Quantcast
Channel: Cluj-Napoca – www.actualdecluj.ro
Viewing all 2200 articles
Browse latest View live

Primăria face dezbateri online pentru a afla starea orașului în pandemia de Coronavirus

$
0
0

Mai multe dezbateri publice urmează să aibă loc în următoarea lună. Primăria din Cluj-Napoca a anunțat că a pornit o serie de consultări pentru a putea să ia măsuri din perspectiva alocărilor financiare de la bugetul local pentru cei afectați de pandemia de Coronaviurs. Dezbaterile vor avea loc pe o platformă online și vizează sectorul cultural, cel de sănătate și mediul de afaceri din oraș. Prima dezbatere va avea loc miercuri, în 27 mai, de la ora 17.00 și vizează sectorul cultural din Cluj-Napoca.

Dezbaterile se vor desfășura pe o platformă online de videoconferință potrivit procedurii de dezbatere publică în vederea elaborării și adoptării actelor administrative cu caracter normativ, după cum a anunțat Primăria.

Insituția caută să afle cum au fost afectate mai multe domenii de activitate din oraș de pandemia de Coronavirus, să vadă ce soluții s-au luat deja și cum poate instituția să intervină pentru a ajuta.

Calendarul dezbaterilor publice este următorul:

Starea sectorului cultural clujean. Alocările financiare pentru sectorul organizațiilor neguvernamentale : Miercuri, 27 mai 2020, ora 17:00;

Starea sectorului de sănătate clujean. Alocărille financiare pentru domeniul medical : Marți, 2 iunie 2020, ora 12:00;

Starea sportului clujean. Alocările financiare pentru domeniul sportului: Marți: 9 iunie 2020, ora 12:00;

Starea mediului de afaceri clujean. Provocări și soluții: Marți: 16 iunie 2020, ora 12:00;

Starea socială a municipiului Cluj-Napoca. Provocări și soluții: Marți: 23 iunie 2020, ora 12:00.

În lunile următoare avem în vedere continuarea dezbaterilor publice pe teme legate de învățământ, culte, transport, mediu și alte teme de interes public.

„Cei care doresc să participe la aceste dezbateri pot să o facă potrivit procedurii de dezbatere publică în vederea elaborării și adoptării actelor administrative cu caracter normativ, disponibilă aici : https://primariaclujnapoca.ro/cetateni/dezbatere-publica/procedura-de-dezbatere-publica-in-vederea-elaborarii-si-adoptarii-actelor-administrative-cu-caracter-normativ/. Persoanele care doresc să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor publice vor fi înscrise pe platforma online de videoconferință, pe baza unui formular completat online pe site-ul Primăriei municipiului Cluj-Napoca (Secțiunea Depune cereri disponibilă aici: https://e-primariaclujnapoca.ro/registratura/cereri/ ), înainte cu minimum 4 ore de ora stabilită pentru începerea ședinței. Cetățenii care s-au înscris în aceste condiții, vor primi un link prin e-mail, prin care se vor putea conecta la dezbaterea publică și vor putea lua cuvântul. Data începerii sesiunii de înscriere la cuvânt va fi comunicată odată cu anunțul privind organizarea fiecărei dezbateri publice”, au mai anunțat reprezentanții Biroului Mass media al Primăriei.

Dezbaterile publice vor fi transmise online pe pagina de Facebook a Municipiului Cluj-Napoca.


Pădurea de blocuri din pădurea de aluni. Mai sus de Donath Park se pregătesc blocuri cu 4 etaje și peste 500 de apartamente păstorite chiar de cel care face PUG-ul Floreștiului

$
0
0

Mai sus de Donath Park, pe deal, se mai face un cartier de blocuri. Peste 500 de apartamente. Un număr dublu de mașini, dăcă judecăm după trendul actual potrivit căruia o familie deține cel puțin două mașini. Noua dezvoltare imobiliară cu blocuri de patru etaje se va face pe deal, în locul unei păduri de aluni, deasupra celei mai criticate zone dezvoltate în ultimii ani, Donath Park, comuna Florești. Ironic, ar fi mai bine acum, având în vedere că înainte de criza din 2008 în aceeași zonă s-au autorizat blocuri cu zece etaje. Mai jos erau propuneri și de 25 de etaje acceptate.

Arhitectul Radu Spânu, fost arhitect șef al Județului, cel care face de 8 ani și noul PUG al comunei Florești (actualul e expirat) și cel care păstorește Planul Urbanistic Zonal (semnat de fiul său Călin Spânu) pentru viitorul ansamblu  amplasat în comuna Florești, Dealul de Jos, Zonele 1, 2, 3 și 4 spune că acesta este trendul de dezvoltare din zonă, cu blocuri. Toate au zone de joacă, spații verzi, iar traficul va fi descărcat, mai ales că se face centura metropolitană la care ar fi prevăzută și racordarea acestei zone, Donath Park, mai spune Spânu. Despre pădurea de aluni, el spune că în acte nu există și că era un fel de vegetație spontană, iar proprietarii au făcut toate diligențele legale pentru a curăța amplasamentul.

Mai mult, Spânu spune că e o dezvoltare firească, urbană, mai ales după ce la poalele Someșului s-a acceptat un turn cu 40 de etaje.

„S-a tăiat pădurea de aluni. Nu poate să nu te revolte situația. Deasupra „centurii” Donath – Florești, peste drum de latura pădurii Hoia-Baciu s-a amenajat un drum și s-au tăiat copacii ca să se pregătească, probabil, o nouă dezvoltare imobiliară. S-au făcut împrejmuriri, ceea ce te trimite cu gândul că e teren privat. Dar chiar și așa, pădurea de aluni exista de ani de zile. 30-40 de ani. chiar mai mult. E o zonă în care cei care s-au născut în cartierul Grigorescu o cunosc și și-au petrecut copilăria pe aceste dealuri, acum pline de blocuri. Întâi s-a făcut Donat Park, apoi, mai sus, probabil se vor face noi dezvoltări”, au semnalat situația dealurilor din Florești, învecinate cu cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca, mai mulți amatori de plimbare care au explorat zona în timpul pandemiei de Coronavirus.

Păduricea rasă se situa deasupra celei mai haotice și criticate dezvoltări imobiliare din ultimii ani. Cea care a luat numele unei străzi din cartierul Grigorescu, Donath, și a devenit Donath Park pentru ca investitorul să vândă mai bine dar care în realitate e un deal din comuna Florești pe care s-a permis construirea de blocuri. Prin această dezvoltare e direcționat tot traficul din comună după redeschiderea unui culoar de circulație (așa numita centură de nord a Floreștiului) prin asfaltarea unor drumuri existente de pământ de pe dealuri, ca alternativă de accesare a orașului pentru cei peste 50.000 de locuitori care se blocau pe drumul național dintre comună și municipiu, cel mai aglomerat din România. De la 2 blocuri și câteva case cuplate pe deal, lângă oraș s-au construit peste 30 de blocuri. Și se mai construiește.

Mai sus de Donath Park, pe amplasamentul unde clujenii sesizau că au dispărut deja alunii pe care îi știau din copilărie, se pregătește o nouă dezvoltare imobiliară cu blocuri cu patru etaje. Pe un teritoriu de 4 hectare sunt propuse peste 500 de noi apartamente.

Este vorba despre reactualizarea unui P.U.Z. aprobat prin HCL Consiliul Local din Florești cu nr. 149 din 02.07.2008 prin care se propune un ansamblu de locuințe colective, racorduri și branșamente la utilități” situat ca amplasat în comuna Florești, Dealul de Jos, Zonele 1, 2, 3 și 4, județul Cluj. Beneficiarii documentației sunt Nicoleta Neag și Eugenia Neag prin societatea  REGAL DESIGN CONSTRUCT.

Șefa Agenției de Mediu Liana Mureșan a semnat în aprilie 2019 o decizie prin care s-a stabilit că nu e nevoie de evaluare de mediu și a decis că PUZ-ul din Florești se va supune adoptării fără aviz de mediu. Documentele de la dosar datau din 2012, respectiv 2016, în cazul avizelor de la Garda Forestieră și de la Direcția Silvică.

Pe 4 hectare de teren se propun blocuri cu parter patru etaje. Circulația s-ar face pe un drum tăiat care pornește din zona Donath Park, în sus spre noul deal de dezvoltare. Potrivit PUZ-ului, terenul este situat în intravilanul localității, la limita dintre UAT Florești și UAT Cluj-Napoca, în vecinătatea cartierului Donath Park.

Zona cuprinde 7 parcele de teren care au categoria de folosință a terenului ca pășune. Proiectantul arată că  zona a cunoscut o dezvoltare în segmentul rezidențial, mai ales în partea de sud a amplasamentului, prin apariția mai multor imobile de locuințe colective și că circulațiile se vor face dinspre prelungirea străzii Donath, fără trotuare și cu două benzi de circulație situată în Cluj-Napoca.

„Accesul se face dinspre strada Donath (din direcția sud și dinspre drumul de coastă din direcția nord). Drumul prevăzut va fi tot cu lățimea de 9 m (pentru realizarea lui se va dezmembra porțiunea aferentă parcelelor studiate). Se vor moderniza și lăți cele două drumuri publice de la mijlocul zonei studiate (până la o
ampriză de 9 m). Parcări: se prevăd 350 în subsolul și demisolul clădirilor și 170 de parcari pe sol. Circulații pietonale: se prevăd trotuare și accese pietonale amenajate, precum și alei pietonale de incintă. În incintă se vor amenaja spații verzi, grădini și se vor amplasa arbori decorativi”, arată proiectanții.

Arhitectul Radu Spânu, fost arhitect șef al Județului, cel care face de 8 ani și noul PUG al comunei Florești (actualul e expirat) și cel care păstorește Planul Urbanistic Zonal (semnat de fiul său, arhitectul Călin Spânu) pentru viitorul ansamblu  amplasat în comuna Florești, Dealul de Jos, Zonele 1, 2, 3 și 4, spune că acesta este trendul de dezvoltare din zonă, cu blocuri. Toate au zone de joacă, spații verzi, iar traficul va fi descărcat, mai ales că se face centura metropolitană la care ar fi prevăzută și racordarea acestei zone, Donath Park, mai spune Spânu. Despre pădurea de aluni, el spune că în acte nu există și că era un fel de vegetație spontană, iar proprietarii au făcut toate diligențele legale pentru a curăța amplasamentul.

(Sursă PUZ Dealul de Jos, Donath Park)

„În propunerea de dezvoltare a zonei Donath Park s-a stabilit că aici se vor construi blocuri P+4. Deja s-au construit foarte multe. Sunt niște PUZ-uri deja aprobate în 2008. În condițiile în care la baza dealului se face un turn cu 40 de etaje, atunci despre ce vorbim? Acesta este trendul de dezvoltare. Nu eu mă ocup de documentația de urbanism de deasupra Donath Park, ci fiul meu. Cunosc ducumentația. Nu putem vorbi că acolo era o pădure, ci un fel de vegetație invazivă s-a dezvoltat pe acest teritoriu. Proprietarii terenului au făcut toate formele legale și demersurile pentru eliberarea amplasamentului. În ceea ce privește traficul sau eventualele critici, Centura Metropolitană va descărca traficul din această zonă. Sunt prevăzute rute de legătură, dincolo de Someș și pentru Cluj-Napoca și pentru Florești”, a mai spus Spânu.

Spânu a confirmat că se ocupă în continuare de PUG-ul nou al comunei Florești, dar a spus că el este întârziat deoarece au trebuit introduse noile trasee și celelalte variante de trafic și legătură care presupun avize și parcurgerea unor etape birocratice. „În ceea ce privește zona spre Someș, în PUG-ul Florești ea va fi una pentru vile P+1 sau P+2. Există o râcă formată pe Florești, dar aceasta este tendința dezvoltării metropolitane de aici, la Apahida este la fel, de a se continua cu o dezvoltare de tip urban. În noul PUG vom limita acestă zonă. Rămân blocurile deja aprobate prin PUZ-uri și restul vor fi construcții de tip vile. În PUZ există dotări pentru fiecare dezvoltare, locuri de joacă, spații verzi, accese”, a mai spus Spânu. Arhitectul a mai spus că, deocamdată, nu există autorizații de construire eliberate în cadrul respectivului PUZ. Deocamdată nu apare niciun aviz nici de la Primăria Florești.

(foto din 2019)

(foto din 2020, mai, cu roșu și galben e marcat amplasamentul viitorului ansamblu imobiliar și al fostei păduri de aluni)

(foto din martier 2020, cu zona păduricii de aluni)

Din aria protejata Natura 2000 din Hoia ajungi direct, pe poteca Puțigoiului, direct la zona unde s-au tăiat copacii și s-a pregătit viitoarea dezvoltare imobiliară.


PUZ-ul de pe Dealul de Jos a primit aviz negativ de la Consiliul Județean, după ce a fost supus atenției specialiștilor instituției de câteva ori. Consiliul Județan a cerut, prin comisia de urbanism, ca în această zonă să se dezvolte locuințe de tip vile.

Înainte de criza din 2008, în zona Donath Park au fost propuse și acceptate blocuri de 25 de etaje. Mai sus se doreau blocuri cu 10 etaje. Ulterior criza a mai salvat din situație.

(cu alb, blocurile care urmau să aibă 25 de etaje, dar au fost plafonate la trei etaje)

Despre Nicoleta Neag, presa a scris că activează pe piața imobiliară de mulți ani și că numele ei se leagă de firmele Latino Imobiliare, Vile de Top, Carera Grup, toate înregistrare în Cluj.

Despre firma Regal Design Construct, Actual de Cluj a relatat că se leagă de numele arhitectului șef al comunei Florești, Alexandru Lădariu, alături de Tektum și Euro Regal. Prin aceste firme, mai relatează media, Lădariu ar proiecta și ar construi fără probleme în Florești, în timp ce tot el autorizează proiectele ca arhitect șef.

VEZI și:

EXCLUSIV: Arhitectul șef al Floreștiului va fi destituit. „Mi se rupe dacă trebuie să plec din Primărie…”

Sursă fotografii: Nicolae Marcu (Facebook), Ovidiu Cornea (Facebook), Sergiu Răzvan (Facebook)

 

Vecinii penalizează tertipurile imobiliare practicate pe o stradă privată pentru a se putea construi

$
0
0

Un proiect pentru amenjarea unei case cu două unități locative pe o parcelă de 600 de mp de pe o stradă privată înfundată din cartierul Bună Ziua unde locuințele se vând cu peste 1700 de euro mp, a fost constatat de vecini pe motiv că, apelând la o șmecherie, se folosește de artera deținută de ei pentru a se putea construi. Oamenii s-au plâns că noua construcție, așa cum sunt configurate parcările, va aduce mașini parcate pe stradă și mai multă aglomerație, iar ei nu vor mai putea avea acces în propriile curți. Chiar au spus că analizează posibilitatea de a merge în instanță.

Primarul Emil Boc a cerut amânarea proiectului, mai ales că vecinii s-au plâns și că nu au fost informați. Arhitecții din comisie au opinat că locuința semi-colectivă propusă este mult prea masivă și că ar trebui reconfigurate locurile de parcare pe parcelă.

Planul Urbanistic de Detaliu pentru amenajarea unei locuințe semicolective cuplate cu două apartamente pe o parcelă de 608 mp situată la capătul străzii Erkel Ferenc, asimilată cu zona Bună Ziua s-a discutat  la a cincea ședință on line a comisiei de urbanism a Primăriei organizată în acest format având în vedere pandemia de coronavirus, cea din 22 mai.  Proiectanții de la Spânu Studio Proiectare și Urbanism, prin Călin Spânu, au precizat că beneficiarii care locuiesc pe strada Mozart, familia Mureșan, au dezmembrat această parcelă pentru a construi locuințe pentru cei doi copii. Accesul la construcția propusă se va realiza, după cum a explicat proiectantul, din strada privată Erkel Ferenc, parcela fiind situată chiar la capătul străzii, unde aceasta se înfundă. În vecinătate sunt locuințe unifamiliale și locuințe semicolective. Viitoarea construcție urmează să aibă parter și un etaj. Despre indicatori, proiectantul a spus că se respectă cei din PUG, POT 31% și CUT 0,64 față de 35% respectiv 0,9.

CUT-ul propus, la limită, dar și POT-ul l-au nemulțumit pe arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, care a opinat că nu e nepărat să se realizeze două locuințe pe parcelă și că, în forma prezentată, e un proiect înghesuit cu distanțe mici. „Nu e cea mai rea construcție de acest fel, dar nu este în regulă”, a apreciat arhitectul șef.

În discuție au intervenit și vecinii care au semnalat că strada Erkel Ferenc e foarte aglomerată, că mai toată lumea are două mașini și că se parchează pe stradă. „Nu am nimic împotrivă ca domnul Mureșan să construiască, dar nu este în regulă așa cum s-a propus. Proiectul se retrage cu 6 metri de proprietatea lui din strada Mozart ceea ce mă duce cu gândul că, după ce se va construi, nu va mai fi vorba de respectarea sa iar construcția va ajunge să aibă un POT de 80%. Totul e înghesuit în realitate, să iasă la calcule și metri pătrați, dar nu va funcționa. Să nu ne furăm căciula. E o stradă înfundată, nu se va putea manevra o mașină, așa cum au propus proiectanții pe planșe. Suntem vecini de 15 ani și nu vrem decât să se respecte bunul simț. Ca să dăm un exemplu, când au venit cei care au făcut studiile și măsurătorile în teren au parcat în față la noi, pe stradă. O bandă e ocupată de mașini. Mai mult, domnul Mureșan a cumpărat un metru pătrat cotă din drum de la un vecin de la nr.10, ca să poată să aibă acces la parcelă. Noi avem 5% din drum, nu știu cum sunt legile astea”, au semnalat vecinii. În plus, ei au mai spus că atunci când s-a dezmembrat parcela, trebuia să i se asigure o servitute din strada Mozart, așa cum era normal. „Cota are un caracter accesoriu, nu se poate vinde decât cu bunul principal. Nu poate fi înstrăinată. Dorim să contestăm în instantă această tranzacție”, au mai anunțat vecinii. Există și liste de semnături depuse la Primărie, au mai anunțat vecinii. Ei s-au mai plâns că nu au fost informați și nu cunosc în detaliu proiectul și să, pe planșe, apar vecini care nici nu stau în zonă.

Mai ales că proiectantul a arătat că a reconfigurat locurile de parcare pe planșe și că le-a adus între timp Primăriei. Proiectanții au mai spus că parcările sunt avizate și de Serviciul de Siguranța Circulației. „Nu ne privește ce se întâmplă pe stradă, că sunt multe mașini. Dacă beneficiarul deține cotă din drum, are drept să treacă pe el”, au mai completat aceștia.

Primarul Emil Boc a cerut o amânare a proiectului pentru a mai fi studiat în detaliu de departamentul Juridic. „Nu sunt în măsură să spun cine are dreptate, trebuie să ne consultăm să nu greșim pentru că cu siguranță o să fim dați în instanță și de unii și de alții”, a semnalat primarul. Boc a mai ținut să spună că totul trebuie să fie transparent și clar. „Nu putem lucra cu planșe pe sub ușă. Vecinii pot invoca că nu s-a respectat o condiție clară de informare și promovare a proiectului, cea tce opozabilitate față de terți”, a mai completat Boc.

Comisia a recomandat să se diminueze gabaritul construcției și să se pună corect parcările pe planșe. Arhitectul Adrian Iancu a sugerat ca beneficiarul să asigure un acces din strada Mozart pentru parcelă ca să se rezolve toate problemele, mai ales dacă e așa cum e prezentată situația, beneficiarul construind casă pentru copiii lui. Proiectanții au spus că nu este posibilă asigurarea servituții în teren.

 

Concurs de soluții pentru arhitectură medicală la Cluj. E cel mai mare din România. Se caută un proiect pentru Centrul de Transplant Integrat anunțat de Consiliul Județean în centrul Clujului

$
0
0

Un Centru Integrat de Transplant cu 300 paturi, unic în România, urmează să se construiască pe strada Victor Babeș din Cluj-Napoca, după cum a anunțat Consiliul Județean. Concursul de soluții e finalizat și trimis pentru a fi lansat. Este cel mai mare concurs de soluții organizat în ultimii treizeci de ani de, e în valoare de peste 20 de milioane de lei iar funcțiunea propusă este una medicală, cu un concept unic la nivel național.

Președintele Consiliului Județean a anunțat la începutul lui 2019 că instituția pregătește un Centru Integrat de Transplant (unde să se realizeze operaţiunile de transplant în ceea ce priveşte partea de rinichi, plămâni, inimă sau ficat) pe un teren de 1,5 hectare de la Spitalul de Pneumoftiziologie. Este vorba despre terenul unde a fost început un proiect de mall, Akademia Center, la care s-a renunțat după criza din 2008. Pe teren, instituția a mai avut idei să facă un parking sau o clădire pentru spitalul de copii. De anul trecut, proiectul a fost reorientat înspre acestă nouă funcțiune medicală, de Centru de Transpalnt, mai ales că s-au făcut sesizări că Institutul de Transplant Renal din Cluj funcționează în spații improprii.

Despre schema financiară a proiectului, Tișe spune că investiția ar urma să se facă cu fonduri de la bugetul Consiliului Județean, dar și cu bani europeni și că estimează că în cel mult 5 ani se va ridica acest centru.

CJ Cluj a contractat pentru 130.000 de lei Ordinul Arhitecților din România pentru a pregăti un concurs de soluții în urma căruia să se găsească cea mai bună variantă și să contracteze un proiectant pentru acest viitor Centru.

Concursul este aproape de lansare și este catalogat drept „cel mai mare concurs de soluții organizat în ultimii treizeci de ani, în valoare de peste 20 de milioane de lei (contractul de proiectare), iar funcțiunea propusă este una medicală cu un concept unic la nivel național”, după cum spune arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță.

Consiliul Județean a organizat deja două concursuri de soluții pentru obiective din patrimoniu – extinderea Parcului Etnografic Hoia sau extinderea sediului în care instituția funcționează pe strada Dorobanților. Soluțiile rezultate nu au fost puse deocamdată în operă.

sursă foto: Transilvania Reporter – Dan Bodea

Livada imobiliară. Ce se cere de la cei care vor să construiască pe hectarele pierdute de municipiu în favoarea comunei Feleacu

$
0
0

Un proiect pentru urbanizarea unei parcele de aproape 3000 de mp de pe strada Dinu Lipatti fn și construirea de locuințe individuale și colective a primit recomandări dure la Comisia de Urbanism a Județului. Parcela aparține acum de comuna Feleacu, fiind parte din cele 400 de hectare de teren din zona Calea Turzii care au trecut în urma unui proces câștigat în instanță, de la municipiul Cluj-Napoca la comuna învecinată, iar avizul nu se mai dă de către municipiu.

Arhitecții au cerut completări de documente și le-au recomandat proiectanților să aibă în vedere studierea întregului UTR din care face parte parcela, asigurarea unor dotări pentru zonă, dar și asigurarea unei densități rezonabile pe parcelă prin edificarea doar a unor locuințe unifamiliale.

PUZ-urile începute în Cluj-Napoca, în zona Calea Turzii pe teritoriul livezii Palocsay sunt reluate acum, după ce comuna Feleacu a câștigat mutarea graniței spre oraș, pe un teritoriu de peste 400 de hectare. De livada imobiliară, cândva raiul construcțiilor, se ocupă acum Consiliul Județean.

Biroul de Arhitectură Sorin Scripcariu (al președintelui de la Comisia de monumente) a cerut recent un aviz de oportunitate de la Județ pentru o documentație de urbanizare a unei parcele rămase neconstruite pe strada Dinu Lipatti, fiind aproape de Calea Turzii, cu acces dinspre Mihai Românul și de pe artera Nicolae Corcheș. Beneficiari sunt societatea Arancea, Ioan Pârv, Elena Ciobanu și Andrei Corovei. Arhitectul stagiar Răzvan Coca din cadrul biroului de priectare a spus că respectiva documentație s-a început la municipiu, dar a fost nevoie de reluarea demersurilor de la început, având în vedere că teritoriul a trecut la comuna Feleacu. Potrivit proiectantului, parcela ar face parte dintr-ul Plan Urbanistic Zonal din 2006 din care s-au edificat majoritatea construcțiilor reglementate. „Nu s-a edificat funcțiunea cu caracter de hotel. În rest, s-au edificat locuințe”, a mai spus el.

(studiu de oportunitate PUZ urbanizare, Scripcariu Birou Arhitectură)

Arhitecții din comisie au remarcat că propunerile de parcelare și de asigurare a aleilor de acces și a circulațiilor sunt reglementate doar pe parcelă și că nu sunt racordate la zonă. Că se vine cu alveole și suprafețe shared space care nu au nicio continuitate sau că nu se ține cont de curbele de nivel. Mai mult, s-a remarcat că aici s-a construit la limită cu indicatorii urbanistici și că cei din zonă nu au niciun fel de dotări. „Nu e clar nici cum s-au construit locuințele existente”, au mai semnalat cei din comisie. Proiectanții au arătat că oricum PUZ-ul vechi a produs efecte și că doar funcțiunea de hotel nu a fost edificată.

Coca a arătat că beneficiarii au cumpărat terenul în urma unei executări silite, de la o bancă, și că pe el mai există o construcție deja edificată. „Vrem să vedem în ce măsură aceasta poate să intre în legalitate”, a mai semnalat acesta.

„Trebuie să vedem cum s-a făcut, pe PUG-ul nou sau pe PUG-ul vechi. Să identificăm momentul temporar când s-a întâmplat. Dacă e înainte de 2014, să vedem ce era reglementat. Cred că există variante pentru intrarea în legalitate. Aduceți documente”, a spus arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Ca să accepte studiul, comisia de urbanism a recomandat să se studieze un teritoriu mai mare, tot UTR-ul, le-a cerut proiectanților să propună doar locuințe unifamiliale. „Dacă nu erau deja edificate locuințele de pe partea stângă, lângă ceea ce propuneți, nici nu mai purtam discuția asta și nu se accepta. Așa, dacă discutăm pe tot UTR-ul, cred că vă puteți încadra. Dar nu cu o densitate așa de mare. Doar locuințe unifamiliale”, a recomandat  Salanță.

El a spus că anul trecut, după ce 428,4 hectare (108,7 hectare se află în extravilan, iar 319,7 hectare în intravilanul municipiului Cluj-Napoca) au trecut la comuna Feleacu, a fost luat cu asalt în audiențe de investitorii imobiliari. „Cred că decizia instanței s-a dat într-o joi pentru că vineri la audiențe era plin și toți cereau să construiască în livadă. Livada rămâne zonă protejată, livadă. Am făcut controale și am aplicat măsuri de desființare celor depistați cu construcții fără forme legale. Doar 9% din toată suprafața, adică peste 38 de hectare este zonă unde se pot edifica funcțiuni economice și de locuire. Restul e livadă, intravilan, dar fără posibilitatea de schimbare a încadrării ei pentru a se construi. Toți cei din Livada, de lângă Feleacu, sunt fără autorizații și înscriși în cartea funciară ca și construcții fără acte”, a mai spus Salanță.

Nu este singurul proiect discutat anul acesta la urbanism. Un alt studiu de oportunitate din zona la Stâni Făget a primit aceleași recomandări. Documentația a fost făcută de Beletage pentru asociația Bellavista pe un teritoriu de 23 de hectare, cu acces de pe strada Dianei și strada Făget pentru construirea de locuințe unifamiliale. Prezentarea a fost făcută de arhitectul Marius Tărău.

 

Primăria lui Boc răspunde prompt crizei din domeniul cultural. Se face o nouă sesiune de finanțare pentru proiecte în toamnă, după ce se va ști clar ce evenimente și ce public vor fi permise în 2020

$
0
0

„Menținem vibe-ul cultural al Clujului, ne vom bate pentru asta!”, le-a promis primarul Emil Boc organizatorilor de evenimente din oraș, dar și celorlalți operatori culturali. Primarul a anunțat astăzi în cadrul unei dezbateri inițiate pentru a lua pulsul sectorului cultural în pandemia de Coronavirus că municipalitatea va acorda în continuare finanțările obișnuite și că anul acesta vor exista două sesiuni pentru direcționarea banilor, una în vară, iar a doua la toamnă. I-a îndemnat pe cei care fac evenimente să nu renunțe, să fie creativi și să gândească evenimente mai mici, raportat la ceea ce vor decide autoritățile naționale că se va putea întâmpla anul acesta.

Marii organizatori de evenimente din oraș au cerut sprijin financiar, scutire de taxe locale, măsuri clare de la nivel național pentru ca organizatorii să aibă predictibilitate și să știe ce tip de evenimente se pot face, când se pot organiza ele sau câți participanți vor putea lua parte la aceste evenimente. A fost condamnat Guvernul Orban 2 pentru că nu vine cu măsuri și precizări clare în această direcție. În replică, primarul Boc a spus că e în aceeași situație ca ales local, cu mandatul prelungit și neștiind deocamdată când vor fi organizate alegerile locale și a ținut să spună că situația e una obiectivă, iar măsurile luate până acum de autorități au ținut situația îmbolnăvirilor din România sub control. „Mai e puțin până știm cum vor arăta vara și toamna”, a mai spus Boc.

În urma discuțiilor inițiate sub umbrela Primăriei, primarul a mai promis soluții pentru accesul artiștilor independenți la spații culturale și a anunțat că există intenția și că s-a lucrat la reorganizarea sistemului de finanțare pentru ca banii să se dea și în funcție de bugetele și vechimea evenimentelor, însă doar începând cu 2021.

 

Peste 15 vorbitori au intrat în dialog cu oficialii Primăriei pe măsurile de susținere a sectorului cultural pentru care autoritățile din Cluj ar trebuie să le ia pentru ca acesta să depășească cu bine anul având în vedere că pandemia a paralizat toate evenimentele și festivalurile plănuite în Cluj.

Boc a ținut să spună că dezbaterea e o analiză din mers și, cu siguranță, se va mai discuta pe tema efectelor pandemiei de Coronavirus. „Doar din Cluj-Napoca am avut 108 cazuri, 4 decese și 12 cazuri sunt încă în derulare”, a mai spus primarul. El a felicitat sectorul cultural clujean pentru că s-a implicat în campanii de sprijin pe timpul situației de urgență și a spus că Primăria va susține acest sector.

Deja s-a inițiat o reevaluare a cererilor de finanțare pentru fonduri de la bugetul local deja despuse la Primărie pentru a se face o situație cu proiectele care mai pot avea loc. Pentru ele se vor acorda finanțări într-o sesiune de vară. Pentru celelalte evenimente se va organiza în toamnă o nouă sesiune de finanțare.

Profesorul Călin Hințea, cel care a coordonat strategia orașului, a ținut să spună că sectorul cultural și al industriilor creative este un factor strategic pentru oraș, alături de universități și cel de participare și implicare, de accea e importantă evaluarea impactului crizei. „Dacă analizăm ce s-a întâmplat la începutul pandemiei constatăm că fiecare stat a jucat pe cont propriu. Genul acesta de comportament replicat la nivelul fiecărei comunități este extrem de dăunător. Mai trebuie analizată și reziliență urbană, cum răspunde comunitatea în aceste vremuri de criză. Ceea ce s-a văzut prin inițiativa Un singur Cluj, dar și prin altele, este un idicator foarte bun. Nu trebuie pierdut nici acest tempo bun de digitalizare”, a mai spus Hințea.

Boc a divagat și a militat pentru trecerea la votul electronic la alegeri.

Tiberiu Fărcaș, ziarist și organizator Blues Festival, a militat pentru continuarea finanțării evenimentelor din Cluj.

Bogdan Buta, directorul Festivalului Untold, a semnalat că zona de evenimente este cea mai afectată în pandemie. „Ne-am implicat să ajutăm cum am putut, am respectat și susținut măsurile luate de autorități. Ne-ar ajuta să avem o predictibilitate și să nu asistăm la acest joc politic în care Parlamentul voia sa blocheze Guvernul cu măsurile care ar putea aduce mai multă claritate asupra evenimentelor. Noi nu putem pregăti în 15-30 de zile un eveniment de anvergură. Trebuie să se ia o decizie, ce tip de evenimente vor putea avea loc și care nu vor putea avea loc anul acesta. Legal, susținem să se facă un grup de lucru la nivelul Primăriei și să se găsească măsuri de sprijin locale și naționale care să ne permită și nouă să rămânem competitivi în Europa. Suntem deschiși la orice fel de soluții. Din perspectiva de business, nu cerem ajutoare nemeritate, având în vedere că noi avem un efect multiplicator în societate și toate sectoarele câștigă de pe urma festivalului. O eventuală scutire de taxele locale ne-ar ajuta”, a spus Buta.

Boc a spus că a avut o discuție cu vicepremierul Raluca Turcanu care se ocupă de sectorul cultural și l-a asigurat că autoritățile vor avea un răspuns adecvat de susținere și sprijin, în limitele legii.

Cristian Hordilă, directorul Festivalului de Film Transilvania, a reclamat aceeași lipsă de predictibilitate fiindcă autoritățile naționale nu oferă un cadru pentru organizarea evenimentelor în 2020. El a susținut chiar ca măsurile de relaxare să poată fi luate la nivel regional și local, tocmai pentru ca la Cluj să se poată face evenimente în condiții speciale, dar a susținut și o sesiune doi de finanțare pentru evenimentele culturale.

Boc a invocat la predictibilitate situația în care se află ca ales local. „E o situație excepțională cea care ne-a adus în acest impas. Nici noi nu știm când se termină mandatul. Suntem cu mandate prelungite și nu știm când vor avea loc alegerile locale. Cel mai probabil la final de septembrie, început de octombrie le vom avea pe cele locale, iar în decembrie pe cele parlamentare. Cu finanțările vom vedea ce putem susține în prima etapă, urmând ca în toamnă să mai facem o sesiune de finanțare”, a mai promis primarul.

Simu Tiberius, artist independent care face parte dintr-un grup vocal, a cerut parteneriate și sprijin pentru artiștii independenți la spații unde să țină repetiții sau concerte.

Directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu, a spus că orașul are o responsabilitate în plus și poate da un exemplu la nivel național în ceea ce privește sectorul cultural, mai ales că dimensiunile sale în oraș, atât pentru partea publică cât și pentru cea privată, este considerabilă – 15 instituții de cultură publice cu peste 3000 de angajați și peste 1000 de ONG-uri cu peste 3500 de persoane angajate care colaborează cu alte mii de artiști și tehnicieni independenți.

Expertul Rarița Zbranca din cadrul aceleiași asociații a spus că s-a făcut o analiză pe prima lună de stare de urgență și a reieșit că veniturile organizațiilor culturale au scăzut cu 70% față de anul precedent. „86% din operatorii culturali și-au întrerupt activitatea iar pierderile au fost de la 1000 de euro la 100.000 de euro. Ele cresc dacă se extinde analiza”, a spus ea. Ca propuneri a indicat optimizarea sistemului de finanțare, creșterea plafonului de 20% acordat pentru chirie și salarii în cadrul finanțărilor, includerea pe listă și a unor cheltuieli cu materiale pentru dezinfectat, achiziția de logistică specifică pandemiei pentru evenimente și utilizarea în comun a acesteia de toți operatorii din oraș, asigurarea accesului la spații de repetiții și spectacole, instituirea unui fond de achiziție pentru lucrări de artă. „Suntem aproape să facem Centrul de Artă Contemporană dar nu ai unde să vezi în Cluj o lucrare a lui Ghenie într-o colecție locală, dacă tot ne lăudăm cu el că este clujean”, a semnalat Zbranca.

Ea a mai indicat că la nivel național contribuția sectorului Cultural și Creativ la PIB este de 3.6% , cifră care depășește contribuția altor sectoare.

Dezinfectanții intră la cheltuielile acceptate de Primărie la finanțare, iar logistica specială poate fi cumpărată doar dacă va fi acreditată și cerută de autoritățile centrale, a semnalat Boc.

Primarul a ținut să spună că banii europeni sunt o soluție în acestă criză și că România va primi 2o de miliarde de euro în programul special de ajutorare pus la punct de Uniunea Europeană, dar că trebuie acționat rapid pentru depunerea rapidă de proiecte. „Vom face Centrul de Artă Contemporană cu bani europeni. Mai am un vis cu o clădire pierdută și am discuții cu Ministrul Transporturilor. Spun că încă nu e pierdută și vom anunța cât de curând o soluție”, a mai spus primarul,

Despre fondul local a spus că se va analiza în ce măsură e posibil legal. Apoi l-a parafrazat pe Churchil , „dacă luăm bani de la cultură, ce rost mai are să câștigăm războiul?”.

Bogdana Neamțu, profesoară la UBB, a ținut să spună că e important ca Primăria să se asigure că vibe-ul orașului e păstrat având în vedere că el este cel care dictează opțiunile tinerilor de a se înscrie la facultate în Cluj.

Directorul Operei Naționale, Florin Estefan, cel care începuse un program împreună cu Primăria de a aduce opera pe stradă în Cluj-Napoca, s-a declarat și mai frustrat de ceea ce se întâmplă. „Am vrut Aida și Lacul Lebedelor să le facem în aer liber, însă nu ne putem asuma responsabilitatea unor mase mari de oameni laolaltă anul acesta. Noi suntem și mai frustrați pentru că nu știm când, cum și cu câți participanți vom putea organiza spectacole. Avem o probemă în a aduce oamenii la lucru pentru că noile măsuri de siguranță ne generează costuri în condițiile în care am avut un buget foarte mic. În iunie se termină concediile anagajaților și suntem nevoiți să gândim o sesiune estivală, să ne motivăm oamenii, să deschidem măcar repetițiile. Este greu deocamdată. Am făcut niste planuri cu proiectele mai mici,  în spatii neconvenționale, în curți interiore, unde să putem controla publicul care intră. Trebuie să ne motivăm activitatea pentru care suntem plătiți. Când va fi momentul efectiv în care vom începe și în ce condiții, sprerăm să aflăm. Vineri mă voi întâlni și cu Ministrul Culturii să discutăm aceste aspecte. Clujul are un vibe al său iar o întrerupere a activităților ar dăuna anului viitor. E un semn bun că vreți să ne sprijiniți și noi vom depune un nou proiect pentru sesiunea doi de finanațare”, a spus Estefan.

„Nu abadonați. Putem face în formule restrânse. Nu oriți evenimentele. Restructurați-le, fiți creativi!”, au fost mesajele primarului, după cum s-a exprimat, de la Untold în jos.

Ștefan Liviu Florin, profesor la Universitatea de Arte și Design, care coordonează Centrul de Artă și Interes care sprijină tinerii artiști, a spus că proiectul lor stă în picioare și că va avea loc recalibrat, așa că a cerut să fie în continuare sprijinit de Primărie. „Regret marile festivaluri”, a adăugat acesta. El a participat live la dezbatere, așteptându-și rândul la cuvânt în holul sălii de sticlă.

Boc a citit un mesaj de pe Facebook, având în vedere că dezbaterea s-a transmis și live pe Facebook, referitor la proiecțiile de tip drive-in pe care cei de la TIFF intenționau să le organizeze. „Avem speranța cu 1 iunie și noile măsuri de relaxare care se vor anunța că astfel de proiecții se vor putea organiza”, a spus primarul.

Iancu Șerbănescu, organizator vechi de evenimente în oraș, a cerut condiții mai flexibile la call-ul doi de proiecte. Chiar ca banii să se acorde în continuare în condițiile în care evenimentele ar fi obligate de un nou val al pandemiei să se mute on line.

Horia Avram, din Consiliul Administrației Fondului Cultural Național, spune că în cadrul structurii s-au acordat bani pentru proiecte, dar că ar mai trebui intervenit în cadrul proiectelor editoriale pentru care plafonul a fost extrem de redus.

Alin Vaida, director Jazz in the Park, a susținut acordarea de facilități pentru cei care susțin artiștii locali, să se ia măsuri pentru ca toți operatorii să fie eligibili și să poată accede la finanțări, să se facă cercetări de la Cluj cu privire la sectorul cultural și mărimea acestuia, tocmai ca autoritățile de la București și publicul să fie conștienți asupra a ceea ce înseamnă acesta. „În ceea ce privește festivalul, vom anunța săptămâna următoare ceea ce urmează să facem. Nu lăsăm să treacă acest an fără să ne prezentăm în fața clujenilor”, a mai spus Vaida.

Doru Taloș de la Trupa Reactor, teatru independent din Cluj-Napoca, a cerut restructurarea sistemului local de acordare a finanțărilor în funcție de vechime și mărimea evenimentelor culturale.

Primarul Boc a spus că deja se lucrează la un nou regulament. „Ștefan (Teișanu – n.red.), Ovidiu Cîmpean și doamna viceprimar mi-au spus de el. Trecem de la legea 350 pe ordonanța 51 și vom separa evenimentele pe categorii la acordare de finanțări. Vom face și o dezbatere. Dacă vor fi susținute modificările, de la anul putem lucra pe acest nou regulament”, a spus primarul.

Olah Emeșe, viceprimărița de la Cluj, a confirmat că există un draft de nou regulement. „Să-l puneți în dezbatere să știe tot mediul cultural ce e în el”, a cerut Boc.

Pentru anul acesta,  primăria a anunțat că va acorda 12,6 milioane de lei pentru proiecte și evenimente culturale derulate de operatorii din sectorul non-guvernamental. De când s-a anunțat starea de urgență, finanțările au fost suspendate. Anul trecut s-au acordat 11,9 milioane de lei pentru 182 de proiecte culturale și de tineret.

 

„Noaptea Privighetorilor” se mută în mediul online. Ce au pregătit organizatorii pentru ziua de 30 mai

$
0
0

A opta ediție a evenimentului „Noaptea Privighetorilor” organizat de Societatea Ornitologică din România va avea loc anul acesta în mediul online pe paginile de Facebook ale Societății Ornitologice Române și sucursalelor din Cluj, Sibiu și Iași. Evenimentul este programat în 30 mai și curprinde un tur virtual dar și un concert de muzică clasică susținut de 9 artiști din București și Cluj cu opere inspirate de păsări.

„Rețeta evenimentului rămâne aceeași ca în anii trecuți. Chiar dacă nu ne putem întâlni în natură din cauza măsurilor de restricție impuse de autorități, tot ne vom bucura de păsări și muzica lor, doar că, de data aceasta, doar în mediul online. Printre activitățile pe care le-am pregătit iubitorilor de natură și înaripate se numără un tur ornitologic virtual în care vom descoperi păsările comune pe care le putem vedea în oraș. După ce vom asculta și afla informații inedite despre ele, vom încerca să le dăm replica printr-un concert de muzică clasică. Unele dintre ariile pe care le vor interpreta 9 artiști din București și din Cluj sunt opere inspirate de păsări. Evenimentul online va cuprinde și o demonstrație de pictură în acuarelă dedicată atât copiilor, cât și celor mari”, a declarat coordonatorul proiectului Noaptea Privighetorilor, Teodora Domșa. Primele ediții ale evenimentului Noaptea Privighetorilor au avut loc inițial doar la Cluj, iar apoi, în anii ce au urmat, concertele au ajuns și la București, Sibiu și Iași.

Ideea evenimentului a pornit din Marea Britanie. Pe 19 mai 1924, violoncelista Beatrice Harrison a convins postul de radio BBC să realizeze prima transmisiune în direct a unui duet dintre artistă și privighetorile din grădina ei. În timp ce interpreta arii din muzica clasică, Harrison era acompaniată de trilurile păsărilor. Experimentul a avut succes în rândul ascultătorilor, concertul reluându-se ani la rând, iar Beatrice primind peste 50.000 de scrisori de felicitare de la ascultători. Privighetoarea, pasărea care a inspirat denumirea evenimentului, are un repertoriu foarte bogat. Poate să producă peste 1.000 de sunete diferite, comparativ cu doar cele 340 ale ciocârliei și aproape 100 ale mierlei.

Programul complet al ediției din 2020
10:00 – Demonstrație de pictură în acuarelă cu pictorul Arh. Ovidiu Iovanel
13:00 – Tur ornitologic virtual ghidat
19:00 – Concert de muzică clasică

În prima parte interpretează: Alexia Dănăcică (pian), Valentin Simion (violoncel) – București
Lucrări de: Camille Saint- Saëns, Frédéric Chopin, Vittorio Monti

În a 2-a parte interpretează: Grațiela Aranyosi (vioară), Oana Badescu (flaut/piccolo), Teodora Buia (vioară), Diószegi Benjámin (pian), Fodor Lilla (violă), Diana Stir (violoncel), Sonia Vulturar (vioară) – Cluj

Lucrări de: Béla Bartók, Ludwig van Beethoven, Maurice Ravel, Camille Saint-Saëns, Antonio Vivaldi

Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizație independentă de conservare a păsărilor din România.

 

Ce spun clujenii care au fost aleși să se ocupe de moștenirea Timișoarei- Capitală Europeană a Culturii 2021

$
0
0

O echipă de clujeni a fost desemnată drept câștigătoare la concursul de soluții organizat de Primăria Timișoara pentru realizarea centrului Multiplexity, un centru de artă, tehnologie și experiment care s-a dorit în oraș prin transformarea unor spații de patrimoniu industrial ale regiei locale de transport. Acest obiectiv ar urma să fie moștenirea Timișoarei2021 – Capitală Europenă a Culturii.

Biroul Individual de Arhitectură Șerban Daniel Lucian din Cluj (autori principali  Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Lázár Csaba, Mădălina Perju și Daniel Șerban) a câștigat premiul I și contractul de proiectare pentru Multiplexity, contract de peste 2,5 milioane lei. La concursul organizat la Timișoara au fost înscrise 28 de proiecte.

”Este vorba despre un demers atent și responsabil, care răspunde cu sensibilitate și precizie obiectivelor concursului și păstrează sau generează spații valoroase. Juriul a apreciat realizarea unei curți interioare semi-publice prin demolarea actualei centrale termice (fără valoare istorică sau arhitecturală). Chiar și în condițiile eliminării unui corp existent, proiectul reușește să nu construiască în plus. Nu se ocupă, ci se eliberează spațiul. Gestul este susținut prin deschiderea spațiilor de pe cele trei laturi ale noii curți, prin plantarea masivă cu arbori în zona dinspre laturile de sud și de est ale terenului și prin legătura cu spațiul dinspre bulevardul Take Ionescu. Acesta se anunță a fi un loc generos, spectaculos și pregătit pentru scenarii extrem de diferite – de la folosirea de zi cu zi de către echipa centrului și de către locuitorii orașului, la evenimente de anvergură. În acest sens, juriul recomandă reanalizarea amplasării locuințelor pentru rezidențe artistice (a se vedea, în acest sens, și recomandările generale).Amplasarea construcției ce adăpostește spațiul imersiv în centrul uneia dintre halele C1 îl transformă pe acesta într-un centru de interes al ansamblului, delimitând în același timp un hol de intrare. Cealaltă hală devine un spațiu larg și flexibil” , sunt considerațiile juriului privind proiectul câștigător.

Daniel Lucian Șeban și Andrei Bacoșcă, parte a echipei de proiect, au vorbit despre dorința de a pune în valoare patrimoniul industrial de la Timișoara în acest Multiplexity, despre concurs, premiu și viitorul pe care îl văd pentru acest centru.

Arhitectul Andrei Bacoșcă

Rep: -V-ati asteptat la un premiu?

Andrei Bacoșcă: – În momentul în care am terminat am fost destul de mulțumiți de proiect și cred că aveam motive să sperăm la un premiu. Sigur că niciodată nu poți ști ce propun ceilalți concurenți, sunt arhitecți foarte buni care participă la concursuri.

Rep: – De ce credeti că ați câștigat la Timișoara și nu la Cluj, unde ați mai participat la concursuri?

A. B.: – Nu cred că există o rețetă pentru a câștiga concursuri, pur și simplu proiectele ce au câștigat la Cluj erau mai bune. Însă, doi dintre noi am făcut parte din echipa ce a câștigat concursul pentru strada Mihail Kogălniceanu.

Rep:- Cât timp ați lucrat să pregătiți proiectul din Timișoara?

A.B.: -Cam două luni a fost perioada dintre lansarea concursului și predare, dar nu se poate spune foarte precis. Munca se împarte în etape cu ritmuri și eforturi diferite, foarte multă documentare, analiză, discuții și încercări, apoi detaliere și redactare.

Rep: -Care este cea mai spectaculoasa parte a sa în opinia dumneavoastră?

A.B.: – Clădirile de patrimoniu industrial și felul în care acest ansamblu vorbește despre trecutul orașului, dezvoltarea dotărilor urbane la Timișoara fiind destul de timpurie față de restul țării. Nu a fost nevoie de o intervenție nouă care să fie spectaculoasă, doar de punerea lor în valoare – atitudine care cred că a fost comună în proiectele premiate – cu atât mai mult cu cât acest lucru este deosebit de rar în România. Din păcate, alte clădiri de acest fel sunt pe cale să cadă în ruină, dacă nu sunt chiar demolate deliberat.

Rep: -Cum vi se pare numele ales pentru acest centru? Ați pune alt nume?

A.B.: -Nu i-aș pune alt nume, însă cred că mai importante vor fi calitatea locului și, apoi, a conținutului. Din acest punct de vedere, sunt destul de optimist.

Rep:- Care va fi cea mai grea parte a proiectului, acum că trebuie să vă apucați de el?

A.B: – Mai tot timpul când ai de-a face cu clădiri de patrimoniu ești confruntat cu decizii dificile pentru că trebuie să le adaptezi unor noi cerințe tehnice și funcționale, dar să le conservi în același timp substanța. De asemenea, șantierele de restaurare sunt mai solicitante și imprevizibile decât la o construcție nouă.

Rep:- Din afară, cei de la Cluj nu mai cred în TM2021, mai ales având în vedere disputele interne de la nivelul administrației locale. Voi cum de ați îndrăznit să mergeți la concurs?

A.B.: -Nu am urmărit aceste dispute, acum aud prima dată. Am decis să participăm fără rezerve.

Rep: -Cum va funcționa centrul după transformarea pe care ați propus-o prin proiectul vostru?

A.B.:- Funcțiunile cerute prin temă sunt destul de diverse, cea mai specifică fiind un spațiu imersiv. Altele sunt mai flexibile, același spațiu fiind adaptabil pentru a găzdui expoziții, evenimente, conferințe sau ateliere. Flexibilitatea este, în opinia mea, calitatea principală a oricărui spațiu pentru cultură contemporan. Sunt prevăzute și un bistro, o mediatecă, spații de lucru, de producție digitală și reședințe temporare pentru artiști. Un rol important îl au și spațiile exterioare, deschise locuitorilor orașului și animate de activitatea centrului cultural.

Rep: – L-ați cunoscut pe primarul Nicolae Robu? E atât de dificil cum îl descriu arhitecții?

A.B.: – L-am întîlnit foarte scurt în atmosfera formală a anunțării rezultatelor.

Rep:- Dacă se poate sa ne spuneți cateva lucruri despre echipă…

A.B.: -Avem experiențe de lucru complementare și diverse. Am lucrat și la proiecte de mici dimensiuni și la proiecte publice sau private ample, de la reabilitări de clădiri de patrimoniu la urbanism, amenajări de spații publice, echipamente publice sau clădiri rezidențiale.

Arhitectul Daniel Lucian Șerban:

Rep: -Ce e Multiplexity? Un fel de muzeul al știnței care se dorește și la Cluj?

Daniel Lucian Șerban:-  Este un Centru de artă, tehnologie și experiment – așa se intitulează – un complex polifuncțional care include producție digitală, expoziții de diverse feluri, ateliere, spectacole și care face parte din oferta de spații și evenimente pregătite de oraș pentru proiectul Capitala Europeană a Culturii 2021. Cred că ceea ce se dorește la Cluj este diferit, din ce știu și eu, un muzeu dedicat științei. Totodată pentru Cluj se discută de o clădire nouă, ori la Timișoara centrul va fi realizat într-un ansamblu de vechi ateliere de reparații ale regiei de transport în comun, un complex de patrimoniu industrial.

Rep: – De ce v-a atras concursul de la Timișoara chiar dacă înțeleg că tema nu a fost destul de explicită, după cum ați spus public, că ați înțeles-o pe parcurs?

D.L.Ș: – Tema este clară, însă nu neapărat și ușoară. Spuneam ca ne-a luat timp să o prelucrăm și să apreciem bine cum se poate face loc tuturor funcțiunilor cerute în interiorul ansamblului existent. Asta presupunea o serie de încercări de a testa capacități și relații, având ca marjă în special utilizarea flexibilă a unor spații interioare. Trebuiau în același timp asumate atitudini în privința relațiilor ansamblului cu spațiile publice adiacente, ori amplasamentul are o anumită complexitate, este atipic prin funcțiunea sa actuală în locul în care se află în oraș, într-un context construit care astăzi se schimbă foarte mult. De ce ne-a atras – pentru că locul este foarte frumos, în termeni de patrimoniu construit conținut și de atmosferă, iar cerințele temei cu siguranță interesante.

Rep: – De ce vă plac concursurile? E o pasiune prietenească?

D.L.Ș: – Nu sunt un hobby, avem altele. Concursurile sunt în primul rând un instrument foarte bun, folosit cu succes și la Cluj, de a asigura proiecte de calitate pentru investițiile publice. Ne plac pentru că ridică anumite probleme, pentru că în general abordează teme de mare complexitate, în locuri valoroase din diverse puncte de vedere și totul într-o formă condensată. Sunt exerciții importante pentru profesia noastră. Se pot învața multe dintr-un concurs, iar da, în acest sens ar avea legatură și cu școala.

Rep: -Reușiți să proiectați până la toamnă acest centru, așa cum scrie presa locală, tocmai pentru a se putea organiza licitația de execuție și a se începe construcția în vara lui 2021?

D.L. Ș: – Calendarul de proiect ar urma să fie discutat. Se dorește conform temei de concurs o realizare în etape, care să permită deschiderea treptată spre public a diferitelor sectoare ale centrului, dintre care unele cu ocazia evenimentelor planificate pentru anul viitor.

Rep:- Deja există comentarii și arhitecții clujeni sceptici că nu se va mai construi acest Multiplexity. Voi, cum simțiți viitorul proiectului?

D.L. Ș:- Se vorbește de posibilitatea amânării evenimentelor din cadrul Capitalei Culturii 2021 pentru un alt an, datorită pandemiei, decizie care din ce știu nu a fost încă luată. Desigur, între timp pot apărea diverse ipoteze.

Rep: -Sunteți pregătiți să lucrați cu primarul Nicolae Robu despre care arhitecții spun că e dificil de lucrat cu el?

D.L. Ș:-Ne pregătim pentru un proiect de durată și greu, în care vor exista și anumite necunoscute, dar nu avem motive să credem altceva decât că primaria Timișoara va fi un partener bun.

Rep: -Cum a fost primul contact cu administrația locală?

D.L.Ș: -Pozitiv, am avut plăcerea să cunoaștem persoane foarte deschise din partea adminstrației locale.

Centrul de artă, tehnologie și experiment Multiplexity din Timișoara e văzut ca cea mai importantă moștenire a Timișoarei 2021 – Capitală Europeană a Culturii. El urmează să înglobeze Muzeul de Transport Corneliu Miklos și să aducă noi spații în locul atelierelor regiei de transport de pe Bd. Take Ionescu. Urmează să înglobeze spații multifuncționale, săli de expoziții, laboratoare interactive pentru copii și adulți. Primele estimări din dosarul de candidatură al orașului vorbesc de o investiție de 12 milioane le euro. Primele demersuri pentru MultipleXity au avut loc în august 2019, când Primăria a acceptat propunerea Ordinului Arhitecților de a organiza un concurs de soluții. Concursul a fost lansat abia anul acesta, după ce Consiliul Local din Timișoara a înțeles cu greu ce înseamnă acesta și a acceptat sumele propuse pentru premiere și contractul de proiectare câștigător.

Timișoara ar trebui să fie Capitală Culturală Europeană în 2021. Pandemia de coronavirus ar putea aduce o decalare a anului, autoritățile locale avansând și anul 2023 ca posibil an în care Timișoara să fie Capitală Europeană a Culturii. Deocamdată o decizie în acest sens nu s-a luat.

Proiectul câștigător propus de clujeni:

 

 

Spații Exterioare: 

 


Județul pune la bătaie premii de peste 4,5 milioane de euro pentru realizarea primului Centru Integrat de Transplant din țară la Cluj. La toamnă se așteaptă un câștigător

$
0
0

Concursul de soluții pentru creionarea unui Centru Integrat de Transplant cu 300 de paturi, unic în România, pe strada Victor Babeș din centrul municipiului Cluj-Napoca a fost lansat. Premiile sunt de peste 4,5 milioane de euro, iar data limită pentru depunerea proiectelor este ziua de 28 august. După cum a anunțat arhitectul șef al județului este cel mai mare concurs organizat în țară la nivelul premiilor, dar și unic, având în vedere că vizează arhitectura medicală dar și realizarea unui Centru Integrat de Transplant care nu mai există în România.

„Scopul acestui concurs este de a selecționa, în vederea atribuirii contractului de proiectare, cea mai bună soluție pentru un Centru Integrat de Transplant, situat în zona centrală a Municipiului Cluj-Napoca, în cadrul Ansamblului Clinicilor Universitare. Centrul Integrat de Transplant va face parte din structura Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Proiectul are un puternic caracter inovator, urmărind realizarea primului centru de transplant din țară care acomodează toate facilitățile necesare pentru patru tipuri de transplant: transplant de cord, transplant de plămân, transplant hepatic și transplant renal. Proiectul Centrului Integrat de Transplant își propune să ofere un exemplu de bune practici atât în ceea ce privește arhitectura medicală, cât și în ceea ce privește inserția unui volum de arhitectură contemporană într-un sit istoric, eterogen.Concursul de soluții este public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană”, arată Ordinul Arhitecțiilor, cei care se ocupă de organizarea concursului pentru Consiliul Județean din Cluj.

PREMIILE ACORDATE

Premiul I: contractul de proiectare cu valoare estimată
la nivelul sumei de 4.252.500 EUR, fără TVA

Premiul II: 60.000 EUR
Premiul III: 30.000 EUR
Mențiunea I: 5.000 EUR
Mențiunea II: 5.000 EUR

JURIUL CONCURSULUI

Membri titulari:
1. Arh. Claudiu Salanță – arhitect șef CJ Cluj
2. Dr. Andrei Leșan
3. Dr. Peter Jaksch
4. Arh. Ștefan Bâlici
5. Arh. Oana Gavriliu
6. Arh. Dirk D’herde
7. Arh. Andrei Șerbescu

Membri supleanți:
8. Dr. Alexandru Coman
9. Arh. Silviu Aldea

Președintele Consiliului Județean a anunțat la începutul lui 2019 că instituția pregătește un Centru Integrat de Transplant (unde să se realizeze operaţiunile de transplant în ceea ce priveşte partea de rinichi, plămâni, inimă sau ficat) pe un teren de 1,5 hectare de la Spitalul de Pneumoftiziologie. Este vorba despre terenul unde a fost început un proiect de mall, Akademia Center, la care s-a renunțat după criza din 2008. Pe teren, instituția a mai avut idei să facă un parking sau o clădire pentru spitalul de copii. De anul trecut, proiectul a fost reorientat înspre acestă nouă funcțiune medicală, de Centru de Transpalnt, mai ales că s-au făcut sesizări că Institutul de Transplant Renal din Cluj funcționează în spații improprii.

Despre schema financiară a proiectului, Tișe spune că investiția ar urma să se facă cu fonduri de la bugetul Consiliului Județean, dar și cu bani europeni și că estimează că în cel mult 5 ani se va ridica acest centru.

CJ Cluj a contractat pentru 130.000 de lei Ordinul Arhitecților din România pentru a pregăti un concurs de soluții în urma căruia să se găsească cea mai bună variantă și să contracteze un proiectant pentru acest viitor Centru.

sursa foto: DAN BODEA-Transilvania Reporter

 

Cartierul model de la țară, din județul Cluj. Are o singură hibă: trebuie să se facă

$
0
0

Cartierul pregătit în comuna Săndulești din Cluj, pe un deal din satul Copăceni, a mai trecut o etapă la avizare. De la studiul de oportunitate avizat în decembrie anul trecut, cartierul are acum și un Plan Urbanistic Zonal extrem de lăudat de arhitecții din Comisia de Urbanism a Județului și avizat cu 10 și cu trei steluțe, după cum a spus arhitectul județului, Claudiu Salanță, așa cum era el notat de profesor la specialitatea desen tehnic.

Toți arhitecții din comisie și-au exprimat dorința să vadă acest cartier devenit realitate, ca în planul său făcut de cei de la Raum. Primarul din Săndulești, Călin Fărgaciu, spune că există șanse foarte mari ca arhitecții să vadă acest cartier având în vedere că primăria deja pregătește licitația pentru a concesiona cele 69 parcele din viitorul cartier.

Pe un deal pășune din satul Copăceni aflat în proprietatea primăriei Săndulești de aproape 10 hectare se propune o dezvoltare care reglementează exact mărimea parcelelor, rețeaua stradală, zonele verzi, dotările publice, forma caselor, coloristica, copacii, tipurile de împrejmuiri. Zona rezidențială care urmează să fie dezvoltată în localitatea Copăceni este la 29 de km de Cluj-Napoca, 4,5 kilometri de Turda, 11,5 km față de nodul de autostradă și la doar 800 de metri de drumul național și are ca miză creșterea populației tinere în comună. Cartierul de la Copăceni, comuna Săndulești, este pregătit de echipa biroului Raum. El a mai fost prezentat la faza de oportunitate în Comisia de urbanism a Județului. Acum a ajuns la următoarea fază, de PUZ, are avizele necesare, după cum a explicat arhitectul Horațiu Răcășan. Dezvoltarea însumează  69 de parcele care urmează să fie concesionate de Primărie pentru construcția de locuințe individuale și cuplate cu regim de înălțime demisol/subsol parter și mansardă fiind deservite de 1435 metri liniari de străzi cu două benzi de circulație și trotuare, de trei zone verzi și de alte trei zone de servicii, toate gândite în așa fel încât oamenii să aibă toate serviciile aproape de unde locuiesc.

Cartierul are și o machetă, deja prezentată public și un video care să deschidă gustul viitorilor locatari. Există și imagini care simulează cum vor arăta viitoarele locuințe și zone publice din cartier.

Despre cartier și planurile de la Copăceni, detalii:

Primarul luminat de la țară care și-a chemat specialiști să îi facă un cartier ca să aibă destui copii în școală

Concurență de la țară pentru cartierul model Sopor pregătit la Cluj în premieră națională

Proiectul Raum a fost extem de bine recepetat în Comisia de Urbanism a Județului, la fel ca anul trecut, când s-a prezentat doar faza de oportunitate. De altfel, Răcășan a spus din start că e un proiect fanion, un exemplu de dezvoltare care să schimbe felul în care se construiește în mediul rural și să deschidă gustul și altor primării pentru proiecte de acest fel.

Arhitecții din comisie au mers dincolo de propunere și au cerut date suplimentare pentru a vedea dacă, în practică, o astfel de dezvoltare ar putea să existe cu adevărat și nu va duce la edificarea a câtorva case răsfiarte, așa cum s-ar fi întâmplat și cu alte proiecte rezidențiale propuse la țară.

Arhitectul Gheorghe Elkan a cerut să știe cine va locui într-un astfel de cartier și dacă există spații dedicate pentru creșterea animalelor, dacă zona este racordată la transportul public, dacă există un plan pentru realizarea rețelelor și drumurilor. Elkan a mai apreciat că urmează epoca rulotelor și că acest cartier ar trebui să aibă o astfel de zonă, mai ales că componenta de turism nu trebuie neglijată. Arhitectul Vlad Negru a ținut să felicite regulamentul original al Planului Urbanistic Zonal, în contextul în care, la nivel național, sunt puține astfel de regulamente. „Discutam cu un coleg de la București care face un studiu și spune că toate PUG-urile recente au conținut cvasiidentic. Acest PUZ vine cu un regulament original și mi se pare mult mai importat ca orice prezentare și animație. Sper să îl vedem în realitate. Cred că publicul pentru acest cartier va fi clujean”, a spus Negru. Arhitectul Marcea Crișan a felicitat urbanismul promovat de Raum și și-a reiterat propunerea de anul trecut prin care să se propună spații verzi care să separe pistele de biciclete și spațiul pietonal de cel carosabil de pe viitoarele străzi propuse în acest cartier. „Ar trebui ca acest șantier al cartierului să se deschidă pentru viitorii stagiari”, a apreciat arhitectul Dan Domșa. „Cred că urmează un nou ghid de urbanism rural. E o bună investiție de făcut pentru dezvoltarea zonelor limitrofe Clujului”, a adăugat Negru. Arhitectul Marcel Vancea a ținut să spună că e foarte important ca acest cartier să nu devină o enclavă care să divizeze populația din comuna Săndulești și că creeze o nouă comunitate de orășeni ruptă de cea a satului vechi.

Arhitectul Județului Claudiu Salanță, care a dat deja de multe ori ca exemplu acest cartier, a ținut să spună că e încrezător că primarul din Săndulești, Călin Fărăgău, va reuși să nu aibă două sate și două comunități de păstorit, mai ales că este printre puținii care vorbește despre comunitate când se referă la comuna sa. El a mai spus că mai există intenții de a se mai face astfel de dezvolări și la Aiton sau tot în Săndulești, aproape de cheile Turenilor, ultimul dintre amplasamente fiind potrivit să aducă și o zonă pentru rulote. Salanță a mai precizat că Primăria din Săndulești- în calitate de beneficiar al proiectului- ia în calcul să acorde parcele de 1000 de mp tinerilor până la 35 de ani în mod gratuit sau să le concesioneze pe celelalte unor terți care să construiască în viitorul cartier.

Răcășan le-a explicat colegilor că dorește prin acest proiect să aducă o nouă viziune asupra satului românesc. „Aș vrea să ne imaginăm ruralul secolului 21 altfel de cum îl știm de pe vremea părinților și bunicilor noștri. Mai puțină agricultură, pentru hobby sau alimentație sănătoasă și locuit de oameni care au într-o mână laptopul, în cealaltă cheile de la imprimanda 3D. Acum și mediul rural e o alternativă la cel urban pentru că se pot asigura condiții similare de trai, de igienă, de confort. Cred că aici trebuie avute în vedere culoarele de dezvoltare și trebuie pusă o presiune pe reorganizarea administrativă a județului deoarece sunt sate care au murit și altele care sunt pe punctul de a exploda. Astfel de exemple avem și în jurul Clujului și în jurul Turzii, iar dezvoltarea trebuie controlată. Se întâmplă o schimbare de referință și de paradigme iar dacă nu punem piciorul în prag ne vor bate obrazul generațiile următoare”, a spus Răcășan.

În final, Salanță a acordat un aviz cu trei floricele pentru proiect, așa cum a ținut să spună că era notat la specialitatea desen tehnic de profesorul său, „10 cu trei floricele”.

Călin Fărgaciu, primarul din Săndulești, spune că, acum că a ieșit PUZ-ul cartierului, la nivelul Primăriei se va începe lucrul la caietele de sarcini pentru concesionare sau vânzarea parcelelor pentru construcția de locuințe. „Cu siguranță că arhitecții vor vedea acest cartier. Acum că proiectul a depășit etapa birocratică, spun asta întrucât am avut tot sprijinul de la Consiliul Județean unde arhitectul șef e extrem de deschis la lucruri bune și președintele Tișe a început și el să aibă altă abordare. Acum că a ieșit PUZ-ul, vom lucra la caietele de sarcini pentru a organiza licitația pentru parcele. Vrem să fie una beton pentru ca toată lumea să respecte condițiile, dacă sunt trei feluri de plante în gard, cu frunze care să își schimbe culoarea în fiecare anotimp, din acelea trebuie să fie și la final. La fel cu gardurile, să fie din piatră naturală. Tot ce a în PUZ să ne asigurăm și că cei care vor veni și vor câștiga licitația să construiască exact cum e acolo. Deja avem o bază de date cu cei interesați de acest proiect și îi vom notifica. Mai mult, vrem să ne asigurăm că cei care vin la licitație vor fi și cei care vor construi pentru că au mai fost cazuri când s-au concesionat parcele, trei au construit dintre cei care le-au concesionat, iar restul le-au vândut mai scump. Nu vrem să se întâmple așa la noi”, a declarat Fărgaciu.

Primarul din Săndulești a mai spus că forul local din comună va decide dacă se va face concesiune sau vânzare pentru parcelele din viitorul cartier și că primăria va parcela și va pregăti terenul pentru viitorul cartier pe cheltuiala sa. „Vom desena exact, pe teren, străzile și parcelele din PUZ, cu un topometrist. Suportăm noi aceste costuri, apoi ni le vom recuperea din concesiunea sau vânzarea de parcele. Consiliul local va decide dacă e vânzare sau concesiune. Eu nu am impus nimic Consiliului. Sperăm ca până în septembrie să lansăm licitația pentru parcele. Vom vedea ce va fi, raportat la alegerile locale. Dacă vor fi alegeri, mai amânăm licitația. Cartierul acesta nu reprezintă ceva electoral. Chiar dacă eu nu voi mai fi primar, angajații din Primărie au înțeles beneficiile și știu ce au de făcut în continuare pentru ca el să se poată realiza”, a mai spus primarul.

 

 

 

 

Centrul de Inovare și Imaginație Civică se mută în mediul on-line. Prima dezbatere se face într-un grup de lucru unde Clujul dă lecții de mobilitate urbană sustenabilă

$
0
0

O conferință on-line urmează să aibă loc în 4 iunie 2020, între 14:30-16:00, pe tema mobilității urbane sustenabile. Evenimentul este inițiat de Cluj-Napoca în cadrul inițiativei Comisiei Europene, City Science Initiative (CSI). Prin această inițiativă coordonată de Joint Research Center mai multe orașe și-au propus să găsească soluții pentru mai multe teme, de la îmbunătățirea calității aerului, la mobilitatea urbană sustenabilă.

În cadrul webminar-ului de mobilitate urbană sustenabilă coordonat de Cluj-Napoca, vor participa orașele Paris (Franța), Tampere (Finlanda), Ljubljana (Slovenia), Londra (Marea Britanie). În cadrul întâlnirii, toate orașele vor prezenta celor interesați contextul specific și modalitățile de a rezolva problemele urbane, utilizând instrumente de dezvoltare moderne și incluzive, precum folosirea științei și a seturilor de date deschise sau a inovațiilor în domeniul soluțiilor de mobilitate sustenabilă, prin organizarea de sesiuni de co-creere și consultare cu cetățenii și cu experții din comunitate.

Evenimentul se desfășoară în cadrul întâlnirilor Centrului de Inovare și Imaginație Civică Cluj, instrument de inovare socială dezvoltat de municipalitatea clujeană în urmă cu peste doi ani, pentru stimularea activității ecosistemului său de inovare, precum și a participării publice la co-crearea temelor de proiecte de impact pentru comunitate.

City Science Intiative (CSI) este o inițiativă a Comisiei Europene coordonată de Joint Research Center. Prin aceasta orașele pot să găsească împreună soluții pentru următoarele teme, fiecare dintre teme fiind atribuite unui oraș coordonator: ”calitatea aerului” – Paris, ”economia circulară” – Hamburg, ”sănătatea mintală” – Salonic, ”tehnologia și orașul” – Reggio Emilia și ”mobilitatea urbană sustenabilă” – Cluj-Napoca. Rețeaua reunește profesioniști care lucrează la interfața dintre politicile orașului și cercetare (reprezentanți ai administrației publice, ai Comisiei Europene, ai mediului universitar, city science officers etc). Orașelor, experților și reprezentanților Comisiei Europene li se oferă oportunitatea de a-și consolida cooperarea și de a regândi modalitățile prin care știința și cercetarea pot ajuta la abordarea provocărilor urbane și la dezvoltarea unei abordări integrate pentru elaborarea de politici publice bazate pe dovezi.

Astfel, în cadrul webinarului, Paris (Franța), Tampere (Finlanda), Ljubljana (Slovenia), Londra (Marea Britanie) alături de Cluj-Napoca, le vor prezenta celor interesați contextul specific și modalitățile de a rezolva problemele urbane, utilizând instrumente de dezvoltare moderne și incluzive, precum folosirea științei și a seturilor de date deschise sau a inovațiilor în domeniul soluțiilor de mobilitate sustenabilă, prin organizarea de sesiuni de co-creere și consultare cu cetățenii și cu experții din comunitate.

Webinarul va fi structurat în jurul a trei întrebări propuse spre discuție pe tema mobilității urbane sustenabile:

1. Metode și instrumente eficiente pentru a stimula schimbarea modurilor de transport urban către soluții sustenabile;

2. Implicarea cetățenilor în mobilitatea urbană durabilă prin cultură și inovare;

3. Instrumente digitale care pot face mobilitatea urbană mai eficientă, mai sustenabilă.

Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC, spune că rețeaua dă șansa Clujului să învețe de la alte orașe la nivel european care se confruntă cu aceleași probleme când vine vorba despre mobilitate, dar și să le arate ce s-a făcut până acum la nivel local prin colaborarea dintre admnistrația locală și mediul universitar.

Această întâlnire, fiind o sesiune de schimb de cunoștințe, va servi și ca o oportunitate colectivă de a reflecta modul în care este abordată mobilitatea urbană post COVID-19. Având în vedere participarea internațională în cadrul webinarului, limba de comunicare pe durata acestuia este limba engleză. (https://ec.europa.eu/jrc/communities/en/community/city-science-initiative/event/virtual-workshop-%C2%A0sustainable-urban-mobility)

Workshopul va fi transmis live pe pagina de Facebook a Primăriei Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/PrimariaClujNapocaRomania

Boc dă metri în plus teraselor din centru ca să poată face față măsurilor de funcționare în pandemie

$
0
0

Proprietarii de terase din Piața Unirii le-au cerut consilierilor locali să amâne licitațiile pentru închirierea spațiilor destinate teraselor din centrul Clujului, având în vedere noile măsuri impuse pentru prevenirea infecțiilor cu COVID-19 și faptul că ei au nevoie acum de mai mult spațiu pentru ca ele să fie rentabile.

Primarul Emil Boc le-a arătat că acest lucru nu se poate întâmpla, având în vedere că majoritatea contractelor pentru terase au expirat, însă a promis că cei cu terase pot închiria metri pătrați în plus doar anul acesta, însă „cu bun simț”, pe baza unor cereri adresate Primăriei și cu toate avizele de la arhitectul șef, la Direcția de Patrimoniu și până la Comisia de Monumente.

Proprietari de restaurante sau cafenele din centrul orașului au cerut Primăriei printr-un memoriu să schimbe condițiile de închiriere a domeniului public și să amâne licitațiile lansate anul acesta pentru închirierea de spații pentru terase pe următorii 5 ani. Mircea Buteanu, unul dintre cei care au contracte de închiriere pentru exploatarea unei terase în centrul Clujului, în Piața Unirii, a intervenit în ședința Consiliului Local din 3 iunie și a cerut administrației locale să amâne licitațiile și să extindă limitat spațiile pentru terasele de alimentație publică tocmai pentru a-i ajuta pe cei din sectorul HORECA să supraviețuiască în această perioadă. „Când spațiul nu produce bani, nu are de ce cineva să îl liciteze”, a spus acesta, sugerând că este nevoie de o reconfigurare a respectivelor terase din centrul orașului.

Primarul Emil Boc a spus că lansarea licitațiilor este o condiție legală, având în vedere că majoritatea contractelor pentru terase au expirat la final de mai.  „9 din 12 contracte au expirat. Alte trei expiră în 30 august. Potrivit PUZ-ului aprobat de Consiliul Local, noi nu putem modifica spațiul pentru terase și nu putem lărgi sfera de licitație a teraselor. Dumneavoastră sunteți oricum acolo, în locațiune tacită, nimeni nu vă oprește să derulați activitatea”, a explicat primarul.

Boc a spus că deja a anticipat cererile de la cei cu restaurante și cafenele și a găsit o soluție temporară pentru a-i ajuta pe aceștia, fiind conștient că sectorul HORECA a fost cel mai afectat în pandemie. El a sfătuit proprietarii de terase să își facă calcule și să depună o cerere la Primărie prin care să solicite metri pătrați în plus, însă să facă aceste cereri cu bun simț, apoi  să ceară Certificat de urbanism pentru amenajarea unei terase, iar după ce Primăria se va consulta cu proiectanții de la Planwerk (cei care au conceput spațiul pietonal și terasele din centru), va acorda metri pătrați în plus pentru fiecare din cei care exploatează terase. „Cu avizul primarului, al arhitectului șef, al Direcției de Patrimoniu și al Comisiei de Monumente putem cu bun simț, de la o anumită oră, când nu se face aprovizionare, să permitem amenajarea cu mese a spațiului. Putem discuta cererile în spiritul strategiei de sprijin la nivel local pe care am anunțat-o în acestă perioadă. Nu cred că vom avea aviz negativ de la monumente, însă după ce s-au stabilit suprafețele, e nevoie să obțineți avizul de la monumente iar apoi direcția de patrimoniu și noi vom da autorizațiile provizorii până la 31 octombrie și direcția de patrimoniu va stabili taxa și se va putea face închirierea provizorie. Cu cât ne dați mai repede cererile și documentele, cu atât putem demara mai repede procedura”, a spus primarul.

„Acesta e răspunsul pe care îl așteptam”, a intervenit Buteanu.

În final, consilierii locali au aprobat scoaterea la licitație pentru închiriere a celor 12 terase și 2 chioșcuri din Piața Unirii și a celor 9 terase și 2 chioșcuri de pe Bulevardul Eroilor. Prețul pentru terase pornește de la 48 de lei/mp/lună iar criteriul de adjudecare ține cont de prețul ofertat în proporție de 40%. Pentru închirierea chioșcurilor cu suprafețe de până la 10 mp, prețurile pornesc peste 24oo lei/mp/lună pentru cele din Unirii și de la peste 1700 de lei/mp/lună pentru cele de pe Bulevardul Eroilor.

 

Terasele s-au deschis în 1 iunie însă ele trebuie să respecte o serie de norme stricte:

  • Nu se va permite accesul clienţilor cu simptome respiratorii,
  • La o masă vor putea sta maxim patru persoane, dacă nu sunt membri ai aceleiaşi familii
  • Mesele trebuie organizate la distanțe de 2 metri una de alta
  • Nu se vor transfera meniuri, solniţe sau alte obiecte de la o masă la alta
  • Toate acestea se vor dezinfectata după plecarea clienţilor de la o masă
  • Personalul de servire trebuie să poarte măşti şi mănuşi
  • Trebuie reorganizate circuitele de producţie şi livrare, unde este cazul, trebuie monitorizată starea de sănătate a angajaţilor, trebuie să existe unui registru de rezervări ale clienţilor, pentru ca în cazul apariţiei unei îmbolnăviri să poată fi făcută ancheta epidemiologică, trebuie luate măsuri de respectare a distanţei între angajaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri suplimentare de protecţie (reducerea numărului de angajaţi şi lucrul în ture, folosirea de echipament de protecţie).
  • Curăţenia şi dezinfectarea cu produse biocide a spaţiilor, echipamentelor şi ustensilelor trebuie făcute mai frecvent
  • La intrarea pe terasă şi la grupurile sanitare trebuie să fie puse dispozitive cu substanţe dezinfectante pentru mâini.

Războiul Boc-Sile Pușcaș, din parcul de 1 hectar din Zorilor, într-o nouă rundă: „Oameni buni, mai opriți-vă, nu totul se reduce la bani, betoane și blocuri”

$
0
0

Avocații proprietarului terenului de peste 1 hectar din cartierul Zorilor pe care Primăria a stabilit să îl amenajeze cu expropriere pe un teren privat, au cerut, din nou, consilierilor locali să se răzgândească în privința exproprierii terenului pentru un parc dar și a prețului propus de evaluator. Avocatul Călin Stegăroiu care reprezintă societatea Florisan în calitate de proprietar a invocat aspecte de legalitate, procesele de pe rol, avizul dat deja de Primărie pentru o documentație de urbanism pentru construirea de blocuri pe terenul parcului, documentație ce nu a mai fost promovată în fața consilierilor. El a invocat evaluarea făcută și faptul că un evaluator din București nu poate propune un preț derizoriu în condițiile în care toată lumea știe cât de scump e la Cluj metrul pătrat de teren, raportat la o parcelă compactă cu front la o arteră principală din oraș unde se poate construi înalt. El a mai avertizat consilierii că, în condițiile în care instanțele vor stabili despăgubiri pentru proprietarul terenului, din bugetul orașului se vor plăti bani grei pentru acest parc și nu se va mai putea justifica o astfel de investiție.  În replică, primarul Emil Boc i-a transmis că interesele orașului s-au schimbat de la aprobarea PUG-ului cu această zona ca teren construibil, că administrația locală trebuie să ia măsuri de îmbunătățire a calității aerului și a vieții clujenilor. El a ținut să transmită un mesaj imobiliarilor: „Oameni buni, mai opriți-vă, nu totul se reduce la bani, betoane și blocuri”.

Mondev Real Estate din București a calculat prețul de exproprierere pentru terenul de 1,2 hectare din cartierul Zorilor la peste 10,9 milioane lei. Expertul Valentin Ostiadal a calculat și o valoare a prejudiciului creat proprietarului privat care intră în acest preț. Banii urmează să ajungă la societatea Florisal, deținută de fostul ginere a fostului ministru Ioan Rus, Vasile (Sile) Pușcaș. Prețul stabilit a fost de  171,5 euro/mp (circa 830 lei/mp).

Călin Stegăroiu, avocatul Florisal, a încercat să convingă consilierii locali să se răzgândească în privința parcului propus pe terenul clientului, sau măcar a prețului de expropriere. El a adus argumente de legalitate în ceea ce privește procedura exproprierii făcute de Primăriei care, potrivit interpretării sale nu e legală, având în vedere că municipalitatea nu ar fi studiat două amplasamente, cu studii de fezabilitate, înainte să ia o decizie. În plus, Stegăroiu a arătat că clientul său a cumpărat terenurile în 2015, după discuții cu Primăria și echipa care a lucrat la PUG-ul Clujului, tocmai pentru că respectivul teren fusese declarat drept construibil. În plus, avocatul a arătat că un parc în buza unei artere circulate nu este justificat de lege iar argumentele Primăriei cu sporirea spațiului verde din oraș nu stau în picioare având în vedere că din 2006 s-a stabilit procentul de spațiu verde pe cap de locuitor pe care trebuie să-l atingă și Clujul, 26 de mp/locuitor. Stegăroiu a mai precizat că oricum terenul este mult prea mic pentru ca pe el să se amenajeze un parc adevărat. „Fără alei, vorbim de 5000 de mp de spațiu verde efectiv. Oricum în vechiul PUZ inițial pe acest teren se propunea un spațiul verde de 3600 mp”, a semnalat el.

Avocatul a mai avertizat consilierii că deja există procese pe rol și că în condițiile în care instanțele vor stabili despăgubiri pentru proprietarul terenului, din bugetul orașului se vor plăti bani grei pentru acest parc și nu se va mai putea justifica o astfel de investiție. „Toți locuim în Cluj și știm foarte bine că un metru pătrat construibil dintr-o suprafață compactă de 12.000 mp, lângă o arteră principală nu poate să valoreze cât s-a estimat. Cred că, dacă justiția va funcționa, acele despăgubiri vor fi de multe ori mai mari decât cele estimate de dumneavoastră. Dacă se va întâmpla ca noi să avem dreptate, bugetul local va fi grevat de o astfel de sarcină. Acest risc ar trebui cântărit foarte bine de dumneavoastră, dacă nu există o altă variantă pentru acest parc”, a semnalat avocatul Călin Stegăroiu.

Boc și-a reiterat respectele pentru avocat și s-a prefăcut că ia pulsul din punct de vedere juridic al situației, dacă există impedimente legale. Secretarul municipiului, Aurora Roșca a arătat că, neexistând decizii definitive ale instanțelor și având în vedere că deja s-a demarat procesul legal pentru crearea parcului prin expropriere și au rezultat deja efecte juridice, procedura de expropriere poate merge înainte.

Consultanții Primăriei care se ocupă de partea de expropriere a terenului de pe strada Observator pentru realizarea parcului, societatea de avocatură Teaha și Fuzeși (care mai are contracte și pentru baza La Terenuri) au reiterat că prețul de expropriere e raporat la grila notarilor și că a fost corect stabilit de expert prin aplicarea unei corecții negative având în vedere suprafața mare a terenului. Explicațiile au fost date de avocata Alexandra Fuzesi.

Boc i-a anunțat apoi pe consilieri că totul este în regulă și pe avocat că, în condițiile unei decizii ale instanței, oricare ar fi ea, va fi respectată. Primarul a mai spus că orașul și comunitatea nu pot sta pe loc cu proiectele, ca să aștepte după termene din instanță.

Primarul Emil Boc i-a mai transmis că interesele orașului s-au schimbat de la aprobarea PUG-ului cu această zona ca teren construibil, că administrația locală trebuie să ia măsuri de îmbunătățire a calității aerului și a vieții clujenilor. Boc a mai spus că orașul e unul dinamic, că nu este încremenit în proiect, nici în 2014, nici în 2015, că evoluează dar și că realizarea unui parc în mijlocul unui cartier extrem de important vine în concordanță cu ce așteaptă clujenii de la administația locală. „Știu ce presiuni se fac asupra dumneavoastră, sunteți bombardați cu informații. Vă asigur că ceea ce facem este în interesul clujenilor”, a completat primarul.

„Oameni bun, mai opriți-vă! Toată lumea are dreptul să se construiească în acest oraș, dar mai uitați-vă și la comunitate. Nu totul se reduce la bani, blocuri și betoane. Cu asta cred că am spus totul”, a încheiat Boc subiectul parcului.  

După discursul primarului, consilierii s-au arătat dornici să împlinească voia edilului. Aproape toți. Proiectul a fost votat cu 20 de voturi pentru 3 abtineri și 3 neparticipari la vot din partea consilierilor Radu Moisin (PNL), Nistor Dániel (UDMR) și Ioan Dan Morar (PSD).

Administrația locală a inițiat din 2019 procedurile legale pentru amenajarea unui parc de 1,2 hectare în cartierul Zorilor pe un teren privat, prin exproprierea proprietarului. Primarul Emil Boc s-a plâns public că este hărțuit de respectivul proprietar, omul de afaceri Sile Pușcaș. Deținătorul societății Florisal i-a intentat Primăriei Cluj mai multe procese. Prin avocați, Sile Pușcaș a transmis tot public că nu dorește să fie expropriat, ci vrea să deruleze un proiect imobiliar prin care va face pe cheltuiala sa un parc de 3000 mp.

(Asa aratau blocurile cu 10 etaje, 3000mp spatiu verde si 300 de ap aprobate de comisia de urbanism in 24 feb 2016 pe amplasamentul parcului din Zorilor)

(imagini cu parcul simulate de Arh Box, cei care au făcut documentația de urbanism și SF-ul pentru parc)

.

 

Ce pedeapsă a aplicat Primăria pentru cei care vor să se îmbogățească din tertipuri imobiliare pe Câmpului

$
0
0

Cu avertisment de la primarul Emil Boc, comisia de urbanism a Primăriei a revenit asupra proiectului de pe Câmpului prin care doi benficiari privați doreau să construiască două pe o parcelă pe care au construit deja un bloc la stradă și pe care l-au lăsat în ilegalitate, doar cu terenul de sub el. Proiectul fusese amânat la o ședință precedentă la solicitarea primarului pentru a se stabili dacă este legal sau nu ce doresc investitorii.

La ședința on-line a comisiei de urbanism din 29 mai, primarul Boc a cerut comisie să fie vigilentă și să ia o decizie în privința proiectului privind construirea celor două case de pe strada Câmpului. El a fost discutat la finalul ședinței când primarul s-a scuzat că e nevoit să plece, însă a reiterat faptul că e la curent cu proiectul și a indicat scenariile de lucru: investitorul vrea derogare după ce a dezmembrat parcela pe care a construit deja un imobil la stradă în 2014 iar comisia poate să respingă proiectul sau poate accepta dacă se îndeplinesc alte condiții suplimentare.

Pe o parcelă de 1160 de mp de pe strada Câmpului nr.125, doi beneficiari privați (FURTUNĂ MIRCEA-IOAN ŞI IGNAT MIRCEA) au cerut aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu pentru amenajarea a două case unifamiliale cu parter și etaj. Proiectanți sunt  DAR LINE ENERGY CLUJ-NAPOCA, șefa de proiect IORDANESCU FLAVIA iar din echipa de proiect face parte și arhitecta Adriana Matei, profesor reputat de la Facultatea de Arhitectură, coordonatoare de organizație profesională sau de școală doctorală. Accesul la cele două case se face pe lângă blocul deja edificat la strada Câmpului de aceiași investitori.

După ce a plecat Boc, viceprimarul Dan Tarcea a cerut celor din comisie să se pronunțe uninominal cu privire la varianta propusă. Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop a sintetizat și el situația condamnând jongleriile urbanistice ale investitorilor.

”În 2014 a primit autorizație pentru blocul cu 8 locuințe la stradă, iar apoi a dezmembrat parcela din spate încât s-a ajuns ca blocul să nu mai respecte indicii urbanistici potrivit autorizației primite și nu mai este deloc spațiu verde. Acum, pe terenul dezmembrat se propun 2 locuințe de către același investitor. Blocul din față de la strada Câmpului are regim de înălțime D+P+2E, iar în noua propunere urbanistică sunt la limită indicii, deci putem impune condiții de reducere a construirii dacă zicem totuși da la acest proiect. Mie personal nu mi se par normale aceste jonglerii urbanistice”, a semnalat Pop.

Arhitectul Marcel Crișan a recomandat numai o casă pe parcelă, concomitent cu rezervarea de teren și pentru blocul deja edificat, în așa fel încât el să rămână legal.

Arhitecta Ligia Subțirică a criticat modul de construire abordat pe Câmpului. ”Întrebarea este dacă vrem să încurajăm acest gen de dezvoltare acolo, pentru că în zona de la stradă este teren construit, iar în spate oamenii au grădini. Dacă vrem să încurajăm densificarea acestor parcele atunci și oamenii se vor simți încurajați să vândă pe bucăți. Dacă totuși îi vom permite să construiască, sunt de acord cu Marcel Crișan”, a spus și Ligia Subțirică.

Arhitectul Vlad Negru a apreciat că pot să contruiască doar dacă reparcelează din nou și pun în legalitate blocul cu spațiile verzi.

Arhitectul Mihai Racu a sugerat că este nevoie de un Plan Urbanistic Zonal în zonă prin care să se rezolve problemele legate de circulațiile din zonă, alei de 3 metri, dar și să se revină la o situație parcelară legală pentru blocul de la stradă deoarece nu este normal să fie traficat CUT-ul obținut de acesta.

Corina Ciuban, șefa de la urbanism, a susținut punctul de vedere susținut de Racu:

„Ar trebuie realizat un Plan Urbanistic Zonal de-a lungul străzii Câmpului unde s-au dezvoltat imobile de locuințe deservite de străzi de cel puțin 6 metri, nu 3 metri. Există în zona pârîului o circulație propusă anterior care nu s-a mai realizat. PUG-ul prevede o dezvoltare de pe strada Frunzișului, spre Câmpului și ar trebuie corelate circulațiile din zonă”, a apreciat Ciuban.

S-a pronunțat și șefa de la Juridic, Alina Rus, care a spus că nu acceptă o astfel de modalitate de dezvoltare urbanistică prin care se face un bloc iar apoi se mai doresc două căsuțe.

Viceprimarul Dan Tarcea a ținut să spună că e vizibil că interesul a fost de eludare al regulamentului și a spus că și el achiesează la punctul de vedere al comisiei. El a sintetizat variantele: o singură construcție pe parcela din spate, cu reglementarea suprafeței de teren pentru bloc iar dacă vrea mai mute, să inițieze un PUZ.

Propunerea lui Tarcea a fost ca proiectul să se respingă și investitorii să vină cu un PUZ, așa cum a recomandat comisia. Pop l-a aprobat.

 

 

Ce a învățat Clujul după un webminar despre mobilitatea urbană durabilă cu orașe ca Paris, Londra, Tampere sau Ljubljana

$
0
0

Cluj-Napoca, Paris, Londra, Ljubljana sau Tampere din Finlanda și-au prezentat soluțiile de mobilitate pe care le studiază pentru a îmbunătăți viața locuitorilor și a reduce poluarea din orașe, totul prin apel la știință (universități, specialiști, tehnologie, noi tehnologii, open data), în cadrul unei inițiative a Comisiei Europene, City Science, coordonată prin Joint Research Centre. Totul într-un webminar on-line, coordonat de la Cluj, de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei.

Clujul s-a lăudat cu reușita de a angrena două Universități din oraș pentru a livra comunității proiecte de revoluționare a transoportului local clasic și de încurajare a unui transport nepoluant în oraș. „50% din flota noastră este acum verde iar până în 2027 avem obiectivul să ajungem la 100%”, a spus Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și coordonatorul CIIC. Datorită unui studiu coordonat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, municipalitatea clujeană a fost prima care a introdus (cu bani europeni) autobuzele electrice în flota publică de transport în comun. Mai mult, a subliniat Bogdan Varga din cadrul UTCN, proiectul făcut pentru Primărie este unui pioner, dar la ora actuală poate fi livrat și altor municipalități interesate să introducă în orașe transportul electric.

O altă cercetare este făcută pentru municipalitate de Universitatea Babes-Bolyai și este menită să estimeze nevoiele de transport și să aducă soluții pentru îmbunătățirea rețelei de transport. Norbert Petrovici, din cadrul UBB, a spus că analiza se concentrează pe analiza datelor publice puse la dispoziție de autorități, e în derulare și are ca scop propuneri de înființare de rute noi, regândirea stațiilor, totul pentru a asigura o mobilitate eficientă și a încuraja oamenii să utilizeze transportul în comun în defavoarea mașinilor personale. „Doar 10 % din cei care lucrează în oraș nu pleacă din localitate”, a subliniat Petrovici. Cîmpean a mai spus că, în colaborare cu UTCN, Primăria studiază și introducerea în flota de transport a unor autobuze alimentate cu hidrogen dar și a unei linii de transport deservite de un autobuz autonom.

Atât municipalitatea cât și județul colaborează și cu Banca Mondială care face studii și strategii pe termen lung cu măsuri și recomandări pentru autorități de a îmbunătăți mobilitatea și viața locuitorilor. Marius Cristea, specialist din echipa BM, a sintetizat că propunerile vizează asigurarea unei bune conectivități ale orașului la nivel metropolitan, realizarea centurii metropolitane sau dezvoltarea de zone verzi.

Cîmpean a mai amintit planurile Primăriei de a realiza coridoare pietonale în oraș și piste de biciclete, existând mai multe proiecte cu bani europeni în acest sens accesate la Cluj sau cu intenția de a accesa fonduri europene.

Luana Bidasca de la Comisia Europeană a subliniat în cadrul discuțiilor că în prezent la nivel european există o preocupare pentru mobilitatea inteligentă pentru care se pregătesc o strategie și un pachet de finanțare, mai ales ținându-se cont de perioada pandemică și post pandemică.

Bagio Ciuoffo, ofițer de cercetare de la Joint Research Center din cadrul Comisiei Europene a vorbit despre ideea de City Labs și a spus că cea mai importantă componentă a mobilității durabile vizează implicarea oamenilor în politicile elaborate și proiectele implementate de orașe.

Cecile Honore, de la Agenția de Mobilitate a Parisului, a explicat că marea metropolă se concentrează, gradual, din 2015 pe măsuri privind reducerea emisiilor de carbon în oraș, într-un plan prin care se intenționează inversarea actualei piramide de transport existentă din care ponderea cea mai mare o au mașinile pentru asigurarea mobilității în oraș. Prin impunerea unor restricții de circulație pentru mașini, Parisul intenționează ca din 2024 să dezvolte coridoarele pietonale, deplasarea cu bicicleta sau transportul public.

La Tampere în Finlanda, un oraș de mărimea Clujului din perspectiva populației, se studiază o soluție de trafic cu semafoare inteligente pentru a reduce emisiile de carbon și a îmbunătăți viața șoferilor. Toni Lusikka, cercetător la VTT Technical Research Center, a explicat că sistemul e gândit ca să arate șoferului viteza optimă (20, 30, 40 sau 50 de km), iar dacă acesta o are va putea să treacă de semafoare fără să mai oprească. Primele rezultate ar urma să se sintetizeze în toamnă, însă Lusikka e optimist că tehnologia va aduce reduceri atât ale consumului de carburant, ale emisiilor dar și a stresului pentru conducătorii auto. Tampere e aproape de a porni un proiect de a construi în oraș prima linie publică de transport autonom pentru tramvai, programată pentru 2028.

O altă mare metropolă a lumii, Londra (9 milioane de locuitori și 30 de milioane de vizitatori într-un an) a impus deja măsuri în contextul pandemiei. Benzi de trafic au fost înlocuite cu benzi pentru cicliști sau coridoare pietonale în pandemie, după cum a explicat Ian Catlow, șeful Biroului Londrei de la Bruxelles. Ambiția Londrei este ca sistemul să devină permanent și post pandemie. Potrivit lui, Londra are în plan ca 80% din călătorii în 2041 să fie făcute cu transport public, bicicleta sau pe jos. Există și un obiectiv de oraș cu zero emisii de carbon.

Capitala Sloveniei-Ljubljana – pune accentul pe transportul electric. Kavalirs, vehiculele electrice din Ljubljana, sunt o opțiune gratuită de transport public în centrul orașului destinată în special transportului persoanelor în vârstă, persoanelor cu deficiențe de mobilitate, dar și turiștilor.

Fiind o întâlnire on-line, transmisă și pe paginia de Facebook a Primăriei din Cluj, cei interesați de discuții au putut să adreseze și întrebări echipelor din orașele europene din rețeaua City Science. Au participat 120 de cetățeni europeni la întrunire. În cazul Clujului, o intrebare a vizat felul în care UTCN a măsurat nevoia de transport public din oraș. Titus Man, cercetător UTCN, a spus că a avut date de la Compania Locală de Transport privind numărul de carduri și bilete validate pentru fiecare călătorie de pe fiecare rută de transport din Cluj. A fost o întrebare și pentru cei din Paris referitoare la felul în care municipalitatea se concentrează pe încurajarea bicicletei în metropolă și pe crearea unei culturi pentru utilizarea ei dar și o altă legată de circulația trotinetelor și a trotinetelor electrice și a problemelor care există privind acestea.

Foto COVER: Str. Rivoli din Paris, anii 50 si prezent

City Science Intiative (CSI) este o inițiativă a Comisiei Europene coordonată de Joint Research Center. Prin aceasta orașele pot să găsească împreună soluții pentru următoarele teme, fiecare dintre teme fiind atribuite unui oraș coordonator: ”calitatea aerului” – Paris, ”economia circulară” – Hamburg, ”sănătatea mintală” – Salonic, ”tehnologia și orașul” – Reggio Emilia și ”mobilitatea urbană sustenabilă” – Cluj-Napoca. Rețeaua reunește profesioniști care lucrează la interfața dintre politicile orașului și cercetare (reprezentanți ai administrației publice, ai Comisiei Europene, ai mediului universitar, city science officers etc). Orașelor, experților și reprezentanților Comisiei Europene li se oferă oportunitatea de a-și consolida cooperarea și de a regândi modalitățile prin care știința și cercetarea pot ajuta la abordarea provocărilor urbane și la dezvoltarea unei abordări integrate pentru elaborarea de politici publice bazate pe dovezi. Cluj-Napoca a devenit parte a rețelei europene City Science Initiative  la începutul anului 2019,

La workshop au participat actori cheie din ecosistemul european (Joint Research Center, DG MOVE, EASME, CIVITAS, Eltis, EIT Urban Mobility etc), local (FSPAC, Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Tehnică, Facultatea de Sociologie, OAR-T, Centrul pentru Știința Datelor, Facultatea de Georgrafie etc), precum și de la nivel central – Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Întâlnirea a fost și un prilej de schimb de cunoștințe privind modul în care este abordată mobilitatea urbană post COVID-19.

Webinarul din 4 iunie 2020 a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:
– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.
și- utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.


VIDEO Cel mai ambițios proiect propus la Cluj pentru o instituție pentru a schimba relația cu publicul și tehnologiile verzi

$
0
0

O plimbare virtuală prin noul sediu verde al Electrica ce urmează să fie construit în Cluj simulată de proiectanții de la Raum arată cam așa:

Clădirea de birouri propusă urmează să fie amplasată pe strada Arinilor nr.22 B, lângă actuala clădire a Societății de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord, pe o parcelă puțin peste 1600 de mp. Investiția e botezată Centru de Relații cu Clienții și Dispecerat și urmează să aibă un regim de înălțime de 3 etaje, să aducă în zonă noi spații de birouri, dar și un spațiu verde deschis, un fel de parc-muzeu în aer liber, unde să fie expuse elemente de tehnologii din trecut, dar și o grădină de fațadă pe verticală. Noul centru urmează să fie unul eficient energetic, urmând să aibă panouri fotovoltaice pe acoperiș sau pe fațade. E un proiect ambițios de schimbare a relației cu cetățenii a insituției dar și cu noile tehnologii verzi.

Proiectul este în faza de urbanism. Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat de comisia de urbanism a Primăriei la ședința din 5 iunie. Arhitectul Horațiu Răcășan a explicat comisiei că indicii propuși pentru noua clădire sunt mult sub cei admiși de PUG, POT de 18% față de 60% și CUT de 0,72, față de 2, dar și că spațiul verde e puțin mai mare procentual decât procentul cerut, nu 20% ci 26%. Răcășan a precizat că proiectul se subscrie strategiilor orașului de a crește calitatea vieții clujenilor dar și a spațiului public din oraș. „În curtea clădirii propunem să aibă acces publicul și să existe un fel de muzeu în aer liber unde să se expună elemente și tehnologii din istoria acestei companii”, a mai spus arhitectul.

(Planșe mobilare, PUD clădire SDEE, Biroul de Proiectare Raum )

Primarul Boc a felicitat proiectul cu toată gura, mai ales după ce arhitectul Răcășan a prezentat o serie de imagini simulate cu viitorul centru de relații cu publicul propus pentru Electrica. Boc a apreciat că atât arhitectul cât și proeictul vorbesc o limbă a prezentului dar și a UE, care are trei cuvinte pentru viitor și acordarea de finanțări: green digital reziliance.

„Încercăm să punem împreună patrimoniul cu ce spune viitorul”, l-a completat Răcășan.

Boc a ținut să spună că, dacă arhitecții cer, atunci și beneficiarii ajung să își asume proiecte de acest fel.

„La așa ceva mă refer când spun în această comisie că mi-aș dori să văd arhitecturi interesante”, l-a felicitat pe Răcășan și colegul său din comisia de urbanism de la județ, arhitectul Vlad Negru.

Boc a mai ținut să remarce că s-a ajuns și la momentul în care „ne și lăudăm la comisia de urbanism”. Arhitetcul șef l-a informat că deja, în ședință, a mai fost felicitat un proiect. Boc a lipsit jumătate din timpul de ședință, fiind prins cu alte întâlniri administrative.

Proiectul a fost aprobat fără nicio obiecție.

„Am discutat cu cei de la Elecrica și să aibă un statement în sensul celor afirmate de noi prin arhitectură și amenajări, ceea ce pentru mine, nu e puțin lucru”, a spus Răcășan pentru Actualdecluj.ro.

(Planșe mobilare, PUD clădire SDEE, Biroul de Proiectare Raum )

Primăria, chemată să facă la Cluj un velodrom cel puțin de nivel european. Ce au mai cerut cluburile sportive de la Boc

$
0
0

Cei de la Clubul Sportiv Municipal Universitatea au tatonat terenul pentru susținerea de către oraș a unei echipe de handbal competitivă, alți reprezentați din lumea sportului au cerut baze de pregătire pentru sportivi despre care s-a spus că sunt precare la Cluj și s-a propus Primăriei să gândească un proict de velodrom pentru oraș, unul de nivel cel puțin european. Acestea sunt doar câteva concluzii ale dezbaterii inițiate de municipalitatea din Cluj pentru a lua pulsul sportivilor din oraș după valul de restricții impus de pandemia de Coronavirus.

Mâna întinsă de primarul Emil Boc sportului din oraș (prin anunțarea susținerii financiare de la bugetul local, în limita unor sume disponibile) a fost bine primită de reprezentanții de cluburi sportive din oraș care i-au arătat că, deși încă nu se știe clar cum și când încep competițiile, este nevoie de sprijinul financiar pe care municipalitatea e pregătită să îl acorde pentru sport.

Ovidiu Vasu, șeful Clubului Sportiv Universitatea, a reiterat suma de 7 milioane lei, finanțare anuală de care clubul are nevoie pentru a supraviețui anual, bani din care doar 3 milioane lei sunt asigurați de către Minister. El a mai sugerat că și Clujul își dorește o echipă de handbal fete competitivă, în condițiile în care la nivel național acest sport a luat amploare și a crescut interesul pentru el, solicitând implicare financiară a municipalității.

Primarul Boc i-a arătat că doar descentralizarea promisă de Ministrul Tineretului și Sportului Ionuț Stroe, prin trecerea cu tot cu resurse a cluburilor sportive la primării poate aduce o strategie coerentă și o finanțare pe măsură pentru club, decisă la nivel local. Boc a ținut să spună că e un susținător atât al performanței cât și al sportului de masă, dar crede că sarcina autorităților publice este să creeze infrastructură, nu să plătească din bani publici salarii de mii de euro pentru sportivi.

Vasu a ținut să spună că performanța și modelele încurajează sportul de masă, dar s-a arătat rezervat în privința descentralizării, după ce Boc l-a întrebat dacă el are mai multe noutăți despre acest proces sau despre intențiile Ministerului Tineretului și Sportului.

Primarul și-a mai exprimat regretul că Ministerul n-a investit resurse și în Sala Sporturilor Horia Demian pentru ca aceasta să țină pasul cu standardele de performanță aduse în oraș de Sala Polivalentă.

Alin Ciobanu de la Clubul de Fotbal Olimpia Cluj a ținut să salute inițiativa Primăriei de a aloca fonduri, în condițiile în care Județul a oprit finanțările și a mai spus că acesta e un mesaj foarte bun și pentru mediul privat. El a mai semnalat faptul că există încă probleme legate de bazele de pregătire pentru sportivii care lipsesc încă din oraș.

Mirel Alexa, cel care manageriază festivalul dedicat sportului, Sports Festival, a promis activități mai mici la toamnă și a cerut sprijin de la Primărie și pentru cluburile sportive mai mici.

Răzvan Zăvăleanu, șeful clubului Viitorul Cluj, a cerut cadru legislativ pentru fotbal, în așa fel încât să se poată aplica pentru finanțări și a mai semnalat faptul că formularele din pachetul de finanațare pentru cluburile sportive nu sunt adaptate pentru situația de anul acesta când cluburile nu mai pot face  tot ce au zis, dar pot face mai puțin în a doua jumătate a anului.

Gheorghe Căprar, președintele Clubului Sportiv Voința Cluj, a cerut primarului ca pe teremen mediu  Primărias să se implice și să gândească un proiect de amenajare  la Cluj a unui velodrom, cel puțin de nivel european, în condițiile în care în țară există doar un singur obiectiv de acest fel, iar ciclismul românesc are deja performanțe.

„Să îmi trimiteți jumătate de pagină cu cerințele minimale pentru un astfel de velodrom. Nu vreau să fiu ipocrit și să spun că vă promit că facem. Trebuie mai întâi să vedem dacă găsim o soluție și putem sprijini o astfel de soluție. Dar trebuie să știm necesarul minimal, să știm de unde să începem”, a spus primarul Boc.

Căprar s-a mai arătat descumpănit de sistemul on-line de școală parcurs de sportivi de la club și de faptul că a fost nevoie să se pregătească individual în această perioadă. „S-au cam plictisit elevii și studenții și de unele și de altele, de școală on-line și de pregătire individuală, dacă nu ies un pic afară. Vom porni oricum de la zero pentru că nu știm cum s-au pregătit acasă sportivii noștri în această perioadă”, a sintetizat Căprar efectele pandemiei de coronavirus asupra sportului.

Pentru 2020, Primăria din Cluj a anunțat în martie, înainte de starea de urgență generată de pandemia de coronavirus, că pune la bătaie 11,2 milioane de lei pentru a finanța activitățile sportive. Suma fusese și repartizată pentru structurile sportive de către comisia Primăriei în 18 martie.

Lista era următoarea:

– CS Universitatea Cluj – 3 milioane lei
– FC Universitatea Cluj – 3 milioane lei
– U BT Cluj-Napoca       – 1,7 milioane lei
– CSM Cluj                       – 430.000 lei
– CS „Motorhome Napoca Rally Team”  – 410.000 lei
– FR Gimnastică Ritmică – 350.000 lei (organizare etapă Cupă Mondială)
– FR Baschet – 350.000 lei (organizare CM under 17 baschet feminin)
– FR Karate WUKF – 100.000 lei
– FR Culturism și Fitness – 100.000 lei
– Clubul Sportiv Sănătatea-Servicii Publice – 90.000 lei
– FR Darts – 5.000 lei

-CS CFR Cluj – 100.000 lei pentru promovarea sportului de performanță

 

Prima casă felicitată de oficialii din comisia de urbanism a Primăriei

$
0
0

O extindere propusă pentru o locuință existentă de pe strada Crângului nr. 1, lângă benzinăria Rompetrol de pe Calea Turzii (unde a fost aprobat un imobil mixt) a fost prilej pentru oficiali de a o felicita pe arhitecta care a elaborat proiectul. Este printre puținele proiecte felicitate în cadrul ședinței comisiei de urbanism a Primăriei unde nu prea se obișnuiește să se facă acest lucru. Arhitecta a fost felicitată, sub rezerva că, dacă va arăta la fel ca în randările prezentate, atunci este o extindere care arată foarte bine.

Arhitecta Mara Oprea de la Format AD a cerut avizul comisiei de urbanism a Primăriei pentru extinderea unei case unifamiliale existente cu demisol și parter de pe strada Crângului nr. 1 din zona Calea Turzii prin alipirea unui corp nou de clădire cu subsol și parte care să funcționeze ca o a doua unitate locativă. Proiectanții au întocmit un Plan Urbanistic de Detaliu având în vedere că nu se respectau distanțele față de limitele laterale din PUG. Parcela de teren pe care s-a făcut propunerea are 530 de mp. Proiectul s-a discutat la ședința on line a comisiei din 5 iunie.

Arhitecta Mara Oprea a arătat că noul corp propus va avea subsol și parter având în vedere configurația terenului și că pe o latură se va lipi de un sit cu locuințe colective. La întrebările din comisie privind asigurarea locurilor de parcare pentru cele două unități locative rezultate în urma proiectului, arhitecta a spus că deja a completat propunerea inițială prin care a prevăzut două locuri de parcare și a venit cu o variantă în care se asigură 3 locuri de parcare.

Viceprimarul Dan Tarcea, cel care a condus ședința având în vedere că primarul Emil Boc era ieșit cu alte treburi administrative când s-a discutat respectivul punct, a ținut să felicite arhitecta pentru propunerea pe care a prezentat-o și vizual pe planșe comisiei. „Dacă va arăta și în realitate așa cum ne-ați arătat-o nouă, vă felicit pentru că arată foarte bine”, a ținut să spună Tarcea.

Alți arhitecți din comisie nu au făcut comentarii. În schimb, arhitectul șef Daniel Pop a mers și mai departe și a spus că noul proiect arată nevoia ca beneficiarul (Kinga Katona) să refațadizeze și casa veche.

(situație existentă strada Crangului nr.1)

Fonduri de până la 60.000 Euro pentru firme IT din Cluj și alte județe

$
0
0

Firmele mici și mijlocii (IMM) de tehnologie din cele șase județe ale Regiunii Nord-Vest pot obține fonduri nerambursabile de până la 60.000 euro fiecare pentru transfer tehnologic, într-un apel de proiecte pentru care s-a anunțat perioada de înscrieri.

În cadrul proiectului de finanțare BOWI se pot înscrie AICI IMM-uri, dar și companii mari din județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, în perioada 8 iunie – 15 septembrie 2020, arată startupcafe.ro.

IMM-urile pot accesa fonduri de până la 60.000 euro dintr-un buget total de 240.000 euro disponibil pentru România, au informat organizatorii într-un comunicat remis StartupCafe.ro. Cu aceste fonduri vor fi finanțate experimente de transfer tehnologic pentru o durată de zece luni.

Începe recensământul smart al berzelor

$
0
0

Numărătoarea berzelor albe cu ajutorul aplicației „Uite, barza!” se reia din 10 iunie, a anunțat Societatea Ornitologică din România (SOR).  Recensământul berzelor va fi realizat în perioada 10 iunie – 5 iulie 2020. Anul trecut, cu ajutorul aplicației pentru smartphone-uri s-a reușit recenzarea a peste 3000 de cuiburi de berze din România, mai multe decât la edițiile precedente ale evenimentului inițiat de SOR.  Din 2017 până în prezent, aplicația „Uite, barza!”a avut peste 9.000 de utilizatori, iar în iulie 2019 a fost pe primul loc în categoria „Călătorii și aplicații locale” din Google Play, după cum au anunțat inițiatorii.

„Anul acesta am decis să schimbăm puțin perioada în care numărăm berzele albe cu ajutorul aplicației și să dăm startul mai repede. Astfel recensământul berzelor va avea loc în perioada 10 iunie – 5 iulie 2020. Schimbarea datei a fost determinată de faptul că berzele  se  întorc mai repede  la cuib și se modifică puțin și perioada de cuibărire. Până acum, cu ajutorul aplicației și a voluntarilor care au folosit-o,  am reușit s ă facem  inventarul cuiburilor de berze și  să creștem gradul de protecție a acestei specii”, a declarat Valentin Marin coordonatorul proiectului derulat de  SOR.

Cum se pot număra berzele cu ajutorul aplicației Uite, Barza!

Oricine are un smartphone poate descărca aplicația Uite, barza!, disponibilă atât pentru Android, cât și pentru IOS. Când utilizatorul se află în imediata apropiere a cuibul de barză, trebuie să pornească aplicația și GPS-ul telefonului. Apoi, este necesară completarea câtorva  informații:  număr de păsări prezente, pe ce fel de construcție se află cuibul și dacă acesta este sau nu în pericol.

Aplicația solicită și efectuarea unei fotografii a cuibului. Precizia localizării este foarte importantă. Astfel, poziția cuibului trebuie marcată prin intermediul GPS-ului cât mai aproape de stâlp sau de suportul pe care se află cuibul. Datele salvate în aplicație pot fi trimise şi ulterior dacă nu există  conexiune la internet. De asemenea, berzele albe și puii trebuie să fie la cuib.  Diferența  dintre  păsările  adulte și  pui este simplă:  adulții  au ciocul roșu, iar puii au ciocul negru. Specialiștii biologi vor verifica și confirma apoi datele încărcate în aplicație.

Proiectul e derulat de SOR în parteneriat cu cei de la Enel România care urmează ca la finalul campaniei de monitorizare să amplaseze noi suporturi pentru cuiburile de barză.

În afara numărării berzelor și a cuiburilor, utilizatorii aplicației pot semnala și incidente în care sunt implicate berzele albe, cum sunt, spre exemplu, electrocutările sau coliziunile. Aplicația permite preluarea datelor GPS și realizarea unei fotografii cu incidentul. Informațiile colectate vor fi introduse în baza de date a SOR, urmând apoi să se realizeze o hartă de senzitivitate. Pe baza acesteia, distribuitorii de energie electrică pot afla cu precizie care sunt liniile unde este nevoie de teci izolatoare sau de semnalizatoare, pentru a se evita în viitor coliziunile și electrocutarea păsărilor.

Proiectul Uite, barza! se derulează de patru ani cu scopul de a proteja berzele albe. Datorită volumului semnificativ de informații înregistrate de
către utilizatori începând cu anul 2017, aplicația reprezintă un instrument important pentru ornitologi și efortul lor de protejare a berzelor albe.
Din 2017 până în prezent, aplicația Uite, barza! a avut peste 9.000 de utilizatori, iar în iulie 2019 a fost pe primul loc în categoria „Călătorii și aplicații locale” din Google Play.

Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizație independentă de conservare a păsărilor din România.

Viewing all 2200 articles
Browse latest View live