Studiul de fundamentare la capitolul transport făcut de Banca Mondială pentru Consiliul Județean Cluj arată că drumurile principale din județul Cluj au capacitate de trafic depășită cu 100%, 200%, chiar 300% și că traficul de pe acestea e specific autostrăzilor cu două sau trei benzi. Situația este similară nu doar pe rutele Turda-Cluj-Napoca, Dej-Cluj-Napoca, Florești-Cluj-Napoca ci și în interiorul municipiului Cluj-Napoca. Situația este similară și în prognoze simulate pe 2025 și 2030. Ca soluții și recomandări, sprecialiștii indică realizarea centurii metropolitane dar și dezvoltarea transportului metropolitan prin completarea acestuia cu tramvai la nivelul Zonei Metropolitane și benzi dedicate pentru transportul cu autobuzul. Trenul metropolitan este indicat, de asemenea, ca soluție.

Potrivit Studiului de Fundamentare privind transportul și comunicațiile realizat în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj, traficul din Cluj este depășit pe sectoare din DN 1, în interiorul municipiului Cluj-Napoca, între Gilău-Florești și Cluj-Napoca, între Baciu-Florești.

DN 1 – pe sectoarele:
Turda – Tureni și Tureni – Cluj-Napoca – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 2 benzi;

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral – valorile traficului sunt depășite cu 100% și 200% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane.

Cluj-Napoca – Florești – în 2015, valorile traficului depășeau cu 200% capacitatea drumului, iar începând cu 2020 valorile cresc cu 300% față de clasa tehnică a drumului actual, acest fapt reclamă soluționarea traficului de navetism dinspre și înspre municipiul Cluj-Napoca prin centuri ocolitoare și dezvoltarea transportului metropolitan prin completarea acestuia cu tramvai și benzi dedicate pentru transportul cu autobuzul.

Florești – Gilău – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă finalizarea centurilor metropolitane și extinderea transportului public metropolitan în toate localitățile din inelul 1 al ZMCN.
DN 1C – pe sectoarele:

Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral (centru, cartier Mărăști, cartier Someșeni, până la zona aeroportului) – la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului sunt depășite cu 200% față de clasa tehnică a drumului, valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane și completarea infrastructurii de transport public urban prin amenajarea unei linii de tramvai pe direcția est-vest (Jucu – Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău)

Fundătura – Gherla – Nima – Dej – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă construcția unui drum expres sau autostradă cu două benzi pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Tot în acest sens, se adaugă și necesitatea punerii în funcțiune a trenului metropolitan cu traseul Huedin – Cluj-Napoca – Gherla – Dej, și pe varianta Câmpia Turzii – Apahida – Gherla – Dej.

DN 1F – pe sectoarele:
Cluj-Napoca (sectorul intravilan integral) – Baciu – Rădaia – la nivelul anului 2020 valorile traficului sunt depășite cu 100%, iar pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului vor depăși cu 200% capacitatea tehnică actuală a drumului; în acest sens, pentru diminuarea acestor valori de trafic este necesară finalizarea segmentului de autostradă Nădășelu – Sânpaul – Zalău – Borș și construirea centurii metropolitane nordice a ZMCN (care să scoată direct o legătură din DN 1C în DN 1F, o posibilă rută fiind Borșa – Vultureni – Așchileu Mare – Așchileu Mic)

DN 17 – pe sectoarele
Dej – Cuzdrioara – valorile traficului, în prezent și prognozate, depășesc cu 100% capacitatea drumului; acest fapt se va soluționa prin darea în exploatare fie a variantei de drum expres Cluj-Napoca – Dej – Bistrița, fie prin autostrada nordului Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava.

În cazul drumurilor județene, valori depășite ale traficului în prezent și prognozat se constată pe următoarele sectoare de drum:

DJ 103G – sectorul Cluj-Napoca (intravilan – cartier Gheorgheni) – se întregistrează o depășire a valorilor cu 100% -se pot soluționa prin darea în expoatare a centurii metropolitane interne (Apahida – Cluj-Napoca– Florești – Gilău);
DJ 109A – sectoarele Cluj-Napoca (intravilan – străzile Maramureșului și Oașului) – care sunt exploatate ca variante de ocolire în prezent și care înregistrează depășiri ale valorilor traficului cu 200% și 300%, față de clasa tehnică a drumului.

Primarul Emil Boc anunța anul trecut că i s-a cerut de către comunitatea medicală un heliport și că vrea să îl pună pe clădirea parkingului Primăriei de pe strada Moților. De atunci nu s-a mai auzit nimic despre această inițiativă. În schimb, heliportul a apărut pe o clădire pe care un privat – o firmă de consultanță, Entusia – vrea să o contruiască tot pe strada Moților, într-un loc nepotrivit, după cum spun cei de la Comisia de Monumente și într-un mod greșit. În fața policlinicii de pe Moților e propusă la stradă o clădire de același gabarit care ar urma să preia funcțiunea de clinică medicală de chirurgie și care urmează să aibă pe acoperiș un heliport.

Proiectul îi aparține arhitectului Vlad Negru, membru și în comisia de urbanism a primăriei și în cea a Județului. Arhitectul Virgil Pop, secretarul de la Monumente l-a criticat dur pentru acest proiect despre care a spus că e un abuz urban care aduce deservicii tuturor parcelelor de pe strada Moților, dar și orașului. Cei doi au ajuns să se atace reciproc pe tema modului în care s-a permis construirea în zona protejată a orașului, mai ales că mai jos de Primărie a apărut clădirea fostei bănci Țiriac (proiectată de Radu Spânu) și biserica ortodoxă, excepții de la modul de construire, dar și a modului în care comisia de monumente își face, de fapt, treaba în Cluj.

La ultima ședință on-line de urbanism a Județului, cea din 29 mai, s-a supus atenției specialiștilor din comisie o documentație prin care se dorește construirea unei clădiri cu 3 niveluri de subsol și 7 niveluri subterane pe strada Moților, pe o parcelă de circa 606 mp, printr-un Plan Urbanistic  Zonal pe parcelă botezat – „Instituire zonă construită protejată Calea Moților nr.23”. Clădirea propusă urmează să aibă trei fațade active, funcțiunea de clinică de chirurgie și transplant iar beneficiarul documentației este Entusia, o firmă specializată în consultanță pe fonduri europene, administratorul ei fiind Ala Baltag. Proiectanții de la Transform propun demolarea imobilelor existente pe parcelă, instituirea unei subzone și reglementarea exclusiv a parcelei studiate, dezvoltarea drumului de acces existent la nivelul unei străzi – pentru a fi folosit în comun de clinicile aflate în imediata vecinătate (Institutul Inimii, Policlinica de diabet, Clinica ORL, Chirurgie 2 a căror acces de pe Calea Moților se află la sud-estul parcelei studiate), donarea unei suprafețe de 92,65 din terenul studiat (606 mp) către domeniul public aflat în administrația Spitalului Județean Cluj-Napoca în vederea îmbunătățirii accesului auto către ansamblul de clinici. Imobilul urmează să fie deservit de un parking automatizat.

„Tema-program pleacă de la premisa că prevederile PUG aferente UTR= ZCP_M1 privind amplasarea construcțiilor în front continuu față de aliniament sunt total inaplicabile în acest caz. Parcela pentru care se instituie subzona reglementată studiată se află într-o poziție atât de specială încât imobilul rezultat, deși teoretic este parte dintr-un front continuu, va avea trei fațade principale reprezentative spre una din arterele principale
ale Clujului- respectiv Calea Moților. Pe terasa imobilului se va proiecta un heliport, cu scop medical. În consecință, Parcela pentru care se instituie subzona reglementată studiată este imposibil de reglementat coerent și de încadrat într-un grup de parcele mai vast. Ea se va reglementa independent prin instituirea unei subzone”, arată în partea scrisă arhitectul Vlad Negru, cel care se ocupă de proiect. Negru este membru în comisia de urbanism a Primăriei dar și în cea a județului.

Proiectul a stârnit ample dezbateri în comisia de urbanism a județului. Cu o zi înainte, el a fost discutat și la Comisia de Monumente unde, la fel, a fost criticat. De altfel, arhitectul Virgil Pop a intervenit și el în ședința de urbanism a județului pentru a critica propunerea.

Salanță a spus că oricum există un proces pe rol cu un cetățean mexican care deține toată parcela până la scările de acces în incinta policlinicii. „Dacă va dori să vândă, ne vom exercita dreptul de preempțiune și vom face noi ceva pentru această zonă medicală”, a spus Salanță.

Arhitectul Radu Spânu, membru în comisia de urbanism a județului, a ținut să amintească că proiectul său pentru banca Țiriac avea prevăzută o zonă de piață cu garaj subteran și relații cu zona policlinicii.

Arhitectul Marcel Crișan a ținut să spună că volumetria clădirii propuse e bine gândită în raport cu policlinica proiectată de Mitrea, dar a propus porticuri pentru pietoni pe ambele laturi ale arterei de acces propuse. Cei din comisie au ținut să spună că parterul ar trebui înălțat și astfel ar rezulta un spațiu pentru circulația pietonilor, ba s-ar putea face și o alveolă pentru taxi în zonă, având în vedere că în prezent nu există loc pentru debarcarea celor care accesează serviciile medicale din zonă iar mașinile opresc pe carosabil.

Negru a mai ținut să spună că arhitectul Sorin Scripcariu, președintele de la monumente, lucrează la un proiect de amenajare a unui parking suprateran pentru zona Institutului Inimii și a clinicilor din zonă.

Arhitectul Marcel Vancea a semnalat faptul că e nevoie de un studiu pe toate parcelele până la strada Hațieganu care să studieze dacă merită protejată clinica medicală proiectată de Mitrea sau dacă frontul e cel valoros.

Arhitectul Virgil Pop a intervenit în discuții și a ținut să spună că însuși titlul proiectului e greșit deoarece zona Moților este deja protejată iar proiectul ar trebui numit „scoaterea din zona protejată”, având în vedere că este excepție privind construirea în zonă, după banca Țiriac (cumpărată de UBB) și biserica ortodoxă. „Dacă se face această clădire, viitorul construirii în zonă va fi și mai dificil. Se consideră această parcelă ca una de colț când de fapt nici nu poate fi vorba despre așa ceva”, a spus Pop. El a criticat și faptul că se face un PUZ pe parcelă, că se sugerează propuneri de parkinguri în zonă pe alte parcele ale unor beneficiari privați, că este un abuz, că vine cu coeficienți urbanistici foarte mari, dubli față de cei admiși.

„Această intervenție e una de excepție în sensul că e o excepție de la configurația urbană a străzii. Acest front de la Primărie spre strada Iuliu Hațieganu e o zonă protejată și are o tipologie urbană în sine. Mereu s-a spus în discuția despre acest proiect că e o excepție în această tipologie și s-au pomenit mereu cele 2 excepții deja aprobate, biserica și fosta bancă Țiriac. Totodată s-a pomenit cât de greu se poate insera această investiție în țesutul urban existent tocmai pentru că există aceste excepții. Iar acum venim cu această clădire care va fi, de fapt, a treia excepție. Deci în viitor va fi și mai greu să se mai construiască ceva. S-a spus că e o parcelă de colț, nu e adevărat. După părerea mea e o investiție care blochează orice restructurare viitoare a acestei zone istorice protejate. Vorbim pentru această clădire de o parcare subterană amenajată în zonă. Toată lumea a zis că ce bine, mai puțin cei pe parcela cărora se va face.Observ că PUZ-ul se face pe o singură parcelă aici și atunci vorbim de un PUD, și asta nu îți dă dreptul să schimbi coeficienții urbanistici, care aici sunt dublați, se bagă până în clădirea clinicilor, iar din punct de vedere funcțional aduce un mare prejudiciu clădirilor din spate. Strada Moților trebuie să își păstreze caracterul, cu acest proiect trecem la altceva de la o stradă cu front continuu, pentru că se face o clădire cu fațade de jur împrejur, eliminând posiblitatea alăturării pe calcane. Deci se invocă niște excepții la care se răspunde cu o nouă excepție. Eu consider că discuțiile s-au purtat pentru a justifica un abuz, pentru a justifica dublarea indicilor urbanistici. Moților este o stradă istorică și trebuie păstrată atmosfera de altădată. Oricum suntem în profundă ilegalitate în această zonă centrală pentru că pe PUG-ul aprobat nu s-a făcut mai făcut niciodată PUZ-ul de zonă protejată și vinovatul este Primăria pentru că avea un contract de PUZ, nu l-a reziliat, nici n-a făcut un altul care să reglementeze cum se poate interveni în aceste cvartale din centru. O investitie ca asta nu ar fi fost posibilă daca exista PUZ-ul de zonă protejată pe centru”, a apreciat Vigil Pop.

Negru i-a răspuns că nu dublează coeficienții și că de la 3,8 cere un CUT de 4 pentru respectiva clinică, că legea îi permite să facă PUZ pe parcelă, că s-a propus instituirea unei subzone și nu a unei zone, ceea ce legea permite, dar și că e destructurată zona, parcelarul și frontul și-au pierdut coerența și nu se mai poate întoarce nimeni la secolul 17. Comentariul s-a făcut cu bătaie la pretențiile exagerate ale arhitectului Virgil Pop.  Vlad Negru a mai ținut să îl condamne pe Pop că nu a presat Primăria să facă un PUZ de zonă centrală, în loc să ofere pilde pentru modul cum ar trebui să se construiască pe aceste artere unde deja s-a început restructurarea.

El l-a acuzat chiar că a permis construirea bisericii ortodoxe din zonă și nu a făcut plângere penală împotriva ei. Virgil Pop i-a spus că oricum cei de la BOR au regulile lor de consturire și nu respectă legea. „BOR e o instituție favorizată care face abuzuri una într-una. Primăria i-a dat autorizație fără niciun aviz. Autorizația pentru această biserică e ilegală”, a mai spus Pop. Despre plângerea penală, Pop a spus că nici nu poate fi vorba pentru că „n-a murit nimeni” și nu se obișnuiește să se facă astfel de plângeri mai ales împotriva bisericii deoarece n-au niciun fel de finalitate.

Pop a mai amintit și că în administrația Apostu cei de la Arhimar au mai vrut să facă aici un proiect, însă s-a renunțat la el. Era vorba despre un hotel de 100 de camere care urma să fie operat de cei de la Hilton.

În final proiectul n-a fost avizat iar Negru a primit sarcina să studieze tot cvartalul, între Primărie și Strada Iuliu Hațieganu și să dea tuturor posibilități egale de construire pentru toate parcelele, fără niciun fel de abuz urban.

 

”

Ambițiile Primăriei de a descongestiona traficul în centrul orașului și planurile de a încuraja utilizarea transportului în comun și a bicicletei pălesc în fața traficului auto. Proiectul cu exproprieri pornit de Primărie pentru a descongestiona traficul la intrarea în cel mai mare cartier al orașului nu va aduce minuni, nici benzi dedicate pentru autobuze spre ieșirea din Cluj-Napoca.

Comisia de circulație a mers pe mâna specialiștilor de la urbanism care au acuzat proiectanții angajați de municipalitate să aducă soluții de trafic în zona Calea Mănăștur-Mărginașă-Uzinei Electrice că vor să sufoce orașul cu o singură bandă pentru traficul auto pe Calea Mănăștur. Proiectul s-a avizat  pentru 4 benzi de trafic auto pe Calea Mănăștur, piste de biciclete de 2 metri și trotuare de 2,2 metri, respectiv peste 2,5 metri. Benzile dedicate au fost declarate ca o etapă ulterioră a proiectului, însă viceprimarul Dan Tarcea, citatat de ebsradio.ro, a consolat clujenii că va fi un proiect mult mai frumos ca strada Bună Ziua.

Varianta în care a ajuns unul dintre cele mai ambițioase proiecte privind descongestionarea traficului în interiorul orașului, prin lărgiri de artere și exproprieri n-a fost pe placul specialiștilor de la urbanism. Varianta agreată cu Primăria, după dezbaterea publică, a vizat ca artera  Calea Mănăștur să rămână doar cu o bandă pentru traficul auto pe sens, câte o bandă va fi dedicată mijloacelor de transport în comun, iar cicliștii vor avea piste velo de 2 metri pe ambele sensuri. Cei din comisia de urbanism au criticat-o și au opinat că va sufoca și mai mult traficul, în loc să rezolve problemele actuale. Arhitectul Matei Cocheci din partea Fip Consulting, șeful de proiect, spunea că s-au studiat mai multe variante, inclusiv una de lărgire a Căii Mănăștur, însă că ea  n-ar fi posibilă deoarece există clădiri monument. Șeful de proiect spune că a ropus diminuarea trotuarelor în favoarea menținerii benzilor de trafic, însă că această propunere n-a fost acceptată.

DETALII DESPRE DISCUȚIILE DE LA URBANISM: Urbanismul a strâmbat din nas la propunerea de reducere a benzilor în favoarea autobuzelor pe Calea Mănăștur: „Nu pot să vă spună cetățenii câte benzi să faceți!”

Pentru ca PUZ-ul Calea Mănăștur-Mărginașă-Uzinei Electrice să primească avizul de la urbanism și proiectanții să poată lucra la partea de studiu de fezabilitate, proiectul a fost trimis din nou la Comisia de Circulație.

La ședința acesteia programată în 11 iunie, specialiștii din Comisie au mers pe varianta cu 4 benzi pentru traficul auto, benzi de biciclete de 2 metri și trotuare cu lățimea cea mai mică de 2,2 metri (în trei puncte), respectiv peste 2,5 metri pe restul arterei Calea Mănăștur. În ceea ce privește intersecția între viitoarea străpungere de pe Uzinei Electrice, Calea Mănăștur și Mărginașă (intersecție lărgită), comisia a optat pentru ca ea să fie semaforizată, nu cu sens giratoriu cum se intenționa în trecut când s-a dat avizul pentru construirea ansamblului Platinia.

În apropiere de Agronomie se va realiza o alveolă pentru mijloacele de transport în comun (terenul necesar urmând a fi expropriat), iar banda de biciclete va trece prin spatele trotuarului, pentru a diminua zona în care bicicliştii se pot întâlni cu pietonii. În ceea ce priveşte accesul pentru bicicliştii care vin de pe Calea Mănăştur, va exista un spaţiu de stocare de 4 metri înainte de trecerea de pietoni, pentru a putea face dreapta, stânga, înainte. Potrivit viceprimarului Dan Tarcea care prezidează Comisia de Circulație, vor exista semafoare pentru biciclete în zona intersecțiilor din acest proiect.

Tarcea, citat de ebsradio.ro, a spus că benzile dedicate vor fi o etapă ulterioară a acestui proiect și că se va stabili la momentul respectiv dacă ele vor fi implementate. Mai întâi urmează avizul arhitectului șef pentru PUZ, apoi proiectanții vor pregăti studiul de fezabilitate, urmând ca acestea să ajungă și pe masa Consiliului Local spre aprobare, posibil anul acesta. Viceprimarul Dan Tarcea a ținut să spună pentru aceeași sursă că proiectul din această zonă va fi mult mai frumos decât cel făcut recent de Primărie pe artera Bună Ziua și că va aduce benzi de biciclete care se vor putea conecta și cu altele existente sau în pregătire în centrul Clujului.

Proiectul de trafic pornit de Primărie la intrarea în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, are multe constrângeri ca să aducă minuni pentru descongestionarea traficului din oraș pe axa est-vest. Au spus-o proiectanții de la Fip Consulting. În schimb, traficul infernal ar urma să fie preluat de strada Uzinei Electrice, care va deveni noua variantă de ocolire a centrului iar cu noroc amenajările propuse pe Calea Mănăștur vor încuraja traficul cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, în detrimentul mașinilor.

Ce s-a discutat anul trecut (în noiembrie) despre proiectul de trafic făcut de Primărie la intrarea în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur: Cum a rămas pe hârtie cel mai ambițios proiect de trafic pornit de Primărie în cel mai mare cartier al orașului. Ce vor de la el arhitecții

Una dintre principalele modificări pregătite de municipalitate în noul regulamentul de închiriere a locurilor de parcare din Cluj-Napoca n-a fost pe placul primarului Emil Boc, după ce cetățenii au sesizat că locurile pentru vizitatori sunt închiriate cu abonamente lunare și sunt mereu ocupate. Boc a promis că respectivele locuri cu plata orară puse la dispoziție pentru vizitatori vor rămâne libere – toate sau o parte. Primarul a criticat și prevederea potrivit căreia serviciul de parcări refuză să își asume păzirea bicicletelor care urmează să se parcheze în noile spații tip cușcă din parkinguri.

Noul regulament de închiriere a locurilor de parcare din Cluj-Napoca pregătit de municipalitate (prin unificarea tuturor regulementelor care funcționau) a fost supus unei dezbateri publice. În cadrul discuțiilor, participanții au sesizat faptul că, deși în parkingurile de cartier au fost propuse locuri pentru vizitatori, cu plată orară, ele nu pot fi folosite deoarece Primăria le închiriază pe baza unor abonamente lunare. Ca exemplu au fost date cele 42 de locuri de parcare din parkingul Băișoara despre care s-a spus că nu sunt niciodată libere. Abonamentele de parcare lunare sunt bănoase pentru bugetul local, aproape duble față de cele anuale, adică 2400 de lei, față de 110 lei, după cum spune viceprimarul Dan Tarcea, citat de ebsradio.ro. Din această perspectivă, s-ar putea ca o parte din locurile de parcare pentru vizitatori să poată fi în continuare închiriate cu abonament lunar.

Potrivit primarului, decizia va aparține Consiliului Local. La ședința din 18 iunie, consilierii locali vor dezbate noul regulament pentru închirierea locurilor de parcare pentru votul de intrare în vigoare.

În cadrul dezbaterii publice, primarul Emil Boc s-a arătat foc și pară pe șeful de la Serviciul Parcări, Florin Bugnar, acuzându-l că vrea să compromită politica Primăriei de a deschide parkingurile în așa fel încât să se poată folosi și de vizitatorii din zona unde ele sunt amplasate, pe baza unor tarife orare.

“Asta trebuie eliminat pentru că e o mare prostie, asta e realitatea și vă mulțumesc că mi-ați sesizat. E bătaie de joc, adică pe de o parte spui sunt la dispoziția celor care vin vizitatori, iar pe de altă parte sunt permise abonamente pe o lună. Ce Dumnezeu e asta? Ce a fost în mintea voastră când ați propus așa ceva? Cu ce minte ați putut să concepeți încât să nu lăsați locurile libere, pentru că asta a fost ideea politicii noastre pe care am promovat-o, lăsăm locuri pentru vizitatori, să nu mai stea oamenii cu mașinile claie peste grămadă și să știe că dacă vine cineva la ziua de naștere a unui copil are unde să își lase mașina instituționalizat și tu dai locuri de parcare lunare la ceilalți. De fapt e o spălare pe mâini și ai compromis toată politica noastră. Vă rog mult, domnule director, așa ceva să nu mai promovați, că în viziunea noastră nu a existat așa ceva. Când am dat dispoziție să se creeze locuri pentru vizitatori am dat dispoziție să se creeze locuri reale, nu imaginare. Sunt foarte furios pe o asemenea chestiune pentru că nu e firesc să se întâmple așa ceva. Nu am știut de dispoziția asta și o vom corecta, cel puțin mă voi bate în Consiliul Local pentru ea, să o modificăm și să își recapete ideea de bun simț, pentru vizitatori”, a spus Boc în cadrul dezbaterii, citat de ebsradio.ro.

O altă chestiune adusă în discuție s-a legat de faptul că Serviciul de Parcări refuză prin noul regulement să își asume paza bicicletelor pentru care se oferă locuri speciale în parkingurile Primăriei. Recent s-au amenajat peste 90 astfel de locuri. Potrivit Regulamentului actual, Serviciul Parcări nu răspunde de furtul sau deteriorarea bicicletelor parcare în parkinguri. Primarul Emil Boc s-a arătat din nou indignat și i-a cerut lui Bugnar să ia regulementul din Belgia sau Olanda și să îl transpună la Cluj întrucât bunul simț juridic îi spune că paznicul parcării ar trebui să răspundă.

“Luați regulamentul de parcări din Belgia sau din Olanda, campioana regulamentelor și a parcărilor și cum este în Olanda să fie și la Cluj. Trebuie văzut ce prevăd regulamentele acolo, dar dar bunul simț juridic îmi spune că dacă acolo se deteriorează o bicicletă prin distrugere sau prin altă modalitate, care era susceptibilă a fi văzută de către paznic, acesta trebuie să răspundă. E răspunderea pentru cel care îți este angajat, dacă plătești”, a atras atenția primarul.

Primăria a anunțat în luna mai că s-au amenajat noile locuri de parcare pentru biciclete în două parkinguri din oraș, Moților și Băișoara. Ele sunt dotate cu rasteluri mobile, sisteme de supraveghere video, sisteme de control pentru acces și închidere și au o capacitate de minimum 48 locuri atât în parkingul Primăverii, cât și în parkingul Băișoara. Vezi și: Liber la abonamentele pentru biciclete.Firma unui fost consilier PNL a rezolvat dilema cuștilor de parcare pentru biciclete

Recent și USR Cluj a propus și ele câteva amendamente la Regulamentul de parcare:

• Extinderea dreptului de a cere o parcare și celor ce folosesc o mașină, nu doar celor ce au în proprietate o mașină;
• Extinderea dreptului de a cere o parcare și celor ce au reședința în oraș, nu doar celor ce au domiciliul în oraș;
• Posibilitatea transcrierii contractului pe numele altui membru de familie cu aceeași adresă,
• Stabilirea unor criterii obiective de calcul al tarifelor abonamentelor,
• Asigurarea unor minime condiții de siguranță și mentenanță.

Cei de la USR au mai cerut și rasteluri pentru biciclete în proximitatea tuturor blocuri din oraș pentru a se încuraja folosirea bicicletei în oraș.

În regulament, a rămas ca până acum, prioritate la închirire unui loc de parcare o au cei care domiciliul în zonă și au autoturismul în proprietate.

Vezi și: Locurile pentru vizitatori din parcările clujene nu vor mai putea fi închiriate în regim lunar. Prioritate la abonamente: persoanele cu dizabilități și riveranii proprietari de mașini.

Regulamentul pentru acordarea sprijinului financiar de la bugetul local pentru plata bonelor urmează să se aprobe la ședința ordinară a Consiliului Local din 18 iunie. De sprijinul financiar pot beneficia persoanele care au în întreținere copii de vârstă preșcolară ale căror venituri sunt de până la 3500 de lei per membru de familie. Cea mai mare sumă care se poate acorda este de 710 lei.

Părinții care au copii preșcolari și nu au primit loc la grădiniță sau la creșă, au posibilitatea să-și angajeze o bonă și să primească subvenție pentru plata acesteia de la Primărie. Metodologia de acordare a banilor urmează să fie dezbătută pentru votul de intrate în vigoare la ședința din 18 iunie. Potrivit acesteia, banii se vor acorda în funcție de venitul per membru de familie. Pentru cei cu venituri până la 2100 de lei se vor acorda 710 lei lunar. De la 2101 la 2500 de lei venit lunar/ membru de familie se vor acorda 550 lei lunar. De la 2501 la 3000 lei per membru de familie se vor acorda 390 lei, lunar. De la 3001 la 3500 lei se vor acorda 250 de lei, lunar.

Ajutorul se acordă pe bază de cerere depusă la Direcția de Asistență Socială. Dosarul trebuie să conțină mai multe acte (vezi mai jos). Acordarea de sprijin pentru bone din partea municipalității vine după ce PNL a modificat cadrul legislativ. Primarul Boc a fost un susținător al măsurii și a venit cu această soluție după ce clujenii i-au reproșat că anul au rămas în afara sistemului public de creșe peste 900 de copii din Cluj-napoca și au cerut Primăriei să construiască mai multe creșe publice în oraș.

În momentul în care s-a discutat public despre acest ajutor, mai mulți părinți au reproșat Primăriei că sumele sunt foarte mici și că într-un caz fericit acoperă o treime din onorariul perceput de o bonă în Cluj-Napoca.

(sursa: primariaclujnapoca.ro)

Din toamnă, mai precis luna octombrie, Primăria va deschide o nouă creșă pe strada Grigore Alexandrescu nr. 47A, creșa Cenușăreasa. Potrivit municipalității lucrările sunt realizate în proporție de 75%. În luna februarie 2021 vor fi finalizate alte 90 de locuri în creșă, pe Meziad. În prezent există 1232 de locuri în creșele publice din oraș.

Noua creșă construită de Primăria Cluj-Napoca pe Grigore Alexandrescu va avea 90 de locuri. După încheierea lucrărilor vor fi realizate procedurile de recepție, avizare etc., în paralel cu dotarea interioară, astfel încât proiectul să fie încheiat până în luna octombrie. În februarie va fi deschisă și extinderea creșei de pe Meziad, tot cu 90 de locuri.

Primarul Emil Boc a anunțat că municipalitatea este pregătită să deschidă toate creșele din oraș în cel mult trei zile de la un eventual anunț făcut de autorități la nivel central.

„În ședința de Consiliu local din data de 18 iunie 2020 vom dezbate și aproba un proiect de Hotărâre de Consiliu local pentru acordarea unui sprijin financiar la plata bonelor. În acest moment avem 1.232 de locuri în creșe, toate creșele au fost reabilitate și modernizate. În luna februarie 2021 vor fi finalizate alte 90 de locuri în creșă. De asemenea, de săptămâna viitoare, dacă se va aproba și la nivel național, suntem pregătiți să deschidem creșele în maximum 3 zile de la reglementarea de la nivel național.” a declarat primarul Emil Boc.

sursa foto: Emil Boc Facebook

Cele 16 creșe din cadrul Centrului Bugetar Creșe, aflat în subordinea Primăriei Cluj-Napoca, se vor deschide începând de joi, 18 iunie 2020. Părinții sunt obligați să completeze o cerere/declarație pe proprie răspundere până miercuri 17.06.2020,ora 12.00. La revenirea în creşă (dacă cererea a fost aprobată), părinţii vor prezenta avizul epidemiologic de intrare în colectivitate eliberat de către medicul de familie.

Cererea poate fi descărcată de pe site-ul Centrului Bugetar de creșe, www.creseclujnapoca.ro, AICI,  și trebuie trimisă pe email unității frecventate de copii (adresele de email sunt pe site-ul www.creseclujnapoca.ro, în secţiunea Despre noi) până miercuri 17.06.2020,ora 12.00. După ce se aprobă cererea, părinții au obligația să prezinte la revenirea copilului la creșă un aviz epidemiologic de intrare în colectivitate eliberat de către medicul de familie.

Părinţii care doresc să aducă copiii în creşă au obligaţia să respecte măsurile de igienă şi comportament dispuse de Centrul Bugetar Creșe, după ordinele adoptate la nivel național, ADICĂ:

Copiii cu boli infectocontagioase acute nu vor fi aduși la grădiniță, creșă, afterschool.

Temperatura copilului se va măsura de către părinți înainte de a pleca la creșă, grădiniță q, afterschool. Dacă are simptome respiratorii sau febră (37,3°C sau mai mare), copilul nu merge la creșă, grădiniță, afterschool.

Transferul de obiecte sau echipamente între casă și unitate trebuie limitat la ceea ce este strict necesar: haine de schimb și încălțăminte suplimentară.

Copiii nu trebuie să aducă de acasă jucării sau alte obiecte care nu sunt necesare. Părinții trebuie să ajute/supravegheze copiii să se spele pe mâini înainte de a pleca la creșă, grădiniță, afterschool.

Traseul prin curtea unității până la intrare și în incintă se va realiza pe un culoar bine delimitat și semnalizat, respectând normele de distanțare fizică.

Sălile de grupă vor fi astfel amenajate încât să permită reducerea numărului de copii în cameră, iar distanța dintre ei să fie maximizată, fără a compromite funcționarea normală a activităților pedagogice. Se recomandă reducerea numărului de copii în grupă, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4,5 mp/copil.

Distanțarea fizică se va asigura în toate încăperile din unitate (dormitoare și în sălile de mese) prin plasarea paturilor, șezlongurilor, respectiv a măsuțelor la cel puțin 2 m distanță între ele.

Se vor asigura încăperi dedicate pentru a evita contactul dintre persoanele din grupuri diferite; va fi nominalizat personalul care lucrează la fiecare grupă de copii și vor fi repartizate spațiile în care aceștia își vor desfășura activitatea zilnică în mod constant.

Primarul Emil Boc a anunțat în cadrul unei dezbateri cu mediul de afaceri că a negociat cu premierul Ludovic Orban și cu Ministrul Transporturilor Lucian Bode sau cu Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș pentru ca metroul din Cluj să fie susținut pe lista de investiții la nivel național și aibă și proiectul Clujului acces la linia de finanțare din bani europeni, nu doar metroul din București.

„Avem și un mesaj clar din partea Uniunii Europene care va sprijini tot ce înseamnă green resilience, dimensiune verde nepoluantă și digitală, însă nu doar IT, toate sferele, de la restaurante la bănci, de la salubritate la cultură. Vom avea sprijin european pentru metrou, tren metropolitan, autobuze verzi, forme de mobilitate alternativă”, a semnalat primarul Boc în cadrul dezbaterii.

Primarul Boc a ținut să spună că deja a negociat cu premierul Ludovic Orban, cu Ministrul Transporturilor Lucian Bode pentru ca metroul de la Cluj să fie inclus în programele naționale de metrou, nu doar cel din București. „Am obținut din această perspectivă acordul acestor actori extrem de importanți pentru ca în exercițiul bugetar următor să poată fi finanțat”, a spus Boc.

Primăria din Cluj a pornit o serie 65 de studii preliminare pentru crearea în Cluj a unei linii de tren metropolitan și a uneia de metrou ușor în oraș, ca o soluție pentru descongestionarea traficului și asigurarea mobilității eficiente pentru clujenii din zona metropolitană.

Proiectul este unul costisitor și Primăria nu are în prezent o schemă clară de finanțare. Pe următorul exercițiul financiar al UE ar exista posibilități de finanțare pentru trenul metropolitan, nu și pentru metrou.

Primăria din Cluj a semnat în 23 aprilie, cu transmisie pe Facebook, contractul cu SWS Engineering SPA – Systra – Metrans Engineering la valoarea de peste  30,1 milioane lei, fără TVA. La 5 luni de la momentul în care comsia de licitație a atribuit contractul. Potrivit lui Boc, în cazul trenului metropolitan termenul de livrare pentru Planul Urbanistic Zonal și documentație este de 14 luni. În cazul Metroului, termenul este de 26 de luni (la finalul celei de-a cincea luni din contract trebuie predat studiul de prefezabilitate, la finalul lunii a 16-a trebuie predat PUZ-ul iar la finalul celei de a 26-a luni , studiul de fezabilitate). Ordinul de începere a lucrărilor ar fi fost dat la final de aprilie, după cum a spus Boc, după care vor curge termenele de contract.

Consiliul Local este aproape de a aproba un proiect imobiliar de proporții, 11 blocuri cu 660 de apartamente în preajma pârâului Nadăș, zonă unde s-au mai anunțat proiecte. În acest context, activiștii din oraș spun că Primăria ar trebui să se bată mai tare pentru a transforma cu adevărat și într-un orizont de timp decent acest pârâu într-o axă de mobilitate lentă, cum de altfel și-a și asumat prin PUG-ul orașului. Un prim pas ar fi ca aceste promenade (toate bucățelele autorizate pe hârtie) să ajungă în proprietatea orașului, remarcă activiștii.

Mizele Primăriei ar trebui să fie nu doar teoretice ci să se regăsească și în felul în care acționează municipalitatea în contextul restructurării din zona industrială a orașului. Potrivit activiștilor, municipalitatea ar trebui să se bată pentru spațiu public în proiectele imobiliare pe care le aprobă, dar și pentru a transforma apele din oraș în axe de mobilitate lentă pentru biciliști și nu numai.  „Dacă nu este clar când și cum se vor conecta segmentele de promenadă din apropierea Nadășului, repetăm în continuare aceleași greșeli prin care am avut zeci de ani un oraș întors cu spatele la Someș. Dacă nu recunoaștem potențialul apei, dacă nu renaturalizăm râul și nu ne relaxăm în apropierea Nadășului, dacă amenajăm doar pe mici segmente, înseamnă a face aceleași greșeli ca la Someș, când orașul zeci de ani s-a întors cu spatele la apă. Primăria aprobă pe hârtie proiecte care nu produc în realitate efectele enunțate și promise de investitori iar promenadele ajung să servească la parcarea mașinilor după ce se vând apartamentele dintr-un mare ansamblu. Știm foarte bine, noi bicicliștii, cât de neplăcut este să nu ai piste de biciclete continue. Practic, pistele de câteva sute de metri nelegate într-un sistem coerent, care să acorde o alternativă reală la mobilitatea auto, nu există pentru bicicliștii care merg zilnic la job. Din această cauză investițiile la această scară ar trebui să negocieze cu Apele Române și cu toate instituțiile implicate să găsească soluții tehnice care să permită continuarea pistelor velo pe întreaga lungime a cursurilor de apă în oraș, făcând legătura între puncte importante: job – locuință – loisir. De ce nu ne putem imagina realizarea unor piste suspendate deasupra apei Nadășului, acolo unde proprietatea nu le permite pe mal? Adică, dacă ne sufocăm de trafic, dacă avem zona metropolitană, să lucrăm la o soluție reală de mobilitate. Ca să se întâmple lucrurile, ar trebui ca Primăria să ajungă în proprietatea acestor promenade pentru că doar astfel de pot mișca lucrurile”, a sugerat arhitectul Silviu Medeșan de la Asociația Societate Organizată Sustenabil (SOS).

Asociația e coordonată de deputatul Adrian Dohotaru care a cerut și el Primăriei transformarea Nadășului într-o axă de mobilitate lentă, așa cum prevede PUG. „Sunt necesare pentru viitorii locuitori coridoare pietonale, piste de biciclete, mobilier urban și locuri de joacă în afara albiei, dar și pe albie, la înțelegere cu Apele Române și investitorii imobiliari. Asta pentru a nu transforma noile spații de locuit în cartiere- dormitor, lipsite de amenajări publice. Cele cerute de primărie, de pildă parcul de 1 hectar sau un pod, o zonă mică de promenadă, e un start, dar e insuficient. Miza e de a avea acces la apă și de a crea o axă de mobilitate între Cluj și Baciu. Trebuie create puncte cheie de oprire unde se investește imobiliar sau unde e potențial turistic, la autogară și Remarul 16 Februarie, patrimoniu industrial care merită făcut vizitabil, inclusiv prin amenajări la Nadăș, necesare într-o autogară de provincie nedemnă pentru oraș.

De asemenea, la fluxul de vizitatori la Dedeman, se pot gândi puncte de belvedere la apă, dar mai ales în zona investiției imobiliare de la Tehnofrig. Prin continuarea amenajărilor înspre Liberty Technology Park se poate contribui la regenerarea urbană a zonei, la crearea de bunuri comune pentru viitorii locuitori, care pot ajunge pe malul Nadășului la Someș, în Parcul Armătura”, a semnalat Dohotaru.

Consiliul local urmează să discute la ședința din 18 iunie proiectul de reconversie a fostei platforme industriale Tehnofrig unde beneficiarul -societatea Geainv – a propus un ansamblu de 11 blocuri cu 660 de apratamente. Orașul va primi un sens giratoriu la intersecția Maramureșului-Nicolae Teclu și un pod peste pârâul Nadăș, ambele realizate pe cheltuiala investitorului și donate. În proiect mai apar trei locuri de joacă și o promenadă cu piste de biciclete pe malul Nadășului.

Vezi și: Ce câștigă orașul din proiectul imobiliar de restructurare a platformei industriale Tehnofrig care aduce în zonă 660 de apartamente

Primăria din Cluj a devenit prima din țară care a aprobat acordarea de sprijin financiar pentru plata bonei părinților care nu au reușit să prindă un loc la creșele și grădinițele publice. Sumele se acordă în funcție de venitul/ membru de familie, cea mai mare fiind de 710 lei. Ca să beneficieze de bani, părinții trebuie să angajeze, însă, o bonă cu certificat.

Primarul Emil Boc a prezentat în fața Consiliul Local  un scenariu care rezolvă problema lipsei de bone cu certificat în oraș, reclamată de clujeni după ce municipalitatea a anunțat măsurile de sprijin.

„Suntem prima Primărie din România care aprobă un astfel de ajutor financiar, plătit din banii clujenilor, din taxele şi impozitele locale. A fost o bătălie lungă, nu a fost uşor să se creeze planul legislativ naţional, să se facă proiectul şi să îl avem azi pe masă. Am avut o disucţie lungă cu Agentia Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj. Există în România o lege pentru profesia de bonă, Legea 167 din 2014, care spune că o persoană are obligaţia de a obţine un certificat în conformitate cu prevederile legiii. Deci, cei care doresc să beneficize de sprijinul financiar trebuie să angajeze o bonă care să îndeplinească aceste condiţii. Cei care doresc să obţină statutul de bonă pot să ştie că au nevoie doar de 120 de ore specializare, printr-un curs de care se ocupă AJOFM, gratuit pentru cei cu venituri reduse, sau poate costa 600-700 de lei la furnizori privaţi. Există circa 170 de astfel de furnizori în Cluj, iar șefa AJOFM este și membră în comisia națională de autorizare a furnizorilor și poate oferi mai multe detalii”, a spus primarul Emil Boc în fața Consiliului Local.

Primarul Emil Boc a spus că există 500.000 de lei prevăzuți în buget pentru plata ajutoarelor destinate părinților care se înscriu în programul Primăriei.

Consilierii locali au aprobat la ședința din 18 iunie Metodologia de acordare a sprijinului pentru plata bonelor. Părinții care au copii preșcolari și nu au primit loc la grădiniță sau la creșă, au posibilitatea să-și angajeze o bonă și să primească subvenție pentru plata acesteia de la Primărie. Banii se vor acorda în funcție de venitul per membru de familie. Pentru cei cu venituri până la 2100 de lei se vor acorda 710 lei lunar. De la 2101 la 2500 de lei venit lunar/ membru de familie se vor acorda 550 lei lunar. De la 2501 la 3000 lei per membru de familie se vor acorda 390 lei, lunar. De la 3001 la 3500 lei se vor acorda 250 de lei, lunar.

Ajutorul se acordă pe bază de cerere depusă la Direcția de Asistență Socială. Dosarul trebuie să conțină mai multe acte. Acordarea de sprijin pentru bone din partea municipalității vine după ce PNL a modificat cadrul legislativ. Primarul Boc a fost un susținător al măsurii și a venit cu această soluție după ce clujenii i-au reproșat că anual au rămas în afara sistemului public de creșe peste 900 de copii din Cluj-napoca și au cerut Primăriei să construiască mai multe creșe publice în oraș.

Specialiștii arată că bonele cu certificat preferă să lucreze în străinătate unde sunt mult mai bine plătite. În țară, tarifele sunt de cel puțin 1500 de lei pentru 4 ore pe zi și depășesc 2500 de lei pentru 8 ore pe zi.

În FOTO, primarul Emil Boc le arată consilierilor locali prezenți on-line la ședința ordinară din 18 iunie un grafic privind evoluția cazurilor de COVID-19 la Cluj.

Un număr de cinci dosare au fost deschise în instanță de Compania Florisal, deținută de omul de afaceri Sile Pușcaș, toate pentru a întoarce decizia Primăriei de a face un parc pe terenul de 1,2 hectare de pe strada Observatorului sau pentru a obține o despăgubire mult mai mare de peste 200 de milioane lei. Consilierii locali au fost de acord la ședința din 18 iunie să angajeze o casă se avocatură care să reprezinte Primăria în acest proces.

La o ședință on line de la începutul lunii iunie, consilierii locali au aprobat cuantumul pe care proprietarul terenului din cartierul Zorilor îl va primi în urma exproprierii demarate de Primărie. Mondev Real Estate din București a calculat prețul de expropriere  pentru terenul de 1,2 hectare din cartierul Zorilor la peste 10,9 milioane lei. Expertul Valentin Ostiadal a calculat și o valoare a prejudiciului creat proprietarului privat care intră în acest preț. Banii urmează să ajungă la societatea Florisal, deținută de fostul ginere al fostului ministru Ioan Rus, Vasile (Sile) Pușcaș. Prețul stabilit a fost de  171,5 euro/mp (circa 830 lei/mp).

Avocații proprietarului terenului de 1,2 hectare din cartierul Zorilor, societatea Florisal a omului de afaceri Vasile (Sile) Pușcaș au cerut din nou consilierilor locali să se răzgândească în privința exproprierii terenului pentru un parc dar și asupra prețului propus de evaluator avertizându-i că procesele din instanță nu vor duce decât la plata din bani public a unor sume mult mai mari. El a adus o serie de argumente, însă Consiliul Local controlat de primarul Emil Boc nu s-a răzgândit și a aprobat suma amintită.

DETALII: Războiul Boc-Sile Pușcaș, din parcul de 1 hectar din Zorilor, într-o nouă rundă: „Oameni buni, mai opriți-vă, nu totul se reduce la bani, betoane și blocuri”

La ședința Consiliului Local din 18 iunie, consilierii locali au fost chemați să aprobe contractarea unor servicii juridice de reprezentare a Primăriei în litigiile cu Florisal și Sile Pușcaș. Acestea au fost estimate la 73.000 lei fără TVA și se vor selecta prin selecție de oferte. Serviciul juridic a motivat necesitatea angajării unei case de avocatură având în vedere că există doar 11 angajați și un șef de serviciu care se ocupă de toate cele 1100 procese pe care Primăria le are pe rol. În plus, există termene în instanțele din Satu Mare sau Bistrița,ceea ce ar duce la blocarea activității instituției dacă doar cei de la Serviciul Juridic ar gestiona procesele cu Florisal. Primăria vrea reprezentare în toate cele 5 dosare aflate pe rolul instanțelor care au ca obiect parcul de pe Observatorului din cartierul Zorilor.

Criterii de la licitație: 

Primăria are deja drept consultanți care se ocupă de partea de expropriere a terenului de pe strada Observator pentru realizarea parcului societatea de avocatură Teaha și Fuzeși (care mai are contracte și pentru baza La Terenuri).

Administrația locală a inițiat din 2019 procedurile legale pentru amenajarea unui parc de 1,2 hectare în cartierul Zorilor pe un teren privat, prin exproprierea proprietarului. Primarul Emil Boc s-a plâns public că este hărțuit de respectivul proprietar, omul de afaceri Sile Pușcaș. Deținătorul societății Florisal i-a intentat Primăriei Cluj mai multe procese. Prin avocați, Sile Pușcaș a transmis tot public că nu dorește să fie expropriat, ci vrea să deruleze un proiect imobiliar prin care va face pe cheltuiala sa un parc de 3000 mp. În instanță, societatea cere Primăriei despăgubiri de peste 200 de milioane de lei.

După ce clujenii au pus metrul pe asfaltul proaspăt pus în centrul Clujului și au arătat că pistele de biciclete marcate de Primărie pe strada Regele Ferdinand sunt jumătate dintr-una conformă, potrivit standardelor internaționale – 80 de centimetri față de cel puțin 1,5 metri – Primăria a început să configureze și pe această arteră piste ca cele deja aduse în oraș în proiectul de modernizare a unei artere din cel mai haotic cartier al Clujului, Bună Ziua.

Strada Ferdinand e o stradă medievală din centrul Clujului, parte a unui proiect de modernizare cu bani europeni, redată traficului după încheierea stării de urgență, primarul Emil Boc fiind cel care a anunțat că s-au finalizat lucrările de modernizare mai repede decât termenul de șantier. Acum, a apărut și pe această arteră prima bucățică de pistă verde pentru biciclete.

În centrul Clujului există deja configurate piste rosii pentru bicicletete. În proiectul de pe Ferdinand, pistele vor fi verzi, iar la finalul lucrărilor bicicliștii vor avea o rută de biciclete până la gară, după cum au explicat proiectanții.

Pistele de biciclete marcate în culoarea verde pe strada Bună Ziua (recent lărgită și modernizată de Primărie, după un șantier de 1 an fără o lună și 5,8 milioane de euro) au fost foarte bine receptate în mediul on-line. După ce municipalitatea a postat o serie de imagini cu strada Bună Ziua, în care pistele aveau o culoaare verde mentă, în mediul on-line acestea erau catalogate ca „nu e nici Londra, nici Paris, ci este Cluj-Napoca”. În realitate, strada Bună Ziua are doar 1 kilometru  iar pistele de biciclete cocoțate în vârf de deal nu au continuitate nici pe Calea Turzii, nici pe strada Fagului spre celelalte cartiere sau spre centrul Clujului.

(Piste Bună Ziua – Cluj-Napoca)

Primăria a anunțat că și pistele de biciclete din proiectele de modernizare a străzilor din centrul orașului vor fi amenajate de aceeași manieră. La finalul lunii mai, imediat după ce s-a anunțat că lucrările pe o arteră medievală din centrul Clujului s-au încheiat, clujenii au criticat Primăria, după ce pe carosabil au apărut marcaje pentru biciclete de 80-90 de centimetri pe ambele părți ale străzii Regele Ferdinand. Oamenii au amintit de dezbaterile publice făcute de Primărie înainte de a porni proiectul de modernizare și au arătat că realitatea nu are nimic de a face cu planșele prezentate atunci.

Acum, Primăria s-a apucat să vopsească și pistele de pe Ferdinand. Prima bucuățică de pistă a apărut deja pe arteră. Până în 31 iulie când e termenul de finalizare a șantierului de pe toate cele patru artere, pistele urmează să se marcheze și pe asfalt, tot în culoarea verde, așa cum sunt și cele de pe Bună Ziua. Una va fi de 1,5 metri, la comun cu mijloacele de transport în comun. Cealaltă va fi mai mică.

Arhitectul Vlad Rusu, cel care a gestionat proiectul de modernizare și l-a prezentat și public la dezbaterile organizate de Primărie spunea pentru Actualdecluj.ro că „au existat niște constrângeri cu privire la dimensionarea acestor benzi de biciclete, legate de faptul că strada Regele Ferdinand este o stradă medievală, cu un profil neregulat și alinieri frânte ale clădirilor. La toate acestea s-a adăugat și faptul că Primăria municipiului Cluj-Napoca a dorit menținerea la două benzi de mers pe sensul spre gară, pentru circulația auto. Cu toate acestea, la finalul lucrării eu cred că bicicliștii vor circula în mai mare siguranță decât în situația inițială și vom avea un traseu continuu între gară și km. 0 al orașului.”

„Marcajul actual nu este cel definitiv. Șantierul nu s-a încheiat pe strada Regele Ferdinand și nici pe străzile adiacente Emile Zola sau Tipografiei. În consecință ce vedem acum e marcajul provizoriu care asigură desfășurarea traficului auto. Cand se va încheia șantierul se vor trasa marcajele definitive, inclusiv vopseaua bicomponentă de culoare verde pentru benzile de biciclete, simbolurile de Bus si Velo, sensurile de circulație etc. Pe direcția de mers spre Piața Unirii banda de bicicletă va fi la comun cu cea de transport în comun, iar pe direcția spre Piața Mihai Viteazul banda va avea 1,5 m”, explica la finalul lunii mai arhitectul Vlad Rusu pentru Actual de Cluj.

Primăria a pornit o serie de modernizări cu bani europeni pentru a maximiza spațiul pietonal din oraș, prin amenajarea unor circuite pentru pietoni și bicicliști. Deocamdată circuitele velo sunt segmentate.

Proiectul imobiliar cu apartamente și magazin Lidl propus pe Fabricii de Chibrituri s-a întors la comisia de urbanism, fiind la a treia prezență, cu o propunere de creșă cu două grupe pentru 24 de copii la parterul unui imobil, câștigul orașului din acest proiect de restructurare. Creșa fusese cerută de primarul Emil Boc anul trecut. Discuțiile pe proiect s-au purtat inițial fără primar. Viceprimarul Dan Tarcea a demontat propunerea cu ajutorul arhitectului șef Daniel Pop. Mai mult, după ce s-a întors primarul Boc proiectul a fost din nou amânat. Comisia  ceruse o creșă într-o clădire independentă. Proietanții au primit ca temă de la Boc să facă o ofertă concretă, rezultată dintr-o analiză sectorială, pentru a pune umărul la dezvoltarea zonei și a nu se suprapune cu ofertele celorlalți beneficiari de proiecte din zonă. Boc a ținut să spună că, de fapt, lipsesc în Cluj-Napoca doar 400 de locuri la creșă, nu 900 cât se vehiculează și că municipalitatea face demersuri să ajungă să satisfacă această cerere.

Proiectul ansamblului de locuințe, birouri și un magazin Lidle dorit de Geainv-Lidle pe o suprafață de peste 3,4 hectare în zona Gării-Fabricii de Chibrituri s-a reîntors la comisia de urbanism la ședința din 19 iunie.

Primarul Emil Boc nu a fost prezent de la început la discuție. Viceprimarul Dan Tarcea a întrebat direct asupra câștigului orașului din acest proiect de restructurare. Arhitectul Victor Mihăilescu de la Arch Design, care a lucrat și la proiectul nou de locuințe și birouri pentru Liberty Techologies Park, a explicat că pe 15.000 de mp se va face un magazin Lidle, iar pe o suprafață similară un ansamblu mixt de birouri și locuințe, cu un spațiu educațional la parterul clădirii, adică o creșă.

Vezi și: Pac-pac! Boc a rezolvat într-o singură ședință două grădinițe/creșe și o primărie de cartier construite pe banii investitorilor pentru oraș

Arhitectul șef al orașului a intervenit să spună că a cerut la începutul anului un punct de vedere de la Direcția de Sănătate Publică cu privire la autorizarea creșelor la parterul clădirilor. „Cei de la DSP ne-au transmis că nu există interdicții legale atâta timp cât funcțiunile de  la etaj nu produc poluare fonică, chimică, toxică. Locuirea deasupra creșelor este interzisă dacă luăm prevederea cu distanța minimă până la clădirile de locuințe care trebuie să fie de 15 metri și o transpunem pe verticală. Deci nu este interzis să ai creșe la parter, dar noi am decis din motive de siguranță a exploatării să nu acceptăm astfel de funcțiuni”, a spus Pop.

„Deci deasupra nu puteți face locuințe”, a început negocierea Tarcea.

Arhitectul Mihăilescu i-a spus că e total de acord și funcțiunile de birouri din proiect pot fi orientate înspre nivelele de peste spațiul de la parter propus pentru creșă.

Pop a intervenit și a semnalat că respectiva creșă va avea nevoie de o curte.

Tarcea s-a intersat asupra numărului de copii și a fost informat de proiectant că e o cresă cu 2 grupe și 24 de copii. Viceprimarul a ținut să știe dacă s-a făcut analiză sectorială semnalând că respectiva creșă e gândită strict să satisfacă nevoile viitorilor angajați și locatari din proiectul imobiliar propus. „Deci nu dați ceva și comunității”, a remarcat oficialul.

Mai ales că beneficiarul propune o clădire mixtă cu birouri și locuințe cu 9 etaje, un corp separat de creșă, cu o curte, ar fi mult mai nimerit în zonă, a sugerat arhitectul șef.

Mihăilescu a spus că noua propunere va crea probleme cu spațiul verde propus în zonă și va duce la diminuarea lui, mai ales că investitorul a făcut 1500 de mp de spațiu verde în plus.

Mai mult, arhitectul a mai semnalat că va fi greu de pus în practică deoarece există un subsol cu parcări (la fel ca în proiectul Liberty) sub ansamblu ceea ce va face imposibilă donarea creșei către Primărie.

Tarcea a subliniat că oricum condiția din regulament este ca dotările de interes public din zona de restructurare (RIM) să fie transferate Primăriei.

Pop i-a replicat că „toți suntem proiectanți și știm să facem” sugerând că se poate proiecta și un corp independent cu teren sub el care poată fi dat Primăriei. „La Liberty n-ați putut da grădinița și ați oferit până la urmă un parc. Și aici trebuie să veniți cu oferta rezultată din analiza sectorială”, a mai spus arhitectul șef.

Cei din comisie au mai remarcat că proiectul de amenajare de pe malul Nadășului va fi făcut cu o firmă specializată. Mihai Racu din comisie a cerut ca pistele și promenadele de pe malul pârâului din zonă să aibă același aspect unitar. Arhitectul șef s-a pronunțat că nu prea este apă în Nadăș ca să se mai vină cu pretenții de promenade, dar a fost contrazis de cei din comisie care i-au arătat că nu prea e familiarizat cu zona.

Vezi și: Activiștii cer Primăriei să pună în practică vorbele mari despre calitate vieții și să se bată pentru mai multe spații și promenade publice în proiectele imobiliare pe care le aprobă

Pop a mai sugerat proiectanților o altă poziție pentru continuarea podului peste Nadăș, concomitent cu dimensionarea lui ca unul pentru trafic, deși va rămâne pietonal.

Boc s-a intors în cadrul ședinței și a fost informat să s-a discutat deja „proiectul mare”, după cum a observat edilul că a ajuns ordinea de zi. „Le-am spus să revină. S-au făcut observații că trebuie să facă o creșă într-o clădire separată, să relocheze un pod peste Nadăș”, a trecut în revistă Tarcea concluziile din comisie, cu mențiunea că proiectul trebuie să treacă în revistă nevoile din zonă prin analiza sectorială.

Arhitectul județului Claudiu Salanță a intervenit și a spus că Județul a comandat un studiu privind dotările de învățământ din Cluj-Napoca și comunele învecinate și că îl pune cu drag la dispoziția Primăriei pentru a se vedea exact unde e nevoie de creșe sau grădinițe. S-a amintit că, de obicei, copiii își urmează părinții spre locul de muncă în opțiunea pentru creșe sau grădinițe.

„Apropo de dimensionare, 7 copii la o mie de locuitori, aceasta este standardul de la Institutul de Statistică”, a spus arhitectul Vlad Negru.

„Sub trei grupe de copii, o creșă sau o grădiniță nu este rentabilă”, a semnalat și arhitectul județului.

Primarul Boc nu s-a arătat foarte interesat de studiu, în schimb a dorit să spună că Primăria este preocupată de o nouă abordare a calității urbane în oraș. „Trebuie să vă împărțiți sarcinile. Nimeni nu vrea să jupoaie pe nimeni. Toți trebuie să punem umărul și să creăm ecosistemul din zonă însă unul care să încurajeze calitatea și direcția europeană în care a pornit Clujul. Ați spus la poiectul Liberty că vreți o grădiniță privată, am spus în regulă, dar trebuie să venim cu altceva. Și aici, la fel. Dacă veniți cu o propunere fermă, ne vom mișca repede, vom discuta cu prioritate proiectul săptămâna următoare”, a spus primarul, mai ales că în cazul proiectului de la Liberty, Mihăilescu și investitorii ar fi acuzat Primăria că ține proiectul pe loc.

Detalii: Cum se negociază interesul orașului și contractele de restructurare în comisia de urbanism a Primăriei din Cluj

Primarul a mai ținut să spună că există planuri mari pentru trasee din PUG (promenade, piste de biciclete pe maluri de apă), planuri pentru un centru de expoziții și alte câteva proiecte la care Primăria lucrează.

Edilul a vrut să clarifice și problema locurilor lipsă în creșele din oraș, cifrate la 900, numărul de copii pentru care nu s-au aprobat cererile de intrare la creșă. Boc a spus că e vorba doar de 400 de locuri care lipsesc. „Acesta e numărul real. În jur de 400 de locuri lipsesc astăzi. Celelalte sunt cereri dublate, după cum m-au informat doamna directoare de la Centrul Bugetar de Creșe. Deja noi mai terminăm 90 de locuri în toamnă, alte 90 la anul. Încet-încet ajungem să acoperim nevoie de azi”, a mai spus Boc.

În final, proiectul a fost amânat și s-a cerut analiza sectorială și ofera fermă pentru oraș. Arhitectul Vlad Negru, din comisie, a sugerat că e nevoie de avizul arhitectului șef al județului pentru acest proiect, dar Boc a cerut exact articolul din lege care spune asta, așa cum a spus că l-a obișnuit arhitectul. Negru a promis să transmită în scris chestiunea.

Firma Geaninv e legată de numele milionarilor Horia Ciorcilă şi Dorel Goia. Recent Consiliul Local a mai aprobat un proiect imobiliar al societății, vizavi de ansamblul propus pe Fabricii de Chibrituri, peste Nadăș.

Pe terenul de 3,4 hectare, Arh Design propune amenajarea unui magazin de tip retail pentru Lidl plus a unei clădiri cu 9 etaje și trei corpuri cu locuințe, birouri și o creșă la parter (birouri– servicii in corpul A1, locuinte și o creță în corpul B1, locuințe în corpul B2). Proiectanții propun dezmebrarea a peste 1100 mp  de teren din care 1084,47 mp spațiu verde
amenajat și 29,90 mp suprafețe pavate (stație biciclete de oraș cu acces public).

Potrivit PUZ-ului Geainv-Lidle, locuințele, birourile și serviciile urmează să ocupe o parcelă de peste 14.000 mp și să însumeze o suprafață construită de 3400 mp și o suprafață desfășurată fără subsol de 31.657 mp (suprafața totală pentru locuire e 16.657 mp iar birourile și serviciile însumează alți 14.295 mp, creșa are 629 mp). Suprafețele carosabile și pietonale au peste 3400 mp, spațiile verzi amenajate, 7500 mp (52% față de minim 30% cât se cere în regulament). Înălțimea maximă e de 40 de m, numărul de locuri de parcare este 348 (( din care 26 la sol și 322 în subsol), (din care 135 locuri pentru birouri, 3 locuri pentru creșă și 210 pentru locuire). POT-ul e 60% iar CUT-ul 2,8. Pentru magazinul Lidle, el se amplasează pe 1,5 hectare, are o suprafață construită de peste 2200 mp, e deservit de peste 8200 mp de suprafețe carosabile și pietonale pavate, are înălțime maximă de 25 de metri, 210 parcări (din care 5 pentru persoane cu handicap, 5 de tipul mama și copilul) iar la fiecare 3 locuri de parcare se va planta un arbore.

(sursa PUZ Geaninv-Lidle, Arch Design, primariaclujnapoca.ro)

Poveștile prezentate de artiștii Teatrului de Păpuși „Puck” vor putea fi urmărite „pe viu”, după săptămâni în care spectacolele s-au difuzat on line. Reprezentațiile pentru copii vor fi date în curtea Muzeului Național de Artă din Cluj-Napoca, în perioada 27 iunie – 25 iulie, la fiecare sfârșit de săptămână, de la ora 11.

Numărul maxim de persoane admise la un eveniment este de 50 iar spectatorii trebuie să respecte o serie de reguli.

„Accesul publicului la spectacolele Teatrului „Puck” din curtea Muzeului de Artă se va face cu respectarea normelor în vigoare pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus. Astfel, spectatorii sunt rugați să respecte toate condițiile impuse de starea de alertă și să poarte mască de protecție. De asemenea, este recomandat să ajungă mai devreme cu aproximativ 30 de minute, pentru achiziționarea biletelor și pentru efectuarea triajului epidemiologic, pe baza verificării temperaturii. Persoanele care nu acceptă să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în locație. De asemenea, va fi interzisă intrarea persoanelor care manifestă febră sau probleme respiratorii. Spectatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant pus la dispoziție de organizatori. Consumul de alimente și băuturi în locație este interzis, cu excepția băuturii în recipiente individuale, cu capac (fără paie de unică folosință) și a mâncării ambalate individual, sigilate, conform normelor în vigoare”, au anunțat cei de la Teatrul Puck.

Care este programul spectacolelor

Sâmbătă, 27 iunie va fi prezentat spectacolul „Turnuleţul”/„Tornyocska”, după Sz. J. Marsak, în regia lui Jakab Ildikó (în limba maghiară), iar pentru duminică, 28 iunie, este programat spectacolul „Dănilă Prepeleac” (în limba română), în regia lui Traian Savinescu.

De asemenea, sâmbătă, 4 iulie, va fi prezentat spectacolul„Szegény Dzsoni és Árnika”/ „Sărmanul Djoni și Árnika” (în limba maghiară), iar duminică, 5 iulie „Călătorie în lumea poveștilor” (în limba română), ambele în regia Ibolyei Varga.

În 11 iulie este programat spectacolul „Jancsi és Juliska”/ „Hansel și Gretel”, (în limba maghiară), în regia Ibolyei Varga, iar duminică, 12 iulie „Cartea cu Apolodor” (în limba română), în regia regretatei Mona Marian.

Totodată, sâmbătă, 18 iulie, este programat spectacolul „Micimackó”/ „Ursulețul Winnie Pooh” (în limba maghiară, în în regia lui Kovács Ildikó). Tot sâmbătă, însă de la ora 18, este programată avanpremiera spectacolului „Vasilache și Marioara în jurul lumii”, în regia lui Ionuț Constantinescu.

Pentru weekendul 25-26 iulie sunt programate spectacolele „Meseszőnyeg”/ „Covorașul fermecat” (în limba maghiară, regia Varga Ibolya), respectiv premiera spectacolului „Vasilache și Marioara” (în limba română, regia Emilia Nechita).

Primăria a recepționat recent studiile geologice, descărcare arheologică și cele topografice pentru Centura Metropolitană a Clujului, după cum a anunțat unul dintre oficialii instituției. Până la finalul anului urmează să fie gata Planul Urbanistic Zonal și studiul de fezabilitate. Între timp, Guvernul a dat posibilitatea autorităților locale să organizeze la nivel local licitația de proiectare și execuție, printr-o ordonanță de urgență. Viceprimarul Dan Tarcea susține ca Primăria să-și ia această responsabilitate și să organizeze licitația de proiectare și execuție pentru Centrua Metropolitană.

Primăria din Cluj împreună cu alte trei administrații de comune și-a asumat să inițieze pe cont propriu studiile urbanistice și de fezabilitate pentru Centura Metropolitană a Clujului, centură văzută de specialiști ca singura soluție reală pentru rezolvarea problemelor de trafic ale orașului (drumuri cu capacitate de trafic depășită, sau cu un trafic la nivelul autostrăzilor cu două sau trei benzi). Elaborarea documentației de urbanism necesară pentru centura metropolitană va costa aproximativ 11,5 milioane de lei, iar documentația aferentă drumurilor de legătură cu UAT, circa 6 milioane de lei. Contractul e deținut de firma Explan din Cluj iar Primăria a dat ordinul de începere în toamna lui 2018. În realitate în proiect sunt implicate peste 40 de entități.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că deja s-a reușit, prin intervențiile primarului Emil Boc la București, ca drumurile de legătură cu municipiul și comunele Gilău, Florești sau Apahida din proiectul centurii să fie incluse în proiectul de finanțare din fonduri europene. Se vehiculează o finanțare de circa 450 de milioane de euro pentru acest proiect al Centurii Metropolitane a Clujului.

„Sunt 38 de km de centură plus 30 de drumuri de legătură. Acestea din urmă urmau să fie făcute de autoritățile locale. Drumurile de legătură vor fi finanțate și ele în proiectul centurii și aici este meritul primarului. Aceasta va înseamna un plus de  200 de mil de euro în bugetele locale”, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul a spus că Primăria estimează că în 31 decembrie va avea gata PUZ-ul și SF-ul pentru centură în așa fel încât el să fie predat Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii din România pentru a merge în următoare etapă. Adică licitația de proiectare și execuție.

„Există o prevedere legală proaspătă, de o săptămână și jumătate, o Ordonanță de Urgență a Guvernului care clarifică situația și dă posibilitatea autorităților locale să poată organiza la nivel local licitația de proiectare și execuție. Categoric cred că e o decizie bună pentru că Guvernul nu are capacitatea să managerieze zeci de proiecte. E bine că se descentralizează și se dă această posibilitate autorităților locale. Urmează să ne consusltăm la nivelul conducereii Primăriei. Personal, fără a avea un acord sau a fi discutat cu altcineva din conducere, cred că ar trebui să ne luăm această responsabilitate. Suntem pe ultimele sute de metri în contractul pentru studiile urbanistice și de fezabilitate. Cred că avem expertiza și putem face față pentru organizarea licitației de proiecte și execuție pentru Centura Metropolitană”, a spus Tarcea.

Pentru ca licitația pentru studiile de urbanism și fezabilitate să poată fi organizată de Primăria Cluj a fost nevoie de o serie de protocoale și demersuri birocratice care au durat luni de zile.

Vezi și: Boc ține cu dinții de scenariul pentru Centura Metropolitană: deschiderea circulației e propusă în 2024

Primăria din Cluj-Napoca, în parteneriat cu administrațiile locale din Florești, Apahida și Gilău finanțează, în baza unei licitații, studiile preliminare pentru proiectul Centurii Metropolitane. Anul trecut s-a definitivat traseul pentru artera de 38 km și 4 benzi, însă până la avizarea lui de către Compania de Autostrăzi a fost nevoie de 6 luni de zile, termen care i-a descurajat pe cei care lucrează la proiect.

Studiile urbanistic și de fezabilitate ale proiectului estimate la 4 milioane de euro sunt finanțate, în urma unei licitații, de Primăriile Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida, deoarece, cu toate că lucrarea intra în sarcina Guvernului, de la bugetul de stat nu au fost alocate fondurile necesare. Odată cu finalizarea studiilor, s-a stabilit și traseul Centurii Metropolitane, care a fost aprobat de Ministerul Transporturilor în 2019. Despre centură, edilul Emil Boc a spus în repetate rânduri că există bani europeni care pot fi cheltuiți pentru realizarea acesteia.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații la emisiunea Servus Cluj. 

Imobilul de locuințe de pe Calea Baciului 67-70 catalogat în luna mai (în lipsa primarului) drept o lăcomie de către comisia de urbanism, a fost acceptat după ce proiectantul,  Salha Riyadh de la Maiatec, a revenit cu o soluție prin care a diminuat numărul de apartamente. Proiectul fusese contestat de arhitectul Adrian Iancu care s-a legat și de proiectant că e arab și că nu ar înțelege ce i s-a transmis din comisia operativă privind reconfigurarea proiectului. Noua soluție cu 69 de apartamente a fost pe placul Comisie și a primit avizul.

„Lucrarea a revenit și începe să respecte ceea ce i-am cerut”, a sintetizat arhitectul șef Daniel Pop proiectul imobilului mixt de pe Calea Baciului. Pe o parcelă de peste 2500 de mp de teren (ocupat în prezent de locuințe unifamiliale propuse spre demolare) se intenționează amenajarea unui imobil mixt cu 2 niveluri de subsol, parter, cinci etaje și unul retras. Un total de 69 de apartamente.

Proiectul Maiatec pentru beneficiarii Nelu și Ancuța Fit a fost ultimul de pe ordinea de zi a ședinței din 19 iunie.

Primarul Emil Boc s-a arătat nemulțumit de prezentarea făcută de arhitectul șef remarcând că, de fapt, proiectul nu s-a achitat de solicitări din felul în care i se prezintă lucrurile. „Respectă sau nu respectă ce s-a cerut, clar, concret dacă au făcut, eu așa aștept să discutăm aici la comisie!”, a spus primarul.

Șefa de la Strategii Urbane, Andreea Mureșan, a intervenit și a precizat că s-a spus despre proiectant că a încercat deoarece comisia nu i-a zis cum să facă,ci doar să recalibreze proiectul.

„Acum face mai puține de apartamente. Înainte era un volum masiv, pătrat, nu aveau lumină apartamentele. Io zic că acum e în regulă proiectul”, a mai prins curaj arhitectul șef.

„Nu pot crede că e în regulă, că se respectă toate. Oare Calea Baciului cât mai rezistă?”, a intervenit din nou primarul cuprins de febra traficului de la un punct anterior de pe ordinea de zi a ședinței de urbanism (Imobilul mixt cu locuințe de pe strada Brâncuși al beneficiarului Digger Construct).

„Are gabarit de 4 benzi, problema este la capete”, i-a răspuns Pop. Însă primarul l-a trimis acolo, în 15 octombrie, la 7 dimineața, să vadă că situația este, de fapt, mai gravă.

„Suntem în limite, problema este cât mai rezistă”, a plusat arhitectul șef spre a se înscrie în grațiile primarului.

Boc a folosit prilejul pentru a enunța cât au avansat proiectele de trafic ale orașului din zona Tăietura Turcului – Calea Baciului – 25 milioane de euro din bugetul orașului salvați pentru că pasajul de la Tăietura Turcului a fost inclus în proiectul CFR de modernizare a căii ferate și urmează să intre în licitație, autostrada care să funcționeze ca centură de ocolire a comunei Baciu, după ce se va realiza și centura metropolitană.

Arhitectul Mihai Racu din comisie a intervenit să se intereseze asupra indicatorilor urbanistici și servituții de utilitate publică, ca să găsească totuși ceva minus pentru proiect, mai ales că la ședința precedentă mentorul său, arhitectul Adrian Iancu l-a criticat pe proiectant că nu vorbește bine românește și de aceea nu înțelege ce i se spune în comisie și vine cu proiecte masive. Racu a mai insistat și cu mutarea bicicletelor de la subsol.

Arhitectul Salha Riyadh de la Maiatec a arătat că beneficiarul a dezmembrat o servitute de utilitate publică și dorește să o doneze orașului și că oricum nu a folosit bonusul la indici dictat de prevederile regulamentului și că a prezentat pe planșe o situație în acest sens.Viceprimarul Dan Tarcea l-a feliciat pe proiectant pentru că și-a convins beneficiarul să cedeze terenul Primăriei.

Pop l-a pus la punct pe Racu și i-a spus că ar trebui să mai citească proiectele, i-a mai arătat că la noi, iarna, bicicletele trebuie ținute la interior. Până la urmă, Pop a mai îndulcit situația și a recomandat proiectantului să țină cont de una dintre observațiile lui Racu și să pună parcările de biciclete la primul dintre subsoluri.

În final, proiectul imobilului de locuințe cu 2 subsoluri, parter, 5 etaje și unul retras de pe pe Calea Baciului a fost avizat.

În noua formă, s-a renunțat la 12 apartamente garsoniere (față de prima propunere cu 81 de apartamente) și s-a reconfigurat imobilul cu 69 de apratamente.

Proiectul Maiatec de pe Calea Baciului nr. 67-70 a fost întors din drum la ședința din 22 mai. Clădirea propusă atunci cu 81 de apartamente pe o parcelă de 2500 de mp a fost catalogată ca ceva „mult prea mult” de arhitecții din comisia de urbanism a Primăriei. Imobilul cu două niveluri subsol, parter, 5 etaje și unul retras propus de proiectanți a fost catalogat de arhitecții din comisie ca prea lacom. Ei au arătat că nu creează spații corecte și conforme pentru locuire. Proiectanții au motivat atunci că apartamente așa cum au propus și ei, de 40 de mp pentru 1-2 persoane există propuse și autorizate deja într-un imobil similar, aflat în construcție pe parcela vecină, la nr. 62-67, de la care s-au și inspirat.

Arhitectul Adrian Iancu arăta atunci că a făcut mai multe recomandări după ce a văzut proiectul în ședința comisiei operative și că el apare în aceeași formă. „Clădirea proiectată nu creează spații corecte și conforme pentru locuire. Este mult prea lată. La locuire, locuințele nu respectă bunul-simț, nemaivorbind de lege. Imobilul trebuie reconfigurat, poate să îl rupeți în două corpuri”, a recomandat Iancu.

Iancu a insinuat că arhitectul, fiind arab, nu înțelege românește și nu a dorit să reconfigureze proiectul, deși i s-a spus acest lucru. „Am făcut observații clare. Nu au fost remediate. Nu e bine. E probabil o problemă cu înțelesul”, completa Iancu în 22  mai.

Vezi și: Au penalizat lăcomia arhitecților de a proiecta cât mai multe apartamente pentru beneficiari, fie ele și neconforme pentru locuire

Proiectul urbanistic pentru amenajarea viitorului sediu al Consiliului Județean din Cluj care va îngloba vechea clădire și va deveni prima clădire publică verde din România este în consultare publică. Biroul Starh din București a arhitectului Florian Stanciu a câștigat în mai anul trecut concursul de soluții organizat de administrația județeană și a primit  ca premiu contractul de proiectare de peste 970.000 lei pentru noul sediu al CJ Cluj. Acum, proiectanții solicită Primăriei, printr-un Plan Urbanistic Zonal, să accepte modificării regimului de înălțime admis în zonă, reorganizări de parcele, tocmai pentru a pune în operă soluția câștigătoare.

Planul Urbanistic Zonal de Dezvoltare ia în studiu o suprafață de 1 hectar de teren de pe Dorobanților din care parcela de 2300 pentru extindere (concesionată de Județ de la Primărie), parcela cu actualul sediul al CJ Cluj (3021mp), parcela cu sediul Bibiliotecii Octavian Goga (2000 de mp concesionați de la Primărie) și locul de joacă (2783 mp) de pe Coastei al Primăriei.

Prin PUZ se dorește modificarea regimului de înălțime admis în zonă de la S+P+4+M la S+P+7, respectiv a înălțimii maxime permise de la 18m la 31 m plus abateri permise de 2m pentru spații tehnice, tocmai pentru a se putea opera etajarea și extinderea actualului sediu al Consiliului Județean, așa cum a fost propusă prin concursul de soluții câștigat de Starch Arhitectură Construcții Design. De asemenea, documentația aduce și reorganizări și comasări de parcele pentru a se amenaja un parking subteran cu 56 de locuri între clădirea CJ și cea a Bibliotecii Goga și a se crea o piațeta publică. „Singura intervenție pe parcela cu CF nr. 290366 aflată în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca și care are amenajat deja un spațiu sportiv și o pistă de biciclete este crearea unui acces pietonal care face legătura dintre acea zonă de recreere (și accesul acesteia la cartierul rezidențial din apropiere) și zona de piațetă publică a noii amenajari exterioare a Clădirii Consiliului Județean și a amenajării de strictă necesitate a taluzului”, arată proiectanții Starch și Morărescu Design Studio din Bistrița.

Viitorul sediu al Consiliului Județean urmează să aibă șase etaje și va avea un nivel mai puțin față de cel al clădirii Bibliotecii Octavian Goga. De asemenea, proiectanții recomandă și reorganizări ale regimului de proprietate, propunând ca Județul să primească în proprietate o serie de suprafețe de teren de la Primărie.

(Planșă mobilare propusă)

Se vor planta și arbori.

PUZ-ul de dezvoltare urbană de pe Dorobaților 104-106 are avizul de oportunitate din mai anul acesta și a fost lansat în consultare publică până în 8 iunie, urmând să fie supus atenției comisiei de urbanism a Primăriei.

Sediul actual al Consilului Județean a fost inaugurat în 2011, după ce instituția a preluat clădirea de pe strada Dorobanților gândită inițial pentru Direcția Vamală. Cum sediul Direcției Vamale a fost mutat în Oradea, Consiliul Județean a preluat clădirea pentru uzul propriu, după ce a oferit la schimb un alt spațiu Ministerului Finanțelor Publice.

Consiliul Județean a căutat cea mai bună soluție pentru extinderea actualului sediu unde funcționează instituția, pe Calea Dorobanților, pentru a asigura spațiile de birouri necesare derulării activității Societății de Drumuri și Poduri, salvate în 2018 de la faliment. Existând și obligativitatea legală trasată de Ministerul Dezvoltării ca toate clădirile publice să devină clădiri verzi, cu un un consum energetic spre zero, forul județean își dorește un ansamblu ”verde” pe Calea Dorobanților. Investiția se va susține din fondurile instituției. S-a dorit, prin temă, extinderea actualului sediu (cu cinci etaje) și o parcare comună cu Biblioteca Octavian Goga situată lângă sediu Consiliul Județean, instituție subordonată, de asemenea, Județului.

Anul trecut s-a organizat un concurs de soluții unde s-au înscris 22 de proiecte. Actualul proiect al Starch a fost declarat câștigător deoarece a adus o propunere inovatoare și funcțională prin care e corectat arhitectural și actualul sediu al CJ dar se creează și spațiu public în zonă.

DETALII: Cum va arăta prima clădire verde din România – sediu de instituție publică-rezultată în urma unui concurs

O nouă comisie din Primărie- cea de siguranța circulației- a ieșit în spațiul public cu o ședință on-line menită să arate felul în care municipalitatea are grijă de oraș când vine vorba despre noi dezvoltări imobiliare dorite în Cluj-Napoca și traficul generat de acestea.

Primarul Emil Boc a desemnat-o pe șefa de la Serviciul Circulație, Mirela Mărincean, alături de arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, ca secunzii săi care au aceeași responsabilitate morală și profesională să se asigure că dezideratele care vizează calitatea vieții pe care mizează Clujul să fie respectate de toți investitorii. Dacă la urbanism se vorbește despre câștigul orașului și al viitorilor locuitori din ansamblurile rezidențiale, la circulație se va vorbi despre a nu se adăuga trafic suplimentar în oraș fără să se aducă ceva la schimb pentru degrevarea circulației. Cel puțin asta a cerut Boc.

După comisia de urbanism care se joacă public mai nou cu ședințe on-line, o altă comisie a început să organizeze ședințe în aceeași manieră. Întâi s-a rodat cu un singur proiect, apoi s-a venit cu o ordine de zi consistentă, în 25 iunie, când s-au discutat mai multe studii de trafic pentru o serie de dezvoltări imobiliare propuse în Cluj-Napoca.

În fața unui punct prin care un beneficiar privat (Doralex) vrea să ridice un ansamblu imobiliar pe strada Traian în centrul orașului urmând să creeze 234 de locuri de parcare, din care 176 de parcări pentru imobilele dorite și încă 58 suplimentar, cu acces public, primarul Boc a concluzionat că este un model de bune practici, mai ales că investitorul propune odată cu studiul de trafic o serie de reorganizări ale circulației pe arterele din zonă (sens unic spre D. Bărceanu și E. Petrovici, desființarea locurilor de parcare pe acea porțiune de pe Traian pentru a face o bandă dedicată de autobuze spre Podul Traian, o inversare de sens pe strada Petrovici cu păstrarea parcărilor, o inversare de sens pe strada Haiducului și sens unic pe Decebal pe segmentul între Petrovici și Haiducului, cu sens de mers spre gară) care vor reduce indicii de trafic din zonă după implementarea proiectului.

Un alt proiect de pe strada Someșului al celor de la Hexagon City a fost criticat la comisia de circulație având în vedere că propune desființarea locurilor publice de parcare de pe două artere din zonă, fără să propună nimic în schimb. Primarul Boc a ținut să traseze modalitatea de lucru și de la comisia de circulație. I-a urat Mirelei Mărincean, șefa Serviciului de Circulație, să aibă curaj, așa cum mai nou are și arhitectul șef și să impună investitorilor măsuri reale de îmbunătățire a circulației arătându-le că, după el, ei sunt cei care au responsabilitatea morală și profesională să se asigure că e respectată calitatea vieții în oraș și că nu se distruge ceea ce deja s-a făcut bun în Cluj-Napoca.

„Nu trebuie să fie zgârie nori dacă nu e rezolvată situația circulației. Nu să se facă cu orice preț și în orice condiții. Aș vrea această exigență de răspundere din partea tuturor. Să nu distrugem ce am făcut bun până acum. Punctul unu (ansamblul Doralex – n.red.) mi-a plăcut, nu adaug trafic fără să pun ceva la loc, să degrevez circulația. Nu zgârie nori, dar decență”, a atras atenția Boc.

El a lăsat comisia să discute despre ansamblul Hexagon City de pe strada Someșului, motivând că are alte întruniri administrative. Așa, arhitectul șef și șefa de la circulație s-au hazardat să taie în carne vie: „să nu construiți așa de mult, să vă capacitați investiția. Nu cu zece etaje, cu 5! Faceți jumătate din investiție. Drumul nou din PUG de-a lungul Someșului nu îl văd realizat în următorii 20 de ani”.

Mărincean i-a sugerat beneficiarului să rezolve problemele parcărilor publice de pe strada Someșului și Lalelelor care urmează să fie desființate după implementarea proiectului, să se configureze trecerea de pietoni de pe strada Someșului dar și trotuarul care lipsește spre construcție, toate prin refacerea studiului de trafic.

Arhitectul Cristian Bănuț de la Arhimar s-a arătat încântat de recomandarea de preluare a parcărilor publice și a mai adăugat că proiectul își aduce un aport la crearea arterei de trafic dinspre Someș prin cedarea unei servituți de 600 de mp în acest sens, ceea ce reprezintă câștigul orașului. Bănuț a mai arătat comisiei că respectiva arteră care va face legătura cu parcul Feroviarilor e singura care va degreva cu adevărat traficul din centru și zona Someșului.

Alte proiecte, cum ar fi un nou ansamblu imobiliar de pe Câmpului 73-77 care va aduce într-o zonă cu indici foarte mari de trafic alte 125 de mașini, a primit recomandare să asigure încă un acces spre strada Frunzișului pentru ansamblu, dar să și rezolve problemele cu trotuarele și benzile de decelerare în viitorul ansamblu. Alt proiect al unui imobil de locuințe de pe Calea Baciului 66-68 a primit o recomandare să semaforizeze o intersecție, având în vedere că artera este depășită în privința capacității de trafic.

Vezi și:

Ansamblul Hexagon de pe Someșului, penalizat la urbanism: etaje fără însorire și ultimul nivel, etajul 6, „umflat” pe planșe cu un etaj în plus