străzii Triajului, prin urmare realizarea investiției este posibilă și este nevoie doar de voința administrativă și politică a primarului Emil Boc.
• – Binomul Boc-Tarcea nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea municipiului, cu extinderea imobiliară care a determinat apariţia a numeroase străzi private dar care sunt abandonate de primărie, chiar dacă în campania electorală din mai 2016, Emil Boc a promis asfaltarea lor: „400 de străzi private ar dori să ia în proprietate municipalitatea pentru a le moderniza cu bani publici. Acestea vor fi preluate în baza unor acte de donaţie”
• – Strazi neasfaltate din CENTRUL Clujului: Până să robotizeze funcţionarii publici din primăria Cluj-Napoca, Emil Boc trebuie să asfalteze o stradă de pământ din centrul oraşului: „În jurul Lacului”. Oare va asfalta robotul Antonia strada de cinci stele „În jurul Lacului”?
• – Dacă în 2008 Emil Boc anunţat construirea câtorva parkinguri, în 2012 a revenit cu promisiunea sa, şi chiar a crescut numărul parkingurilor promise: „Vom finaliza parkingurile începute şi vom identifica, cu sprijinul cetăţenilor, noi amplasamente pentru a construi parkinguri supraterane în toate cartierele oraşului și parkinguri subterane în zona centrală . Vom realiza cel puţin 7.000 de noi locuri de parcare”. În concluzie, în acest moment, promisiunea privind construirea de parkinguri este departe de a fi onorată, ritmul construcţiei acestora fiind unul foarte lent.
• – Drama socială şi economică de la Pata Rât, o pată pe obrazul tuturor politicienilor clujeni, implicit a comunității noastre, o problemă socială care ne pune pe harta Europei a pungilor de sărăcie și marginalizare socială, nu a fost, nu este și nu va fi o prioritate pentru Emil Boc și cercul său de apropiați.
• – În ultimii ani, Emil Boc a promis clujenilor realizarea unui Someș navigabil, cu bărcuțe și insule de relaxare. Probabil nici în 2020, Emil Boc nu va putea explica de ce, încă, pe Someș, nu avem bărcuțele promise în campania din 2012. Vă reamintesc, urbaniştii clujeni au semnalat încă din 2012 că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul.
• – Un alt proiect important care a rămas la stadiul de schiță şi promisiune este celebrul Aqua Park pentru care Emil Boc și PNL Cluj au alocat 1.000.000 lei în 2013. Între timp, primăria Chinteni a reuşit să obţină finanţare pentru un proiect similar, în aceste condiţii clujenii vor lua drumul Chintenului pentru a se relaxa în Aqua Park.
• – Plictisit și ușor plafonat administrativ, Emil Boc a început să temporizeze întâlnirile cu clujenii. Dacă în primul mandat Emil Boc asculta clujenii, continuarea consultărilor cu locuitorii tuturor cartierelor pentru a stabili priorităţile oraşului a rămas o promisiune uitată în Bucureşti, practic omul politic Emil Boc a suferit după 2012, după ce s-a întors din Bucureşti, o transformare politică radicală.
• – Boc promitea înființarea unui patinoar permanent în Cluj-Napoca, proiect abandonat. Ideea unui patinoar permanent în oraş a fost enunţată după primul mandat de primar, patinoarul urmând să fie construit în cartierul Mărăști, pe locul unei foste fabrici de alcool, însă pe acel teren între timp s-au construit sediile Universității Dimitrie Cantemir și FSEGA.
• -A urmat ult alt „proiect de suflet” al primarului, firește abandonat, amenajarea patinoarului pe lacul Chios din Parcul Central.
• – În 2004, Boc a promis disciplină urbanistică dar în șaisprezece ani a provocat doar un haos urbanistic în Cluj-Napoca, care va produce efecte nedorite pe o perioadă lungă de zeci de ani. Prin aprobarea noului Plan Urbanistic General se dorea o disciplină urbanistică și autorizarea construcțiilor, însă în realitate noul PUG, intrat în vigoare în 2015, este atacat în instanță în zeci de procese, iar PUZ-urile care modifică noul PUG, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, au fost atacate în instanță de către instituția Prefectului.
• – Un punct nevralgic din Cluj-Napoca care contribuie substanţial la blocarea traficului este trecerea peste calea ferată în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu, unde Emil Boc şi consilierii liberali au promis construcţia unui pasaj de supratraversare peste calea ferată, care urma să contribuie substanţial la fluidizarea traficului din zonă.
• – O altă promisiune nerealizată: grădiniţa din incinta primăriei, unde cetăţenii care vin cu diverse probleme la primărie să-şi poata lăsa copiii în timpul necesar rezolvării problemelor respective.
• – În fiecare an, primarul le mai arată clujenilor că se lucrează la proiectul de introducere a cablurilor în subteran, fiecare metru de cablu rezolvat fiind consemnat minuțios în raportul de activitate. De exemplu, 2015 şi până în 2016 au fost introduşi în subteran doar 7 metri de cabluri. Proiectul este într-o întârziere evidentă.
• – Chiar dacă mai interesat de identificarea unui brand al oraşului a fost primarul Sorin Apostu, și Emil Boc a promis în mai multe rânduri identificarea unui brand pentru municipiu. Şi în acest caz, un parteneriat cu universităţile clujene putea oferi mai multe variante de branduri pentru oraş.
• – Construcţia de noi creşe este imperios necesară! În 2019 şi în anii trecuţi mii de părinţi din Cluj-Napoca nu au posibilitatea să-şi trimită micuţii la creşe pentru că locurile sunt insuficiente. Încă de acum trei ani i-am propus primarului Emil Boc, ca printr-un parteneriat politic local să punem umărul şi să construim creşe noi în Cluj-Napoca, în condiţiile în care, în 2017, Guvernul PSD a alocat 17 milioane lei pentru construirea a două creșe în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca și alte două în comunele Baciu și Gilău, ambele în valoare de 7,5 milioane lei, fonduri alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
• – Promisiune expirată: termenul de realizare al proiectului ‘Redecorarea și reamenajarea zonei Cetățuia – monument istoric, punct de referință al municipiului Cluj-Napoca’ era acum opt ani. Amenajarea zonei Cetățuia este însă necesară și astăzi. Cetățuia rămâne în paragină şi degeaba se poate admira panorama orașului, dacă rişti să-ţi rupi picioarele sau să cazi în gol.
• – Unde este SERVICIUL GRATUIT DE MEDITAŢII? Unde sunt MINGILE DE BASCHET şi RACHETE DE TENIS promise în 2004? Populismul cronic al primarului Boc lasă urme: „Pentru cei ce nu au posibilităţi materiale ca să cumpere o minge de baschet, o rachetă de tenis, eu pot să le pun la dispoziţie bugetul Primăriei pentru asta”, promitea Boc.
• – Celebrul proiect Bike-Sharing este unul dintre proiectele teoretic finalizate dar practic eşuate ale primarului Emil Boc. Proiectul este considerat şi de către bicicliști un proiect ratat. Este suficient să fii atent la pistele pentru biciclete care încep de oriunde și se termină abrupt, fără legătură.
• – Altă promisiune nerealizată este demararea unei analize în vederea cumpărării/preluării platformei C.U.G., în scopul construirii unui centru de afaceri, vamă liberă, etc.
• – Deputatul Emil Boc promitea în 2004 că dacă va ajunge primarul Clujului va înfiinţa un serviciu de consiliere juridică pentru vechii proprietari ai caselor naţionalizate. Abordarea populistă nu şi-a găsit finalitatea.
• – La nivel de infrastructură trecem la promisiuni electorale nerealizate și unele pasaje pietonale subterane promise în 2012 și 2016, pe modelul celor existente în orașele occidentale aglomerate, în intersecțiile intens circulate, așa cum sunt, spre exemplu, cele din P-ța Mihai Viteazu, P-ța Lucian Blaga, P-ța Avram Iancu sau P-ța Mărăști.
• – Indiferenţă totală la apelul colegilor mei din Consiliul Local cu privire la solicitarea de construire/igienizare a toaletelor publice în toate cartierele orașului.
• – Cluj-Napoca este în topul național, pe locul II, la consumul de droguri, municipiul fiind împânzit de consumatori, presa locală relatând pe larg această situaţie. Emil Boc nu a venit cu o strategie locală contra consumului de droguri, prevenţia în Cluj-Napoca fiind zero, în condiţiile în care Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Judeţean Cluj şi-au asumat mare parte a prevenţiei printr-un parteneriat cu ANA, urmând ca Executivul judeţean şi primăriile oraşelor clujene să finanţeze şi să dezvolte activităţile de prevenţie.
• – A promis că va sprijini sportul clujean și implicit Universitatea Cluj dar a uitat să redea baza sportivă Dan Anca clubului universitar.
• – Dezvoltarea de parcări tip „park and ride”, spre exemplu, lângă viitoarea Centură de Sud a fost promisă consilierilor locali PSD+ALDE pentru votarea bugetului oraşului pentru anul 2018. În această speță, în 2019, un pas timid a fost realizat, după ce Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj au încheiat un protocol de colaborare în vederea realizării unor parcări de tip „park&ride”. De atunci însă nimic nu s-a mai întreprins!
• – În 2004, Boc promitea construirea de terenuri de sport şi panouri de baschet cu instalaţie de nocturnă, în toate cartierele municipiului. Unde sunt terenurile şi panourile?
• – Echipa lui Emil Boc a pierdut în mod rușinos competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în favoarea Timișoarei.
• – Una dintre marile restanţe ale primarului Emil Boc, în condiţiile în care este preşedintele Asociaţiei Metropolitane de Transport Public Cluj, este prelungirea transportului în comun către cel de-al doilea inel de comune din jurul municipiului.
  Lipsa de organizare a ședințelor pe zona metropolitană a blocat multe proiecte importante de dezvoltare, care ar fi putut sprijini atât municipiul cât și pe celelalte comunități din județ.
• – Intrările în Cluj-Napoca dinspre localitățile Feleacu, Florești, Baciu, Chinteni și Apahida arată ca acum șaizeci de ani. Emil Boc a promis concursuri și premii pentru modernizarea intrărilor în municipiu dar în realitate au rămas neschimbate. În ultimii ani am propus primăriei să facă un parteneriat cu universităţile clujene pentru identifica cele mai bune variante de branduire, însă interesul binomului Boc-Tarcea, a fost și în această speță unul limitat.

Clujul crește și se dezvoltă ilegal sub ochii primarului Emil Boc și al ditamai Direcției de Urbanism despre care oamenii spun că deservesc interese de gașcă și nu pe cele reale ale clujenilor. Pe Valea Chintăului, aproape de plăcuța care anunță ieșirea din municipiul Cluj-Napoca, vizavi de casele din comuna Chinteni a răsărit în extravilan orașul „șantajabil”, după cum chiar proprietarii de parcele l-au numit. Oamenii și-au construit case în extravilan. Politicienilor le convine să rămână așa deoarece cei de aici sunt o masă de manevră politică, având în vedere că pot fi amenințați cu buldozerul sau cu amenzile. Oamenilor nu. Ei cer Primăriei de ani buni să rezolve situația caselor ilegale și a dezvoltărilor din această zonă. Acum și-au dus memoriile cu semnături și la Prefect ca să îi ajute, dacă Primăria nu îi vrea, să treacă cu terenurile la comuna Chinteni.

Proprietarii de pe Valea Chintăului au pornit inițial pe calea dreaptă, cu bună credință, ca să fie legali, dar spun că au cheltuit bani grei de pomană, au fost plimbați pe drumuri și îmbrobodiți cu promisiuni. Ba mai mult, echipa de la PUG Cluj le-a servit declarația că nu pot face parte din dezvoltarea orașului deoarece există destul intravilan liber în Cluj-Napoca care trebuie mai întâi construit. Așa că, explică cetățenii, mulți dintre ei au luat problema în propriile mâini și s-au apucat să construiască. Nici Biserica n-a asistat pasivă la această dezvoltare și și-a făcut și ea lăcaș de cult în aceleași condiții și a coagulat parohia din extravilanul orașului: 350 de familii de pe Valea Chintăului.

Proprietarii din orășelul nelegal au în prezent probleme și mai mari decât apa fără presiune sau penele de curent. Ca în orice urbanism în care fiecare își urmărește propriul câștig, drumurile au ajuns să se micească și să se încalece cu gardurile. Oamenii mai cheamă Primăria să-și cadastreze drumul public deținut în zonă pentru a fi în sânul dezvoltării și a salva ce se mai poate: să evite ca arealul să se transforme într-un ghetou.

(Vedere din Chinteni asupra Clujului nelegal)

(drumul Primăriei)

Problemele de pe Valea Chintăului au apărut, spun proprietarii de parcele sau de parcele cu case ilegale ridicate, după ce în timpul administrației Apostu oamenilor li s-a refuzat PUZ-ul de intrare în intravilan. Ba mai mult, au fost excluși și din noul PUG. Ipocrit, Radu Moisin, acum liderul consilierilor PNL, pe atunci succesorul lui Apostu (după arestarea sa), le-a legitimat în februarie 2012 ca firească solicitarea de a face parte din intravilan și a fi incluși în noul PUG, având în vedere că au drumuri și utilități. În realitate, situația lor a rămas la fel. N-au fost primiți în oraș. Toată lumea cunoaște situația în Primărie, dar nimeni nu preferă să o remedieze înainte ca teritoriul să se transforme într-un ghetou și problemele să se spargă tot în capul administrației.

(cu rosu, constructiile din extravilan deja intabulate)

„Noi suntem chemați să îi alegem, dar nu suntem proști. Ei sunt politicieni și ajung în fruntea Primăriei ca să ne reprezinte interesele noastre de cetățeni, nu pe ale lor sau ale găștilor de interese. Zona în care noi am cerut acum zece ani avizul pentru PUZ-ul de intrare în intravilan a unei suprafețe de aproape 10 hectare e una unde există construcții de locuințe încă din anii 60, delimitată de trei drumuri, din care unul cu asfalt, unul pietruit și unul de pământ. Sunt și rețele. La capitolul cheltuieli 9000 euro am cheltuit, din acea suma o bună parte îmi aparține mie și unui vecin, dar totuși au participat majoritatea vecinilor. Primăria ne-a refuzat. Apoi nu ne-a primit nici în PUG. Așa că acum și eu și restul oamenilor suntem sceptici să o luăm de la capăt. Eu nu am construit și nici nu o să construiesc fără autorizație pe parcelele pe care le dețin. Le-am cumpărat în 2006 și m-am încăpățânat să rezolv problemele din această zonă, dar sunt oameni care au moștenit terenul și s-au săturat să aștepte. Sunt deja terenuri cu case ridicate și cadastrate. Este o situație care ia amploare și deja oamenii au început să se cațere cu terenurile pe drumurile existente. Apoi o să fie haos și nimeni nu o să mai aibă pe unde circula. Primăria are în zonă un drum public numit în vechile hărți, încă din 1943, Drum Față care vine din Valea Chintăului, spre deal. Deja am cerut ca administrația locală să vină să îl cadastreze, tocmai ca să nu mai avem această sămânță de conflict cu vecinii și să ajungem să ne certăm ca proștii și să nu rezolvăm nimic”, a spus unul dintre proprietari, Ion Frunză.

Pe teritoriul vizat de amintitul PUZ, dar și în afara lui, s-au construit case cu garduri trainice, cabane cu beciuri durabile în buza unor garduri de beton care acum amenință viitorul unei zone care s-a dezvoltat deja haotic. Sunt case și mai vechi edificate de 20-30 de ani. Există în această dezordine din extravilanul orașului, plin de vile, și o biserică falnică, care s-a edificat recent după lucrări de 10 ani, a cărei parohie e formată din 350 de familii. Părintele Ciprian Doru spune că a ajuns să facă biserică aici deoarece o familie a donat Arhiepiscopiei o parcelă generoasă de teren de peste 6000 de metri pătrați.

„În 2010 noi ne-am apucat de biserică. Era nevoie de un lăcaș de cult aici, bisericile existente din Chinteni și Iris fiind foarte departe. Am avut proiectant care a depus toate actele la Primărie atunci și am primit autorizație de construire pentru biserică. Cei de la Primărie ne-au promis atunci demult că vom fi incluși în Planul de Urbanism General și că Universitatea Tehnică care se ocupa va ține cont de biserica noastră, să nu mai fie în extravilan. În realitate nu s-a întâmplat nimic. Având materiale și acest teren generos, acum trei ani am depus documente și pentru construirea casei parohiale. Dar n-am mai primit autorizație ca în cazul bisericii. Văzând situația, având și foarte multe materiale rămase și de la biserică am mers mai departe cu această construcție. Avem încă teren și ne gândim și la un așezământ social. Avem foarte mulți tineri în zonă. Povestesc cu săracii la biserică, n-aveau alte posibilități materiale să cumpere un teren. În Bună Ziua costă poate 150.000 de euro iar aici l-au luat cu mult mai puțin, 20.000. Au găsit însă o breșă în lege și și-au intabulat casele. Nu știu cum, dar poți merge și printre legi. Plătesc impozit, așa că pe jumătate sunt legali”, a explicat părintele Ciprian. El spune că susține demersurile oamenilor făcute la instituții pentru ca zona să intre în legalitate.

Unor proprietari din zonă le-ar conveni să rămână așa, în extravilan, ca să plătescă taxe minime Primăriei, alții, cei mulți, vor ca situația să se rezolve și zona să fie oficial primită în oraș deoarece doar așa ar avea șanse reale să se dezvolte coerent și să nu devină un ghetou.

„Am venit aici acum 15 ani. Pe deal era numai casa aia galbenă. Acum, vizavi de dealul nostru sunt 200 de case a celor din Chinteni. Acolo s-a putut dezvolta zona pentru oameni. Ca o matcă, primărița a făcut rețele și le-a dat dreptul să se construiască. Noi suntem acum 20 de case, dar Primăria nu ne-a văzut ca o prioritate când ne-am dus cu PUZ-ul. Eu am adus construcția asta de lemn aici. Sub ea e însă un beci serios. Am chemat de trei ori topometriștii să măsoare parcela. Dacă știam că nu au măsurat bine nu făceam gardul și beciul așa aproape și lăsam teren pentru lărgirea drumului. Am parcelă lungă, normal că am vrut să vând din ea. Atunci în 2012, 10.000 de euro ne costa, așa am înțeles și proști am fost că nu am dat banii pentru că acum eram în regulă cu toate. Așa ne tot ducem peste cei de la Primărie și ne tot plimbă pe drumuri. Se rezolvă, se rezolvă. Ce-i provizoriu e definitiv dacă nimeni nu te contestă. Poți construi orice și oricum în Cluj, asta mi-a zis demult o doamnă din Primărie despre urbanismul din Cluj. Poți face, dar te costă. Eu am adus apa aici. Am vrut aici să fac ceva pentru copii”, a spus un alt proprietar, domnul Muntean.

Un altul, mai tânăr, Lujerdean Mihai spune că a decis să construiască nelegal deoarece a aflat de la Primărie că nici în 10-12 ani această zonă nu este prioritară pentru dezvoltarea orașului. „În Borhanci, în Făget, s-a dat drumul dezvoltării. Nu putem aștepta nici noi la nesfârșit, așa am ajuns să construim. Dar am făcut demersuri să ne înregistrăm locuința și vom plăti impozit pe ea la Primărie. În 2007 am primit acest teren cadou de nuntă. De atunci am tot așteptat în zadar. Suntem tineri și ne place această zonă, aici vrem să locuim. Acum doi ani nu am mai putut să așteptăm. Am găsit o proiectantă, ne-a făcut proiectul și am construit”, a explicat tânărul.

Sebastian Felea, un al proprietar din zonă, a explicat că a ajuns pe Valea Chintăului printr-o conjunctură de familie. „Cea de a doua soție a mers în America, cu Work and Travel iar în 2005 s-a intors și și-a cumpărat aici 500 mp de teren cu 5 dolari, la drumul principal. Avem o fiică împreună și vrem să valorificăm acest teren, ca ea să aibă o casă. Am pus pe el o casă de lemn, să fie rustic, am tras curent și am ajutat și vecinii. Oamenii își parcelează terenurile, le cadastrează, fiecare după cum dorește, iar în zonă se va ajunge să nu se mai respecte nimic, nici distanțele între vecini când construiesc, nici drumuri, nici nimic.”, a atras atenția tânărul.

Domnul Tarcea, un alt proprietar, zice că are doi fii și vor toți să vină în această zonă, având în vedere că el se trage din Chinteni. „Tot așteptăm să putem construi. Am fost la Primărie și doamnele de acolo ne-au spus că, dacă vom construi, să respectăm distanțele, frontul la stradă, ca să nu avem probleme pe viitor. Mai multe nu se pot face. Eu am cumpărat 36 de ari. Am tras apa până la proprietate, avem căminul. Încă ne țin și nu ne dau apă. Acum stăm cu fiii în Mănăștur, într-un apartament, dar vrem să ne retragem aici, mai ales că eu la anul mă și pensionez”, a spus Tarcea.

Despre cei de la Primărie, oamenii spun că sunt la curent cu problemele din zonă. Compania de Apă n-are destul curent pentru a pompa apa spre această zonă. Rețelele de curent sunt prost capacitate. Chiar și cei din Chinteni au acuzat probleme iar primărița Lucia Suciu le-a cerut oamenilor să o susțină și să facă sesizări în scris.

Unii proprietari de pe Valea Chintăului au fost vecini cu Boc, alții au fost vecini cu viceprimarul Dan Tarcea. „Nu îi vedem pe niciunii dornici să se urce pe buldozer și să se apuce să dărâme casele și biserica. Dar dacă sunt în fruntea Primăriei, trebuie să vină să rezolve problemele din zonă înainte să fie prea târziu. Pentru asfalt în centrul Clujul se găsește din doi în doi ani deschidere, pentru probleme reale din oraș, unde e cu adevărat nevoie, nu. Tot se spune că e un oraș de 5 stele, dar numai pe hârtie. Să fie de 3 stele, dar să fie pe bune, asta ne dorim. Acum că se pregătește noul PUG, am primit din nou promisiuni că se va rezolva situația noastră. Nu vrem însă să fie tot ca până acum. Primăria trebuie să își asume să fie în mijlocul acestei dezvoltări, mai ales că are drumuri publice în această zonă”, spun cetățenii.

Peste 60 de oameni au semnat un memoriu prin care cer Primăriei să își cadastreze drumul și să aibă în vedere aducerea în legalitate a zonei de pe Valea Chintăului prin viitorul PUG pe care deja îl pregătește. Lista însă se va îngroșa, spun oamenii, deoarece tot mai mulți proprietari aderă la inițiativă. În plus, oamenii alături de părintele Ciprian i-au cerut prefectului Mircea Abrudean să se implice și să îi ajute să intre în legalitate.

„Dăcă Primăria nu ne vrea și n-are niciun interes să vină aici, să își cadastreze drumul și să ne primească în oraș, atunci noi vrem să ne alipim la comuna Chinteni. Și așa aceste terenuri au aparținut în trecut de Chinteni. Mai sus de ele trec rețelele de curent, gaz, apă ale comunei Chinteni. Ei deja au spus că ne doresc. Asta vă cerem, să vă implicați să ne ajutați, dacă asta trebuie ca să fim legali, să aparținem de comuna Chinteni. Avem trei bonuri de audiențe la Boc în trei ani. Nu îl mai interesează să vorbească cu oamenii și să facă ceva”, i-au cerut oamenii prefectului.

Proiectul urbanistic pentru blocul de 40 de etaje dorit de un grup de investitori privați în zona magazinului Cora din Cluj-Napoca a primit avizul Comisiei de Urbanism a Județului.

Specialiștii de la Județ au spus că își doresc chiar mai multe turnuri, chiar și mai înalte și au apreciat că proiectul e o șansă să oprească navetiștii din Florești la granița de intrare în oraș, având în vedere că terenul de 20 de hectare unde se dorește investiția se află la ieșirea din Cluj. Proiectantul, arhitectul Adrian Iancu a spus că beneficiarii își asumă să facă pe cheltuială proprie un concurs de soluții pentru ”fața” acestui turn, imediat ce primesc avizul de la Consiliul Local. Iancu a acuzat și faptul că Primăria ține voit pe loc această investiție.

Arhitectul Adrian Iancu, cel care se ocupă de Planul Urbanistic Zonal pentru Cluj Napoca Estate SRL pentru amenajarea unei clădiri cu 40 de etaje cu funcțiuni de birouri, mall, activități de petrecere a timpului liber pentru copii și adulți în zona Someșului,  la ieșirea din Cluj-Napoca, spre Florești a explicat că proiectul a pornit în urmă cu 2 ani și jumătate. De atunci a fost nevoie de corelarea cu proiectul Centurii Metropolitane care grevează circa 1,6 hectare de teren din cele 20 de hectare de terenuri private care fac obiectul PUZ-ului.

Iancu a spus că nu a avut ambiții să facă cea mai înaltă clădire din România, dar că ideea unei clădiri înalte s-a conturat după discuțiile din Comisia Operativă a Primăriei, iar dacă așa a ieșit acum, să facă o clădire de 40 de etaje, nu poate decât să fie interesant.

„Dacă așa va ieși și vom avea cel mai cel oraș din România, atunci așa să fie”, a spus Iancu.

Arhitectul a mai menționat că PUZ-ul are toate avizele posibile și este la a două dezbatere publică inițiată de către Primărie. „E un proiect mare și suscită interesul comunității, înțelegem asta”, a subliniat arhitectul în fața Comisiei de Urbanism a Județului.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță a atras atenția că există o zonă de protecție dictată de proprietatea Companiei de Apă Someș din zonă, un triunghi care trebuie configurat pe planșe așa cum trebuie, cu interdicții de construire. „Nu poate decât să mă bucure că se vine cu această zonă de servicii la capătul orașului în condițiile în care avem o bulină numită Florești”, a apreciat Salanță.

Comisia s-a interesat asupra CUT-ului propus de proiect, despre care Iancu a replicat că este 1,6, așa că arhitecții urbaniști de la județ au opinat că e mic. Iancu a completat că proiectul va aduce 80.000 de mp de spații de birouri.

„Este îmbucurător că la cele două capete ale Floreștiului s-a intervenit și se intervine cu industrie și servicii. La Gilău s-au creat 75.000 de mp de spații pentru industrie în ultimii cinci ani. Investiția de aici, de la capătul dinspre Cluj e mai mult decât bună și oportună, Mai ales că, dacă la Baciu navetismul e de 47%, la Florești e 83%, iar economic se susține. Este o șansă ca traficul din Florești să se oprească aici. Este nevoie însă de o conectare mai bună cu drumul național cu circuite de biciclete și transport public și spre Florești. Cât despre felul în care va arăta, n-aș vrea să arate ca cel de 25 de etaje de pe Calea Florești sau ca blocurile comuniste”, a apreciat arhitectul șef al județului.

Iancu a spus că beneficiarii își doresc să facă un concurs de soluții care să stabilească cum să arate turnul de 40 de etaje, mai ales că aceasta a fost una dintre doleanțele exprimate și de către Primărie. „După ce primim toate avizele”, a mai spus Iancu.

„Ne-ar plăcea un CUT diminuat dacă nu faceți concurs și l-am crește dacă faceți”, a fost opinia susținută de Comisia de Urbanism a județului.

„Nu putem face mai mult deoarece ne trebuie mai multe parcări. 4500 de locuri e capacitatea maximă dată de studiul de trafic, dar eu sunt realist și spun că 3000-3500 de mașini intră acolo. Financiar, raportat la cât va costa investiția, beneficiarii sunt dispuși să facă piste pe cheltuiala lor facă până în centrul Floreștiului”, a răspuns Iancu.

Arhitectul Horațiu Răcășan a cerut lămuriri dacă conul de zbor afectează investiția dar și dacă ea e condiționată de realizarea centurii. A primit două negații. Cei din comisie au mai sugerat funcțiuni de invățământ separate în incinta ansamblului ca acesta să aibă șanse de a rezolva din problemele orașului, având în vedere că studiile recente arată că părinții optează pentru școli/grădinițe aproape de locul lor de muncă și nu de domiciliu.

„Avem 40.000 de mp pentru diverse spații. Nu aș risca să fac ceva separat. Ne gândim la serivicii ca în străinătate, de entertainment pentru copii, unde să poți să îi lași câteva ore”, a explicat Iancu.

„Resursa amplasamentului nu este exploatată. Nu există ritm de volume care să susțină artera principală. E nevoie de 2-3 clădiri înalte în loc de această pornire entuziastă cu un singur băț. Trebui gândit corect și rațional. Pune trei turnuri acolo”, au recomandat cei din Comisie.

Arhitecții s-au mai arătați deranjați de magazinul Cora, având în vedere înălțimea nepotrivită a acestuia și au fost lămuriți că încă câțiva ani acesta trebuie să rămână pe actuala locație, având în vedere că există un contract. „Apoi, cu sigurnță va fi relocat”, a apreciat Iancu.

Arhitectul Marcel Crișan a recomandat un echilibru între pietoni și mașini având în vedere că astfel de zone cu turnuri, precum zona La Defense din Paris, aduc o arhitectură cu betoane, neprietenoasă cu oamenii. 

„Avem și noi o gură de metrou prevăzută”, a fost vizionar Iancu.

„E o posibilitate de mobilare, nu e final. Pot să îl glisez pe turn oriunde. E nevoie însă de concurs internațional. Să vină un arhitect de renume internațional care să o facă”, a mai cerut arhitectul județului.

Iancu a aprciat că oricum nu există firmă în Cluj care să facă astfel de clădiri, nici în România. „Vorbesc de o clădire funcțională și o firmă profesionistă. Noi nu avem așa ceva”, a mai spus Iancu.

Despre investitori și seriozitatea acestora, Iancu a spus pentru Actualdecluj.ro că nu este abilitat să dezvăluie identitatea acestora, ci doar că proiectul merge sub umbrela juridică Cluj Napoca Estate SRL. Iancu a mai criticat faptul că Primăria ține pe loc investiția și că evită să promoveze proiectul în fața Consiliului Local. „Lucrările ar fi trebuit deja să înceapă. Acum nu mai post estima termene pentru acest proiect. Este nevoie de devieri de rețele, de tot felul de alte avize. Despre concurs pot spune că el se va face după ce va ieși hotărâre de Consiliu Local. Beneficiarul și-l va asuma și în fața Primăriei, prin HCL”, a menționat arhitectul.

Cluj Napoca Estate pregătește un zgârie nori cu 40 de etaje în zona Cora din Grigorescu care urmează să găzduiască și un mall urmează să fie dezvoltat pe un teren de 1,8 hectare lângă magazinul Cora și va avea clădiri cu 12 etaje, respectiv una centrală cu 40 de etaje care vor fi deservite de 2500 de locuri de parcare propuse. Ansamblul este unul mixt cu funcțiuni comerciale, mall, birouri, servicii de interes public – hotel, parking, spații pentru loisir. Proiectul include și un parking de tipul park and ride spre Nodul N, cu 500 de locuri.

Ansamblul de la Cora este dezvoltat în proximitatea singurului bloc cu 25 de etaje autorizat de Primăriei în Cluj, la intrarea cea mai aglomerată din oraș, la nodul N. Turnul proiectat de arhitetcul Sorin Scripcariu este în șantier, dezvoltarorii scoțând deja apartamentele la vânzare. Blocul e botezat West City Tower, are 25 de ataje, 5 etaje de parcări, circa 400 de locuri, spațiu de joacă pentru copii și 182 apartamente.

Detalii despre proiect:

Turnurile, din nou la putere în Cluj. 15 etaje în Bună Ziua, 40 de etaje în Grigorescu. Proiectele urbanistice sunt în consultare publică

Se pregătește cea mai înaltă clădire din Cluj, un zgârie-nori cu 40 de etaje lângă Someș

„Construcţiile fără autorizaţie vor putea fi întabulate în cartea funciară” – aţi dat de „vestea” aceasta printre noutăţile începutului de an, o dată cu recentele modificări legislative? Avocaţii clujeni specializaţi în Urbanism explică de ce nu e cazul să vă speriaţi/ entuziasmaţi de o astfel de concluzie şi cum trebuie, de fapt, să înţelegeţi noutăţile din legislaţie.

Dilemele au apărut după modificările aduse art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii prin Legea nr. 7 din 6 ianuarie 2020, care au adus în discuție posibilitatea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate fără autorizație de construire sau fără respectarea acesteia. Echipa Costaș, Negru & Asociații a analizat noul cadru legal și a formulat câteva concluzii preliminare, publicate pe site-ul casei de avocatură. „Ca principiu, ne întrebăm dacă această modificare legislativă recentă va încuraja o practică nelegală, respectiv construirea fără autorizație de construire, fără proiecte de specialitate, cu impact nu numai asupra fondului construit, ci și asupra siguranței publice, câtă vreme construcțiile nu ar respecta cerințele de calitate impuse de lege. Analizând condițiile impuse de art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, în forma modificată, privind înscrierea în cartea funciară a construcțiilor edificate fără autorizație de construire/fără respectarea autorizației de construire, apreciem că îngrijorarea nu este justificată, aceste condiții fiind destul de restrictive, rezultând o aplicabilitate destul de restrânsă a textului legal”, notează avocatul Florina Negru, cea care coodonează aria de practică Urbanism și autorizarea construcțiilor din cadrul societății civile de avocați Costaș, Negru & Asociații.

Redăm, în continuare, precizările şi explicaţiile formulate de avocaţi:

„Art. 37 alin. (6) are în prezent, în urma modificării care a intrat în vigoare la data de 11 ianuarie 2020, următoarea formă: „Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, sau, după caz, a unei adeverinţe/unui certificat de atestare a edificării construcţiei. În cazul construcţiilor pentru care execuţia lucrărilor s-a realizat fără autorizaţie de construire, iar împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancţiunilor, certificatul de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei va fi emis/emisă în baza unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcţii, inclusiv cu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate, care să confirme situaţia actuală a construcţiilor şi respectarea dispoziţiilor în materie şi a unei documentaţii cadastrale. În situaţia în care în expertiza tehnică se constată neîndeplinirea tuturor cerinţelor fundamentale şi a celor relative la încadrarea în reglementările de urbanism, nu se eliberează certificatul de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei”.

Condițiile avute în vedere de către legiuitor pentru a permite înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra acestor construcții ridicate fără autorizație de construire sunt următoarele:

1. împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancţiunilor;
2. emiterea unui certificat de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei.

Referitor la aceste două condiții, pot fi avute în vedere următoarele observații:

1. Împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancţiunilor;

Art. 31 din Legea nr. 50/1991 statuează că: „Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei”. În acest moment nu există o practică unitară privind data de la care curge acest termen de prescripție. În practica instanţelor judecătoreşti nu există unanimitate dacă această dată este reprezentată de ultimul act de executare a lucrărilor de construcţie nelegale ori de data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Astfel, pornind de la dispozițiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 care statuează că, în lipsa recepţiei valabil efectuate, lucrarea nu se considerǎ finalizatǎ, coroborate cu dispozițiile art. 13 alin. (2) teza a II-a din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp, în unele instanțe (Tribunalul Cluj – Decizia nr. 879/29.05.2019 care menține Sentința civilă nr. 5216/17.07.2018 a Judecătoriei Cluj-Napoca) s-a considerat că, în lipsa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, termenul de prescripţie a răspunderii contravenţionale nu începe să curgă. Pe aceeași linie de argumentație, Tribunalul Cluj prin Decizia nr. 806/16.05.2019 a reținut că „termenul special de prescripţie nu curge de la data săvârşirii faptei, ci de la data terminării construcţiei, situaţie ce nu se reduce la faptul material al încetării actelor de construire, ci presupune şi recepţia lucrărilor de construire. În această situaţie se aplică în continuare sancţiunile prevăzute de lege, respectivul imobil trebuie considerat ca fiind încă în curs de executare având în vedere că, în speţă, nu a fost efectuată recepţia, motiv pentru care data săvârşirii contravenţiei este data constatării acesteia de către agentul constatator”.

În același timp, există și instanțe^[2] care apreciază că termenul de prescripţie pentru aplicarea amenzilor contravenţionale în cazul construcțiilor edificate fără autorizație de construire începe să curgă de la data finalizării materiale a lucrării, nu de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrării. În acest sens, Tribunalul Cluj, în Încheierea civilă nr. 1328/24.09.2019, reţine că „fapta contravenţională în materie de construcţii are o anumit specificitate, în comparaţie cu alte fapte contravenţionale, în sensul că nu se consumă instantaneu, ci are o desfăşurare în timp, pe etape de lucrări, contravenientul săvârşind fapta din momentul începerii construcţiei şi până la terminarea acesteia. Or, în raport cu această modalitate specifică de săvârşire a faptei, care îi imprimă un caracter continuu – astfel cum este reglementat de art. 13 alin (2) din OG nr. 2/2001, contravenţia trebuie considerată că se comite pe întregul parcurs al edificării construcţiei, astfel că ea poate fi sancţionată din momentul începerii lucrărilor şi până la terminarea lor, iar în cazul construcţiilor finalizate, până la împlinirea termenului de prescripţie înscris în art. 31 din Legea 50/1991.” Prin raportare la textele legale invocate mai sus și cu trimitere la Decizia nr. 7/2000 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii, instanța apreciază că în cazul construcţiilor în curs de executare data săvârşirii faptei este data constatării contravenţiei, iar în cazul construcţiilor finalizate, fapta se consideră săvârşită la data terminării construcţiei. În continuare se arată că „Totodată, se impune a se avea în vedere și o interpretare logică și sistematică a prevederilor art 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, republicată , în sensul că, în cazul unor astfel de construcţii, care deci nu se consideră finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară, sancţiunile prevăzute de lege se pot aplica doar pe durata termenului de prescripţie prevăzut de art. 31 din acelaşi act normativ, o interpretare contrară, în sensul constatarii unei imprescriptibilităţi a contravenţiei în discuţie, nefiind conforma cu principiile care guvernează materia răspunderii în general şi ar duce la ignorarea art. 31 din lege, care nu ar mai avea astfel nici un fel de relevanţă juridică.”

Totodată, în Decizia civilă nr. 2032/05.12.2018, Tribunalul Cluj a considerat că „momentul finalizării nu poate fi însă legat de cel al recepţiei lucrărilor de către reprezentanţii administraţiei locale. O astfel de interpretare ar lipsi practic de efecte dispoziţiile art.31 din Legea nr. 50/1991 întrucât recepţia lucrărilor nu poate avea loc în lipsa autorizaţiei de construire, ceea ce ar însemna că săvârşirea faptei contravenţionale ar putea fi constatată oricând, dând naştere unei contravenţii care nu se prescrie niciodată, lipsind de efecte juridice dispoziţiile privind prescrierea din Legea nr. 50/1991 şi din O.G. nr. 2/2001.”

Remarcăm că practica judiciară este împărțită nu doar între instanțele naționale, ci și între completele de judecată ale aceleiași instanțe.

În acord cu a doua abordare, apreciem că data săvârșirii faptei trebuie să fie analizată prin raportare la data executării lucrărilor, respectiv a încetării actelor de construire și nu la data încheierii procesului verbal de recepție. În condițiile în care încheierea procesului verbal de recepție cu participarea reprezentanților autorității locale este posibilă numai în prezența unei autorizații de construire, în situația construcțiilor edificate fără autorizație de construire acesta nu ar putea fi niciodată încheiat, ceea ce ar duce la imprescriptibilitatea contravenției. În aceste condiții, dispozițiile cuprinse în art. 37 alin. (6) recent introduse în Legea nr. 50/1991 potrivit cărora „În cazul construcţiilor pentru care execuţia lucrărilor s-a realizat fără autorizaţie de construire, iar împlinirea termenului de prescripţie prevăzut la art. 31 nu mai permite aplicarea sancţiunilor” ar fi total inaplicabile. Or, stabilirea unui termen de prescripție a contravențiilor conform art. 31 din Legea nr. 50/1991 urmărește și o sancționare a pasivității autorităților cu atribuții de control care tolerează edificarea unor construcții fără autorizație de construire/cu nerespectarea autorizației de construire și nu ia măsuri pentru sancționarea contravenienților. Dacă am adera la prima abordare, ar însemna că și infracțiunile prevăzute de art. 24 din Legea nr. 50/1991 ar putea fi constatate oricând în lipsa procesului verbal de recepție, imposibil de obținut în lipsa autorizației de construire. Nu putem să nu ne întrebăm dacă pericolul social al faptei mai subzistă după trecerea unui număr semnificativ de ani de la data finalizării actelor de executare a lucrărilor.

Aplicabilitatea dispozițiilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 poate fi analizată în contextul dobândirii dreptului de proprietate asupra construcției și al înscrierii în cartea funciară a acestui drept, textul legal urmărind mai degrabă consfințirea imposibilității intabulării unei construcții edificate fără autorizație de construire [altfel decât în condițiile reglementate de art. 37 alin. (6)] și nu statuarea unui moment de început pentru curgerea termenului de prescripție a contravenției.

2. Referitor la emiterea unui certificat de atestare/adeverinţa privind edificarea construcţiei

Din formularea textului legal rezultă fără echivoc faptul că pentru obținerea certificatului de atestare/adeverinței privind edificarea construcției trebuie întocmită o expertiză tehnică prin care să se certifice pe de o parte respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea în construcții, iar pe de altă parte respectarea reglementărilor de urbanism aprobate. Suplimentar, trebuie întocmită și o documentație cadastrală.

Dacă respectarea cerințelor de calitate și întocmirea documentației cadastrale nu ar trebui să ridice mari probleme, condiția respectării tuturor normelor de urbanism va restrânge în opinia noastră semnificativ aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, teza referitoare la construcțiile edificate fără autorizație de construire/cu nerespectarea autorizației de construire.

Apreciem că în măsura în care construcția edificată respectă toate reglementările de urbanism aplicabile, proprietarul terenului ar fi făcut deja demersuri pentru intrarea în legalitate și pentru înscrierea acesteia în cartea funciară. De obicei, lucrările executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia nu respectă nici normele de urbanism aplicabile în zonă, fiind imposibilă obținerea unei autorizații, tocmai acest fapt generând conduita de încălcare a legii. Cel mai probabil, dispozițiile legale își vor găsi aplicare în situația unor modificări ale regulilor de urbanism privind documentații de urbanism, de exemplu, urmare a actualizării planurilor urbanistice generale ale localităților.

Chiar dacă anticipăm o aplicare restrânsă a textului legal, facem câteva observații privind realizarea expertizei:

• Textul legal nu clarifică dacă această expertiză trebuie realizată de către un singur expert sau este de fapt o sumă de expertize pe diferite specialități;
• Dacă în ceea ce privește respectarea cerințelor de calitate în construcții avem în vedere lista experților atestați de către Ministerul Lucrărilor Publice și Administrației, în privința respectării normelor de urbanism ne întrebăm ce persoane ar putea face această expertiză – orice arhitect înscris în Ordinul Arhitecților din România sau orice urbanist înscris în Registrul Urbaniștilor din România sau numai experții judiciari în aceste specialități (70 de experți judiciari în specialitatea arhitectură la nivel național);
• Respectarea normelor de urbanism poate fi analizată de către un expert judiciar în specialitatea arhitectură sau numai în specialitatea urbanism? Ne punem această întrebare în condițiile în care în acest moment nu mai există niciun expert judiciar în specialitatea urbanism.

În mod surprinzător, emiterea certificatului de atestare/adeverinței privind edificarea construcției nu este condiționată de achitarea taxei specifice obținerii autorizației de construire și cotelor datorate Inspectoratului de Stat in Construcții pentru acoperirea cheltuielilor pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi reglementarea în domeniul urbanismului, sume care se achită și se regularizează potrivit art. 37 alin. (3) și (4) din lege în cazul construirii în baza autorizației de construire.

În aceste condiții, apreciem că aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, dincolo de faptul că va fi extrem de restrânsă în principal datorită neobținerii certificatului de atestare/adeverinței privind edificarea construcției pentru nerespectarea tuturor reglementărilor urbanistice, va genera și o practică neunitară, ca să nu o numim discriminatorie, în funcție de modul de interpretare a sintagmei „data săvârșirii faptei” și a modului de calcul al termenului de prescripție„”.

Care sunt cele mai căutate și mai bine plătite joburi și unde? În Cluj, în București? Ce își doresc angajatorii de la cei pe care îi doresc în companiile lor și cum poți să îi impresionezi? Managerul Geo Ivanov, specialist în resurse umane, vine să le răspundă studenților la toate aceste întrebări dar și să îi învețe cum să pornească cu dreptul pe piața muncii.

Studenții sau masteranzii sunt aștepați mâine, în 25 februarie, la Bibilioteca Central Universitară „Lucian Blaga”, de la ora 17.00, în sala de conferințe „Ioan Muslea” pentru a afla secrete de pe piața muncii pe care numai cei care recrutează candidați le cunosc. Invitat la eveniment va fi Geo Ivanov, de la compania HCC Evolution, specializată în domeniul resurselor umane.

„Cel mai importat este să pornești cu dreptul în carieră. Să știi dinainte cum și ce trebuie să faci la primul interviu dar și ce așteptări au angajatorii de la tine. Mai ales că toată lumea folosește acum firme de recrutare în procesul de selecție, mai ales pentru job-urile de perspectivă. Toți tinerii ne întreabă care sunt cele mai căutate job-uri și mai bine plătite, înainte de toate. O să le spunem și asta. Importantă este atitudinea, apoi felul în care ei vin la interviuri. O să le arătăm și cum se face departajarea candidaților similari in procesul de recrutare, cum se suplinește lipsa de experiență dar și care este combinația câștigătoare pentru un job bine plătit din prima”, a spus Ivanov.

Evenimentul este organizat de Centrul de Carieră al Universității Babeș-Bolyai în parteneriat cu cei de la compania HCC Evolution iar intrarea este gratuită. La final este programată și o sesiune de Q&A pe subiectele de interes la care va răspunde invitatul Geo Ivanov – Business Owner, Headhunter, Sales & Branding Specialist.

Turnul cu mall și birouri de la Cora a fost acceptat de arhitectul șef al orașului, care a anunțat că va aviza documentația de urbanism. Primarul Emil Boc a ținut însă să dea asigurări că va pune din nou proiectul în dezbatere publică dar și că nu îl va promova mai departe în fața Consiliului Local dacă situația juridică a terenurilor nu este clară.

Reprezentanții Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, care deține mai bine de jumătate din terenul care face obiectul documentației, au anunțat la Comisia de Urbanism că se vor opune pe toate căile intenției de a ridica turnul. Arhitectul șef al județului a făcut lobby pentru turn ca potențial element care va rezolva problemele de trafic dinspre comuna Florești, unde peste 80 % din populație (peste 40.000 de locuitori) face naveta în Cluj-Napoca. Un participant la ședință i-a arătat că viitoarea construcție cu 80.000 de spații de birouri înseamnă cel puțin 5000 de angajați care pot veni de peste tot din Cluj, în afară de viitorii utilizatori ai mall-ului, ceea ce va sufoca zona. Boc a ținut să spună că cei care vor lucra sau vor merge în mall-ul din viitorul turn vor ajunge la el cu trenul metropolitan, cu bicicleta sau pe centura metropolitană.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care vizează construcția turnului de 40 de etaje are ca beneficiar societatea Cluj-Napoca Estate, firma de „dezvoltări imobiliare” (printre acționarii ei este și grupul olandez Delparro – operatorul rețelei de hipermarketuri Cora). Numai că din cele 18,9 hectare prinse în acest PUZ, Cluj Napoca Estate deține în proprietate doar 6 parcele care însumează puțin peste 1 hectar de teren. 10,9 hectare sunt ale USMV-ului și sunt concesionate pentru amenajarea magazinului Cora, iar alte 5,7 hectare sunt concesionate de Primărie pentru amenajarea unui centru comercial.

Cei de la USMV au anunțat la Comisia de Urbanism a Primăriei, unde a ajuns din nou PUZ-ul turnului, că se vor opune cu toate pârghiile legale proiectului având în vedere că terenul universității a fost concesionat pentru un alt obiectiv. Avocații Cluj Napcoa Estate au venit la urbanism alături de proiectant, arhitectul Adrian Iancu, să explice că pot construi ce doresc pe teren având în vedere că au drept de superficie în cartea funciară. Cei de la USAMV au comentat că acesta este construit doar pentru magazinul Cora. Primarul Boc s-a interesat asupra motivelor, dacă sunt de ordin juridic sau de altă natură. L-a mai chestionat pe reprezentantul Universității, directorul administrativ Lucian Naș asupra mandatului pe care îl are ca să vorbească în numele Univestității. „A, rectorul și consiliul de administrație, acum am înțeles”, a comentat Boc.

Despre terenul Primăriei Boc a sugerat că cei care l-au concesionat ar plăti pe nimic municipalității 60.000 de dolari pe an. Primarul nu a oferit, însă, nici un detaliu.

El a ținut să spună că oricum aspectele juridice legate de terenuri și posibilitatea de a construi pe ele vor fi verificate minuțios. Alina Rus, șefa Direcției Juridice, a arătat că trebuie analizate datele privind situația juridică a terenurilor prinse în contractele de concesiune și asociere ale USAMV, respectiv ale Primăriei. Despre parcelele Primăriei, Iancu a comentat că oricum 40% sunt grevate de tot felul de interdicții.

„Acolo s-a făcut o mânăreală”, a intervenit cu referire la terenul Primăriei din PUZ arhitectul Sorin Scripcariu, președintele de la Monumente, care a venit la Comisia de Urbanism având alte proiecte de susținut. Boc l-a atenționat cu privire la ce afirmații face, atrâgându-i atenția că cei din comisia de urbanism se ocupă de dimensiunea urbană a proiectului. „Dacă nu este lămurită dimensiunea juridică a proiectului, nu va merge mai departe”, a ținut să spună Boc.

Proiectul turnului se folosește de terenurile din contractele cu USAMV și Primăria pentru a avea un Coeficient de Utilizare a Terenului de doar 1,6, mic față de 3,6 cât au alte clădiri de birouri din centrul Clujului. CUT-ul mic a fost un argument adus de Iancu în fața comisiei în favoarea proiectului.

Dacă Cluj Napoca Estate construia doar pe parcela aflată în proprietate, putea să facă mult mai puțin decât ceea ce dorește. Mai puțin de jumătate din actualul proiect, după cum au spus specialiștii.

(sursa: PUZ Arhimobil, www.primariaclujnapoca.ro)

Despre proiect, Iancu a ținut să spună că nu este nici o noutate față de varianta deja văzută de Primărie în iunie 2019 și a mai ținut să spună că există toate avizele, inclusiv cel de la Consiliul Județean, de la arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Primarul a cerut lămuriri cu privire la beneficiile pe care proiectul le va aduce orașului și la bucătăria sa urbanistică. Cum nici un arhitect de la masa de ședințe nu a luat cuvântul (fiind prezenți arhitectul Vlad Negru care avea proiect de susținut în comisie și arhitetcul Mihai Racu, care e colegul lui Iancu în Univesitate), arhitectul județului Claudiu Salanță a pledat pentru turn.

„Se discută prea mult juridic la această comisie”. El a mai spus, așa cum a susținut și la discuțiile de la comisia de la Județ că turnul de 40 de etaje are șanse să rezolve problemele pe care Floreștiul le pune orașului pe partea de trafic: să oprească aici migrația, să dezvolte trasee velo și relații pietonale și spre Florești, nu doar în Cluj-Napoca.

„Mi se pare că îi lipsește ceva în contextul vecinătății cu Florești și având în vedere gradul de încărcare al actualului cartier Grigorescu. O componentă de învățământ”, a susținut Salanță. Arhitectul a mai adus în discuție necesitatea organizării unui concurs de soluții pentru respectivul turn, concurs despre care Iancu a spus la comisia de la județ că beneficiarul și-l va asuma.

Boc, lămurit de Iancu asupra conceptului de petrecere a timpului liber pe care îl va aduce turnul cu mall, a ținut să spună că intenția de a face spații unde cei care vin să poată să își lase copiii acolo preț de câteva ore i se pare o concepție provocatoare. La fel și intenția de a face un Park&Ride în zonă pentru ca cei care vin în oraș să își lase aici mașinile și să meargă cu transportul în comun.

Primarul- acompaniat de Iancu –  a adus în discuție o altă componentă, intenția beneficiarului de a-și asuma amenajarea unui culoar velo și pietonal pe malul Someșului, până în Florești, ca toți cei de acolo să vină la noul turn cu mall cu bicicleta sau pe jos, pe cursul râului. Acest proiect ar fi fost aprobat inclusiv de fostul premier Ludovic Orban. Dohotaru este unul dintre cei care au criticat public și au făcut memorii adresate Primăriei cu privire la stoparea acestui proiect.

Boc a mai spus că vede doar beneficii pentru oraș aduse de proiect, fără să ia în calcul impactul negativ. „Deci ați preferat să faceți o clădire înaltă în loc de cinci mai mici pentru calitatea vieții”, a explicat primarul cele 40 de etaje propuse. Cum niciunul dintre specialiștii de la masa de ședințe nu a spus nimic (între timp arhitectul Racu a părăsit ședința, iar cel de-al treilea arhitect din afara sferei publice prezent, Nicolae Zamfir, a spus că turnul poate prelua funcțiunea de centru modern al orașului, având în vedere că acesta lipsește acum), a intervenit un participant la ședință, din sală, arătând că traficul din zonă va fi paralizat de viitorul turn.

„La 80.000 de spații de birouri, cât propuneți, înseamnă cel puțin 5000 de angajați când se vor ocupa clădirile. Toți vor veni cu mașinile. Spuneți că vor fi numai cei din Florești, dar ei pot veni de peste tot din Cluj.  În afară de vizitatorii și utilizatorii mall-ului”, s-a atras atenția.

Boc a ținut să spună că cei care vor lucra sau vor merge în mall-ul din viitorul turn vor ajunge la el cu trenul metropolitan, cu bicicleta sau pe centura metropolitană, unde traseul traversează terenul prins în acest PUZ. Iancu a spus că e aviz de trafic din 2018.

Nici arhitectul șef și nici primarul n-au fost impresionați de concursul de soluții propus pentru viitorul turn.

Cu toate cele trecute în revistă, primarul Boc a spus că în comisia operativă trebuie să meargă din nou proiectul pentru alte discuții privind dimensiunea urbană. Iancu i-a amintit că expiră certificatul și avizele și că, în condițiile acestea, trebuie să reia demersurile.

Arhitectul șef al orașului, Daniel Pop a întrebat dacă poate semna avizul în ciuda nelămuririlor privind situația juridică și i s-a răspus că „Da.

Așa a rămas. PUZ-ul pentru turn a primit avizul arhitectului orașului.

Boc a mai ținut să spună că proiectul va ajunge din nou în dezbatere publică încă cel puțin 45 de zile în așa fel încât cei mai mulți cetățeni să afle ce se dorește acolo, fiind vorba despre un proiect important.

Înainte să inte în Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare, Boc a mai spus că va avea lămurită dimensiunea juridică. USMAV a mai semnalat că există o situație juridică incertă și privind o altă parcelă (drumul) situată între terenul USMV și terenul proprietate al beneficiarului PUZ-ului.

Arhitetctul Sorin Scripcariu, cel care a făcut blocul de 25 de etaje de la intrarea în Cluj-Napoca, aproape de amplasamentul unde Iancu propune noul turn a mai sugerat comisiei că ar putea ca proiectul să nu consume CUT-ul celorlalte parcele și să i se permită beneficiarului să vină cu un CUT mai mare, de 3,6.

„Am avea parter plus 100”, a comentat arhitectul șef la orașului.

Iancu le-a replicat ferm că investitorul vrea să stea în limitele avizului de oportunitate dat de Primărie în 2018.

Citește și:

Propun concurs de soluții pentru viitorul turn cu 40 de etaje, cea mai înaltă clădire din România dorită în Cluj

Citiși și:

Cine e în spatele turnului de 40 de etaje care se întinde pe terenul statului

Proiectul imobiliar cu imobile de locuințe cu 10 etaje al SDC Imobiliare de pe Cosașilor nr. 74-79 din zona Clujana Est, unde primarul Emil Boc a cerut pentru oraș expres o grădiniță publică cu minimum 300 de locuri a primit acceptul comisiei de urbanism și arhitectului șef al orașului. Contractul de restructurare cu oferta lipsea de la dosar, după cum a semnalat arhitectul șef al orașului, Daniel Pop. Proiectanții au propus pe planșe o grădiniță cu etaj și terasă verde însă nu au spus precis dacă investitorul o va construi și o va dona orașului, ci doar că au ținut cont de toate doleanțele exprimate de comsia de urbansim de la ședințele precedente.

Pe vremea când Apostu mai activa în Primărie, Ștefan Berciu de la SDC Imobiliare vindea aprartamente edificate pe Edgar Quinet la etajul 3 unde în realitate cei care s-au mutat în ele trebuie să apese pe 5 când se urcă în lift pentru a ajunge acasă. Berciu este și consul onorific al statului Burundi în România și a livrat mai multe proiecte imobiliare în Cluj care însumează peste 1500 de apartamente. Acum, pentru un nou ansamblu dorit printr-un Plan Urbanistic Zonal pe Cosașilor nr. 47-49 (continuarea unui proiect imobiliar deja început) într-o zonă de restructurare, comisia de urbanism a Primăriei a cerut o diminuare a volumului clădiri propuse unde se doreau peste 300 de apartamente și mărirea funcțiunii grădiniței prevăzute în respectiva documentație de urbanism semnată de Conproex Construct a arhitectului Sorin Coșoveanu.

Pe o parcelă de 8000 mp (parte a unui teren de 1,9 hectare unde s-a edificat deja un ansamblu imobiliar cu 8 etaje despre care arhitecții din comisia de urbanism a Primăriei au spus la unison că e monstruos) de pe Cosașilor 47-49 (pe fosta platformă industrială Clujana Est) s-a ajuns la un bloc cu peste 200 de apartamente, 300 mp de spații de birouri și 1000 mp de spații comerciale. Plus o grădiniță.

Pe parcela de peste 8.000 mp se propune și realizarea unei grădinițe. În total sunt în plan 236 de apartamente, 3.000 mp de birouri și 1.000 mp de spații comerciale. Investitorul, compania clujeană SDC Imobiliare, a prevăzut 300 de locuri de parcare, majoritatea la nivelurile subterane ale clădirilor.

”Grădinița sau creșa pe care o veți faceți acolo trebuie să fie publică și să aibă minimum 300 de locuri”, a cerut primarul Emil Boc la o ședință de la finalul lui 2019. În plus, având în vedere că blocul e vecin cu apa, Canalul Morii, arhitecții din comisie au solicitat o amenajare mult mai prietenoasă pe malul cursului de apă și respectarea zonelor de protecție prevăzute de lege.

Proiectul SDC Imobiliare a revenit la ultima ședință de urbanism din 27 februarie.

„Reducerea ariilor construite, mărirea capacității grădiniței”, au trecut în revistă proiectanții de la Constrex recomandările comisiei pe care le-au inclus în noua formă a proiectului. Arhitectul șef al orașului a observat că lipsește contractul de restructurare, însă proiectanții l-au asigurat că el va fi disponibil până la hotărârea de Consiliul Local.

Pe planșe, proiectanții au configurat grădinița dorită de Boc cu un etaj și terasă verde, însă nu au precizat exact dacă ea va fi livrată la cheie așa cum a dispus primarul la finalul lui 2019.

2300 de pagini a produs Banca Mondială pentru Cluj, cu o echipă de 1000 de oameni în Cluj, la capitolul studii de fundamentare a Planului Județean de Amenajarea Teritoriului (PATJ) Cluj. După această etapă în care s-au identificat problemele urmează etapa de propuneri și apoi cea de avizare. Documentul va avea inclusă și o strategie de dezvoltare a județului. În aprilie va fi lansat și un site unde vor putea fi consultate toate documentele produse până acum în cele 10 luni de când a început PATJ.

MEDIU

Calitatea apei este foarte bună având în vedere investițiile făcute de Compania de Apă, însă suntem pe locul I în rapoartele Greenpeace la capitolul tăieri ilegale de pădure. În plus, s-au făcut rețele de transport, s-a construit până la liziera pădurii, s-au afectat habitatele. Avem probleme mari și cu gestionarea deșeurilor din construcții dar și legate de situri contaminate.

Clujul este afectat de valurile de căldură. Potrivit unui studiu făcut pe decesele din ultimii 30 de ani, 14% dintre decesele din Cluj sunt cauzate de căldură. Există insule de căldură care pun probleme atât în Cluj-Napoca (zona CUG, zona parcării de la Polus) cât și în județ și trebuie compensate cu investiții în zone verzi dar și în modalități eficiente pentru accesarea acestora de către populație.

La capitolul arii protejate, cele de importanță națională sunt clar identificate însă nu sunt resurse pentru punerea în aplicare a planurilor de gestionare a lor iar cele de interes județean au o situație neclară.

POPULAȚIE

Chiar dacă există o stabilitate la rata natalității, sporul natural este negativ în Cluj deoarece avem populatie îmbătrânită moștenită. În sateliții municipiului Cluj-Napoca se înregistrează creșteri ale populație. În Florești numărul de nașteri este de 1000 pe an. Pe Dealurile Clujului, în Câmpia Transilvaniei, în zonele montane se înregistrează mult mai multe decese decât nașteri.

Există o tendință de migrație către Cluj-Napoca a populației tinere din județ din Turda sau Dej. Există și exagerări având în vedere că în Cluj există o localitate care are cel mai mare procent de populație cu studii superioare din România, Florești, unde 40% din populație are studii superioare.

Faptul că avem un procent mare de populație îmbătrânită înseamnă o presiune mare pe infrastrucura de servicii sociale. Există localități care și-au menținut vitalitatea, cele de pe coridorul Someșului, prin navetism spre zonele urbane.

Pe lângă tendința de concentrare în jurul Cluj-Napocaexistă și ciudățenii, localități rurale cu număr de locuitori mai mare decât la orașe. Florești cu 50.000 de locuitori, Baciu și Apahida care au depășit 10.000 de locuitori. „În America orice localitate cu 3000 de locuitori și un liceu e oraș. Întotdaeuna am avut probleme să le explic situația din România colegilor de la Bancă”, spune Remus Cristea, coordonatorul PATJ de la Banca Mondială.

Se restrânge importanța agriculturii, populația face naveta și lucrează în servicii, avem localități de pe coridorul Someșului care au căpătat funcțiuni industriale. 8 comune din Cluj au funcțiuni preponderent rezidențiale, însă nu încasează venituri din cote defalcate. Florești nu este cea mai bogată comună dintre cele din Cluj, ci Jucu este deoarece are parcuri industriale.

ECONOMIE

Suntem pe locul II pe țară la PIB-ul pe cap de locuitor. Am depășit Timișoara având în vedere creșterea pe serviciile de IT, outsourcing sau consultanță. Industria IT a crescut de 3 ori în ultimii 10 ani și ca număr de angajați și ca și producție. 200.000 de angajați lucrează în zona metropolitană.

Un sfert din ce produce județul este generat de profesiunile liberale. Angajații din acest sector realizează venituri duble față de salariul minim pe economie. Componenta industriilor creative a crescut. Deținem 40% din industria de spectacol din România.

Turda și Câmpia Turzii concetrează un potențial imens pentru logistică și industrie deoarece sunt racordate la infrastructura mare de transport. Și Dejul are potențial. Deja, prin parcul industrial prezent acolo a depășit Turda la numărul de salariați.

Rămâne problema Clujului, dacă se va aduce forța de muncă. „Parte din problemă se va rezolva prin automatizare. Deja România e scumpă ca destinatie de investiții raportat la salarii. Nu suntem atractivi pentru LOHN. Cred că și industria auto de la noi va avea un declin, acesta nefiind neapărat poziția băncii”, a spus Marius Cristea, cel care coordonează pentru Banca Mondială PJAT de la Cluj.

E nevoie rapid de un parc industrial la Turda-Câmpia Turzii, în zona nodului de autostradă. Nodul de la Gilău va fi interesant abia după ce se va termina Autostarda Transilvania până la Oradea. Clujul e preferat în tară având în vedere universitățile și calitatea vieții. Un studiu al nostru arăta că 15% din cei de la București vor să se mute la Cluj datorită acestor componente. A devenit și un pol IT, o concentrare de talente, însă are nevoie să mai atragă forță de muncă din afară ca să poată ajunge la 40.000-50.000 de angajați în acest sector.

Inovarea are premise bune în Județ prin prezența Universităților care au grad satisfăcător de dotări. De asemenea există un centru de cercetare al Bosch în Cluj-Napoca, la Flacăra și se mai pregătește și al doilea. 1500 de oameni din județ lucrează în cercetare.

TRANSPORT ȘI COMUNICAȚII

Drumurile din Județ sunt depășite iar proiectele de autostrăzi și drumuri rapide au orizonturi de timp 2027 (autostrada spre Oradea), 2030 (drumul expres până la Dej).

La transport feroviar sunt întârzieri în proiectul de electrificare a magistralei Oradea-Cluj. Este nevoie de modernizări sub 100 de kilometri ale rețelei în zona de legătură cu Câmpia Tuzii pentru a racorda Clujul la magistrala Brașov-Arad deja electrificată.

Singura veste bună este că în următorul exercițiu financiar al UE trenul metropolitan va avea o linie de finanțare dedicată. Se va extinde transportul public și pe inelul II de comuna din Zona Metropolitană, după alegerile locale, însă autobuzele circulă pe drumuri proaste, ceea ce face ca populația să prefere în continuare mașina personală.

Odată cu proiectul Centurii Metropolitane se rezolvă conexiuni prin sudul orașului, însă nordul rămâne descoperit. Drumul din Chinteni va fi declarat de importanță națională și va exista un traseu de ocolire Răscruci-Vultureni-Borșa.

100.000 de oameni fac naveta prin jurul orașului iar numărul accidentelor pe aceste sectoare de drum este în creștere.

Există încă localități neracordate la rețeaua de apă sau electricitate. Pentru acestea soluțiile sunt energiile alternative – biomasă, parcuri fotovoltaice. Plătim în continuare apa de ploaie.

Patrimoniu

S-a realizat o bază de date FOTO cu patrimoniul din Cluj dar încă nu există un inventar al stării de conservare al monumentelor. De asemenea, nu există date cu privire la patrimoniul industrial sau cel imaterial (arhitectură tradițională, zona de peisaje, artă populară, meșteșuguri).

La capitolul evenimente culturale Cluj-Napoca concentrează toate manifestările în timp ce comunele și orașele beneficiază doar de serbări publice organizate de Primărie. Cu organizațiile non-guvernamentale oferta culturală trebuie îndreptată în Județ.

La capitolul Turism, teoretic județul stă bine, însă practic e un dezastru. A crescut componenta turistică având în vedere festivalurile și prezența aeroportului. Cluj-Napoca are un brand agresiv, nu și județul. Nu există legătură turistică între Cluj-Napoca și Salina Turda. Pentru aceasta din urmă vin turiștii în Cluj, însă se cazează în Cluj-Napoca. Există tot felul de obiective turistice în Județ de care turiștii nu aud niciodată.

Există probleme cu alunecările de teren, cu rețeaua de școli, este nevoie de schimbarea politicii universitare de atragere a studenților străini prin calitatea învățământului, nu prin prețurile mici. Sunt probleme pe partea de cazare a studenților și e nevoie de un campus metropolitan.

Suntem pe locul III pe țară la speranța de viață, raportat la serviciile medicale, după Vâlcea și București. Cei din mediul rural din județul Cluj trăiesc cu 3 ani mai puțin decât cei din Cluj-Napoca. Există probleme foarte mari cu asigurarea asistenței medicale primare cu medici de familie. Una dintre maternitățile din Cluj funcționează într-un grajd, clădirile unităților medicale de pe Clinicilor sunt depășite, noul spital monobloc pentru copii este pus în Borhanci într-o zonă cu riscuri la alunecări de teren, spitalul regional de la Cluj este încă în stadiu incipient (evaluare oferte, peste 30, depuse pentru proiectarea obiectivului). Asigurarea serviciilor sociale pentru copii sunt inegale, lipsind din Turda și Câmpia Turzii, există zone marginalizate (Pata Rât dar și alte zone din Turda sau sate cu populație romă din Cămărasu, Cojocna etc).

Primarii de comune n-au încredere decât în GAL-uri nu și în Asociația Zona Metropolitană despre care spun că e jucăria Primăriei Cluj.

„Este nevoie de o strategie privind locuirea în Zona Metropolitană, de amenajare a unui punct astronomic de observație în Județ, de dezvoltarea unei aplicații la nivelul comunelor din Cluj cu obiective de patrimoniu dar și cu locuri de cazare unde pot gusta din specificul local”, a semnalat și arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță.

Câteva dintre concluziile studiilor de fundamentare făcute de Banca Mondială au fost prezentate în Comisia de Urbanism a Județului. Arhitecții din comisie au cerut ca problema de calitate a vieții să se trateze egal atât în municipiu cât și în zona periurbană pentru că în prezent ceea ce se întâmplă în Florești, Baciu dar și în celelalte localități de lângă municipiu sfidează orice logică.

„Calitatea vieții din Cluj-Napoca ar trebui să se răsfrângă și în Zona Metropolitană”, a spus arhitectul Gheorghe Elkan. El a mai militat pentru protecția severă a resurselor de apă din Județ. Arhitectul Marcel Crișan a recomandat ca atunci când se fac PUG-uri de comune, ele să restudieze și posibile legături rutiere și corecții ale rețelei actuale de drumuri.

Alți arhitecți din comisie au militat în favoarea încurajării agriculturii. Marius Cristea a ținut să spună că domeniul nu e unul de viitor pentru județ și că doar producția de hrană eco, eventual încurajarea unor cooperative publice de legume-fructe ar putea fi o direcție de viitor pentru Cluj.

După prezentarea PATJ la urbanism, arhitectul județului Claudiu Salanță a semnalat public că legislația privind urbanismul și amenajarea teritoriului necesită o actualizare urgentă care sa vizeze minimum 5 subiecte.

„1. Elaborarea de documentații urbanistice de reglementare pentru zonele funcționale (metropolitane, periurbane) care să ofere reguli similare de construire în toată zona. Nu cred că în 2020 ne permitem luxul de a reglementa urbanistic în limitele administrative. Urbanul trebuie să-și asume rolul polarizator și să răsfrângă și asupra zonelor rurale învecinate aceleași reguli. Calitatea vieții trebuie sa crească în toată zona funcțională, nu doar în urban.

Contractul între CJ Cluj și Banca Mondială pentru realizarea PATJ a fost semnat în aprilie 2019, pentru 25 de luni, la valoarea de 630.000 de euro. Banca va oferi în cadrul contractului  și asistență pentru elaborarea unui plan de acțiune detaliat pentru implementarea măsurilor propuse în PATJ, cu scopul de a asigura dezvoltarea teritorială.

Promenadele pe malurile apelor dispuse prin documentațiile de urbanism acceptate de Primărie sunt utopii pe hârtie cerute de arhitecții din comisia de urbanism a instituției. În realitate nimeni nu e curios să facă locuri de plimbare, promenade, piste de biciclete de care să beneficieze chiar și ei ca viitori riverani într-o zonă tranzitată de cursuri de apă, fie ea și la marginea Clujului.

„Unde-i procesul verbal? Unde-s pozele?” Și, cel mai important, „unde-i promenada de pe malul pârâului Chintău?” Viceprimarul Dan Tarcea s-a inflamat la o ședință de urbanism din luna februarie la care urma să se dea undă verde unei documentații de constatare a urbanizării în cazul unui PUZ din 2010 pentru construirea a două case. Oamenii din aparatul de specialitate voiau să fie blânzi cu cei care au construit în zonă având în vedere că promenada cerută în vechiul PUZ e asigurată de terenul în pantă, o vale spre pârâul Chintău, iar toți cei care au construit au lăsat teren liber în spatele caselor. Cei care conduc comisia (Tarcea și arhitectul șef al orașului) au fost fermi și au cerut dovada juridică pentru existența promenadei.

„E un Plan Urbanistic Zonal din 2010, sunt 8 parcele cu acces direct din strada Valea Chintăului. Toate casele sunt construite, există apă, energie electrică. Pentru cele două parcele neconstruite puteți face trei nivele, nu patru ca înainte”, a intervenit  șefa de la Strategii Urbane, Andreea Mureșan, în favoarea constatării urbanizării de pe Valea Chintăului, potrivit unui PUZ aprobat cu HCL 410 din noiembrie 2010. Documentația de urbanism s-a discutat într-o ședință a comisiei Primăriei din februarie 2020. Șefa de la Strategii Urbane a mai spus că cei din PUZ-ul vechi aveau obligația să lase o fâșie de 5 metri de la pârâul din spatele parcelor și toți cei care au construit deja au lăsat respectiva fâșie, mai ales că terenul este în pantă.

Numai că de la dosar lipsea tocmai procesul verbal din teren și fotografiile, așa cum zice Hotărârea 737/2017 care reglementează situația PUZ-urilor abrobate anterior intrării în vigoare a noul PUG Cluj aprobat în 2014. După cum au remarcat oficialii din comisie.

Mureșan a spus că cei din comisia Primăriei au fost la fața locului și că s-a făcut un proces versal, dar și fotografii pe teren.

Așa că arhitectul șef Daniel Pop și viceprimarul Dan Tarcea au certat-o și au cerut o mică amânare în cadrul ședinței până când se lămuresc aspectele tehnice. Mai ales că de față erau prezenți și proprietari de locuințe și parcele neconstruite din PUZ-ul din 2010.

Aproape de finalul ședinței, au apărut pozele și procesul verbal.

Tarcea, cel care prezida comisia de urbanism, n-a fost mulțumit. Nici de fotografii, nici de explicațiile celor care au constatat urbanizarea pe teren.

(HCL 737/2017 privind completarea Regulamentului Local de Urbanism sub aspectul constatării finalizării procedurii de urbanizare pentru teritorii studiate prin P.U.Z.-uri, aprobate anterior intrării în vigoare a P.U.G. aprobat prin Hotărârea nr. 493/2014, cu modificările și completările ulterioare și reglementarea situației terenurilor afectate de servitute de utilitate publică)

Proprietarii de parcele au intervenit și au menționat că ei au respectat retragerea față de pârâu.

„Trebuia asigurată retragerea, dar și să fie înscrisă în CF”, au intervenit oficialii din Comisie. Tarcea chiar s-a arătat enervat că cei de la strategii ar dori să-l ducă cu vorba și a amenințat că va luat HCL-ul 737/2017 și va merge pe el punct cu punct. „Trebuie să facă dovada ca drumul există. Adică nu în teren, să existe juridic drumul de 5 metri de la valea pârâului, la proprietățile celor din PUZ. Trebuie să fie respectat”, a recomandat viceprimarul Tarcea.

În final proiectul a fost respins până când proprietarii vor aduce dovada juridică că promenada de plimbare pe malul pârâului Chintău există.