Plafonul de la care se vor acorda gratuitățile pentru pensionarii din Cluj-Napoca pe mijloacele de transport în comun a fost actualizat. Gratuitățile vor intra în vigoare, însă, după intervalul 08:30 în zilele lucrătoare, a anunțat primarul Emil Boc. Măsura vine ca urmare a numeroaselor plângeri venite de la părinți sau angajați pe care Primăria le-ar fi primit de-a lungul timpului prin care oamenii se plângeau că din pricina gratuităților acordate pensionarilor, autobuzele și restul mijloacelor de transport în comun sunt arhipline și nu se poate circula dimineața.

Plafonul de la care se acordă gratuități pensionarilor din Cluj-Napoca pe mijloacele de transport în comun s-a actualizat, de la 1700 de lei la 2150 lei pentru gratuitate pe toate liniile și de la 1900 de lei la 2400 lei pentru gratuitate pe două linii.

Primarul Emil Boc a spus că municipalitatea a actualizat plafoanele, dar că abonamentele gratuite ale pensionarilor nu vor putea fi folosite în intervalul  06:30- 8:30 în zilele lucrătoare. În schimb, în weekend ele vor putea să opereze și în acest interval. Viceprimarul Dan Tarcea, în numele grupului PNL, a propus ca pe perioada vacanțelor școlare să opereze abonamentele gratuite și în intervalul amintit, având în vedere că traficul nu este la fel de aglomerat. UDMR a susinut propunerea.

Corina Croitoru, consiliera PSD, a cerut soluții pentru pensionarii care își duc nepoții la școală, dar și măsuri în intervalele în care angajații se întorc de la muncă. Primarul i-a răspuns că există alternativa autobuzelor școlare dar și că întoarcerea de la muncă e mult mai flexibilă, oamenii merg la cumpărături și nu au un interval fix, la fel ca cel de începere a activității la locul de muncă.

Dan Morar, de la PSD, a cerut ca restricțiile să opereze după ridicare măsurilor impuse pe timpul pandemiei, însă Boc a fost ferm și a menționat că există foarte multe observații primite pe această temă, a aglomerației de pe mijloacele de transport în comun dimineața, așa că măsura este una permanentă. ”Dacă plătesc bilet, vor putea circula”, a mai spus primarul.

Un bloc cu 11 apartamente propus în locul unei case parter de pe Someșului nr.39, într-o zonă de restructurare, contestat de vecini, a consumat aproape jumătate din ședința trei online a comisiei de urbanism a Primăriei. Proiectul semnat de Arhimar e propus pe o parcelă de 550 de mp și a fost întors pe toate părțile de primar și arhitecții din comisie care, deși au recunoscut că proiectul nu stă în picioare urbanistic, nu și-au asumat să îl respingă.

Arhitetctul județului – Claudiu Salanță-  a spus lucrurilor pe nume și a indicat că o clădire cu o lățime de 9 metri nu face cinste calității vieții propăvăduită pentru Cluj-Napoca. La fel, arhitecți din comisie au fost împotriva locuințelor într-o astfel de clădire, mult prea zveltă. Ligia Subțirică a spus că, atunci când nu se pot asigura parcări independente pentru un bloc pe parcelă și este nevoie de cele cu lift, atunci înseamnă că se propune mult prea mult față de cât suportă o parcelă. Beneficiarul proiectului este firma SAB Cosntruct, legată de numele lui Liviu Călin Borodi, nimeni altul decât socrul fostului cameraman al primarului Emil Boc, Didu (Ovidiu Moldovan), pe timpul când era premier, care s-a apucat din 2012 de afaceri imobiliare în Cluj-Napoca și a avut ușa deschisă la Primărie pentru a i se aproba proiectele.

Cea mai cea firmă de arhitectură, invidiată de mulți proiectanți deoarce a reușit în trecut și reușește și acum să treacă cu brio prin comisia de urbanism proiecte controversate- Arhimar- a propus un bloc cu 7 niveluri supraterane (parter, 5 etaje plus unul retras) pe o parcelă de 550 mp situată la intersecția arterelor Someșului și Anton Pann. Șeful de proiect este arhitectul Claudiu Botea. Proiectul a mai fost dezbătut în comisie. La ședința din 11 mai (cea de-a treia organziată deja la Primărie în acest format având în vedere pandemia de coronavirus) prezentarea a fost făcută de arhitectul Valentin Moldovan. Acesta a spus că a țintut cont de recomandările comisiei, că a retras ultimul nivel al clădirii, că nu a mai considerat-o ca una de colț, că a modificat parcările pe care le-a propus suprapuse, cu lift auto, că va avea locuri și la parter, un gang în curte dinspre Anton Pann pentru acces și 2 locuri de parcare la sol.

„Regimul de înălțime e dictat de PUG, S+P+5E+R, cu un procent de ocupare a terenului (POT) de 43%, față de regimul maxim de 50%, cât e permis și un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 2,6. Propunem un bloc cu 11 apartamente și un spațiu cu altă destinație la parter. În curte vom amenaja și un loc de joacă”, a spus Moldovan.

Avocata Bodea Ildiko, reprezentantă a riveranilor de pe Someșului nr.41 a intervenit în ședință să arate ca imobilul propus e mult prea aproape de vecini, că afectează limita de proprietate a clienților săi, că locul de joacă propus îi va afecta pe aceștia din perspectiva zgomotului,  că viitorul bloc va pune probleme tehnice și de însorire.

Boc a inventariat părerea departamentului juridic pentru a verifica daca e nevoie de acordul vecinilor, a aflat că nu, așa că apoi s-a luat pulsul arhitecților din comisie. Șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban, a ținut să spună că susține proiectul, mai ales că arhitecții au adus toate completările cerute. Apoi s-au purtat tot felul de discuții.

Mai întâi, arhitectul Voicu Bozac a spus că, de fapt, PUG-ul ar trebui să vorbească de 22 metri, înălțimea la cornișă, cifra corectă pentru o clădire P+5 și că este o scăpare a PUG-ului care ar trebui corectată.”Restructurarea impune o înălțime de 22 de metri la cornișă”, a trecut în revistă arhitectul șef Daniel Pop. Arhitectul Mihai Racu l-a corectat și a spus că e vorba de 18 metri, după cum scrie în regulament. Boc l-a trimis la plimbare pe Bozac arătându-i că în comisie trebuie să se raporteze la ceea ce este legal în vigoare.

După aceasta s-a dezbătut înălțimea parterului. Tot arhitectul șef a spus că i se pare prea puțin 3,20 m pentru înălțimea parterului, cât au propus proiectanții, și că ar trebui măcar 3,5 metri. Așa ar trebui ca proiectanții să renunțe la un nivel din cele cinci ale clădirii. Cei din comisie au stabilit că vor cere la Cluj înălțime de 3,5 metri sau mai mare pentru parterele comerciale din oraș, Bozac fiind unul dintre promotorii ideii. Legal, înălțimea maximă pentru parterul comercial nu e reglementată, iar primarul Emil Boc s-a arătat surprins și l-a mai întrebat încă o dată pe arhitectul Adrian Iancu dacă așa ceva e adevărat. Iancu a confirmat că în lege nu este altceva decât înălțimea maximă pentru niveluri de locuințe, 2,55 m, la care se raportează și parterul comercial.

Bozac a spus că e prea zvelt blocul pentru a fi populat cu apartamente. El a mai formulat obiecții cu privire la parcările de la subsol deservite de un lift auto cu acces din stradă și a cerut mutarea lui în curte. „Trebuie să analizăm atent proiectul pentru că e prima construcție de amploarea aceasta de pe frontul de stradă și care evident că va da tonul construcțiilor viitoare din această zonă. Deci o lipire foarte îngustă pe calcan, care e foarte ineficientă, nu cred că e în regulă. O soluție ar putea fi ca această clădire să fie mai lată și să aibă un nivel în minus”, a propus Bozac.

Primarul Boc a formulat noua formă pe care ar trebui să o îmbrace proiectul: „deci să mărească parterul și să dimuneze un etaj, să nu ne trezim că intrăm într-o chichineață, să fie zvelt și să aibă imagine la stradă parterul.”

Arhitectul Vlad Negru din comisie a spus că el vede o problemă de principiu legată de acest bloc de locuințe propus în zona Anton Pann-Someșului, mai ales că proiectul va fi cel care va impune condițiile în care se va construi pe toată zona, având în vedere că este primul proiect de restructurare propus aici. El a propus ca această clădire să se lățească și să se renunțe la un nivel.

Proiectanții i-au răspuns că vor depăși indicii dacă aplică recomandările. Arhitetcul Adrian Iancu a spus că proiectanții au făcut o clădire înaltă și prea subțire pentru a putea atinge CUT-ul impus. El a precizat că proiectanții trebuie să reproiecteze parcările și accesul pentru biciclete ca acestea să poată funcționa real. A sugerat chiar realizarea unui PUZ, având în vedere că parcela e mult prea mică. Bozac a sugerat ca măcar proiectanții să simuleze și ce pot vecinii să facă pe parcelele învecinate, ocupate cu case parter, dacă apare acest bloc.

Boc l-a trimit din nou la plimbare, având în vedere că nu discută pe articole din lege. „Să nu facem o discuție paralelă, deci mai lățiți clădirea, până să maxim de CUT”, a recomandat primarul.

Bozac s-a ambiționat și a venit cu articole din lege pentru a-i arăta primarului că are dreptate. Bozat a amintit că art. 19 din Legea 350, stabilește că fiind vorba despre un PUD, el stabilește relații cu parcelele vecine și așa trebuie să vezi dacă ceea ce propui tu pe parcelă se potrivește acolo și nu limitează drepturile de construire ale vecinilor. „Am cerut și Dâmbovița, dacă vă amintiți. Prin planșa de mobilare se poate face acest lucru. Cât pot vecinii construi cu adâncimea propusă de dumneavoastră prin acest proiect”, a mai spus Bozac.

Boc l-a felicitat că vorbește argumentat. A cerut juridicului să legitimeze ceea ce a cerut Bozac. Rus și arhitectul-șef au spus un „da.” Viceprimarul Dan Tarcea a susținut și el ca proiectanții să renunțe la un etaj.

Arhitecta Ligia Subțirică, predecesoarea lui Pop în funcție, a arărat că parcările cu lift propuse unele peste altele nu vor funcționa și că, de fapt, ca în cazul altor proiecte, mașinile vor ajunge să stea pe stradă. Boc a întrebat-o pe fosta arhitectă șefă a orașului cum ar face ea.

„Trebuie să revadă apartamentele, e nevoie de recompartimentare și să reproiecteze subsolul, fără parcări automatizate. Am văzut apartamente, nu zic de acest proiect, ci în general, prost împărțite și cu circulații absurde. Proiectanții tăiau ca să încapă totul, ca pantoful cenușăresei. Urbanismul și arhitectura nu sunt matematică. De asta au făcut arhitecții ani de școală și au cunoștințe din foarte multe domenii. E treaba arhitectului să știe cum și ce să propună și să-și impună profesionalismul „, a apreciat Subțirică.

„Rețin bunul simț din propunere, să aveți în vedere observația”, a fost replica primarului.

Iancu a întărit și el faptul că proiectanții trebuie să revină cu toate observațiile primite în proiect, inclusiv cu propunerea de simulare pentru parcelele vecine.

Arhitectul județului, Claudiu Salanță, a adus în discuție adevărata problemă a urbanismului din Cluj-Napoca. Deși are în față un PUG care permite și propune restucturarea în anumite zone, în oraș se face în continuare urbanism pe parcelă, se înlocuiesc case de pe parcele minuscule cu blocuri. „Am studiat operațiuni urbane cu Liciu Ianosi la București la Ion Mincu. Cred că dacă ar vedea acest proiect ar fi forte supărat. Restructurarea urbană nu înseamnă să înlocuim o casă de pe o parcelă cu un bloc. Ar fi necesar să se sudieze cel puțin parcelele învecinate, dacă nu un cvartal cu fronturi închise. În 2020 să ai la Cluj-Napoca o clădire de 9 metri lățime cred că nu face cinste calității vieții încurajate. Scopul restructurării este să îmbunătățească spațial situația și să dea trendul de dezvoltare a unei zone iar al comisie să impună acest lucru, chiar solicitând PUZ”, a subliniat Salanță.

Boc a justificat că deja e tardiv să se ceară un PUZ. „Am copilul și apa în covată. Aș arunca apa și eu aș păstra copilul, așa că să ne concentrăm pe situația pe care o avem deja”, a spus primarul. Salanță i-a amintit că recomandările comisiei de a umbla la indici nu vor duce decât la o lățime de 10 metri a clădrii, nicidecum la o îmbunătățire a proiectului.

Apoi edilul s-a luminat și a precizat, la sugestia comisiei, că proiectanții ar putea renunța la locuire și să propună birouri și așa ar rezulta un imobil care ar putea fi avizat. „Deci, să lămurim clar! Merg pe POT de 70% pentru birouri, nu 50% cât e pentru locuire, cu spațiu comercial la parter sau stopăm jocul și cerem PUZ!”, a menționat Boc.

Poiectantul Vali Moldovan a spus că e mai pregătit să taie din niveluri, decât să facă PUZ. Despre propunerea lui Boc, cu birouri în loc de locuințe, nu a spus nimic.

Comisia a stabilit că proiectul urmează să revină cu o nouă formă și simulări privind construirea pe parcelele vecine. În zona Anton Pann apartamentele sunt vândute cu prețuri de peste 1800 euro/mp.

Beneficiarul proiectului este Sab Construct care se leagă de numele lui Liviu Călin Borodi, nimeni altul decât socrul fostului cameraman al primarului Emil Boc, Didu (Ovidiu Moldovan), pe timpul când Boc era premier. Didu s-a apucat din 2012 de afaceri imobiliare în Cluj-Napoca, imediat după ce Boc n-a mai fost premier și s-a reîntors la Primărie. De atunci, a avut ușa deschisă pentru a i se aproba proiectele. Alături de socrul său, Didu are firma Digger Costruct din Feleacu, care se ocupă cu închirieri de utilaje și prin intermediul căreia a dezvoltat mai multe proiecte imobilaire în Cluj-Napoca.

(Ovidiu Moldovan, poreclit „Didu”)

(proiect blocuri, imagini din 2017)

Subtili cum obișnuiesc să fie, arhitecții din Comsisia de Urbanism a Primăriei, au criticat felul în care a ieșit clădirea Arhimar de pe Avram Iancu, de la intrarea în Cimitirul Central, avizată tot de ei, dar au felicitat un proiect asemănător propus de aceeași proiectanți pe strada Câmpul Pâinii. Imobilul mixt (comerț și birouri) propus pe Câmpul Pâinii, pe o parcelă de peste 2550 mp a fost unul dintre puținele proiecte felicitate în comisie, clădirea fiind calificată unanim drept foarte frumosă.De când au început ședințele de urbansim on line la Primărie, specialiștii din comisie au mai început să laude proiectele bune. De data acesta și proiectanții de la Arhimar (cei cărora pe la colțuri colegii din ordin le reproșează că, deși proietează cel mai mult în Cluj-Napoca și nu numai, niciodată nu participă la concursuri cu aceste proiecte în cadrul Bienalelor Ordinului Arhitecților) s-au lăudat pe ei și au anunțat comisia că intenționează să ducă proiectul de pe Câmpul Pâinii la următoarea Bienală.

Arhimar a proiectat clădirea de la intrarea în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, de pe Avram Iancu nr.20 pentru Sile Pușcaș, fostul ginere al  lui Ioan Rus, dezvoltatorul complexului Platinia. Ea este placată cu cărămidă aparentă și nu este pe placul multor arhitecți. Vizavi de ea, tot la intrarea în cimitir, comisia primăriei a avizat un proiect de parking, semnat de arhitectul Șerban Țigănaș. În momentul în care Țigănaș vorbea despre arhitectura clădirii sale, spunea (subtil dar depreciativ) că nu are nimic de-a face cu cea a clădirii de vizavi, cea de birouri și locuințe proiectată de Arhimar.

Proiectanții au propus o clădire asemănătoare, din punct de vedere al fațadelor, pe strada Câmpul Pâinii, însă una mixtă, comerț și birouri.

Arhitectul Adrian Bedreagă de la Arhimar a explicat că se propune, în cartierul Bulgaria, pe Plevnei fn, o clădire mixtă, demisol, parter, trei etaje și unul retras pe o parcelă de 2550 de mp, neconstruită, cu acces de pe strada Câmpul Pâinii.  POT (Procentul de ocupare a terenului) propus este 40%, iar CUT (coeficientul de utilizare a terenului) de 2,2. Procentul de spațiu verde este de 20%. Beneficiarul este Stop Butik, o firmă deja cunoscută în oraș deoarece are magazin de haine outlet pentru care Clujul e celebru deja și la București. Parcela este afectată de o servitute de utilitate publică de 937 de mp pe care proiectatul a anunțat că beneficiarul o va dezmebra cu titlul de drum și că așteaptă indicații și există disponibilitate pentru donarea terenului către Primărie. Imobilul nu are construcții în vecinătate, după cum a constatat arhitectul șef. Deja când s-a prezentat proiectul la ultima ședință online a Comisie de Urbanism, atât primarul Emil Boc cât și viceprimarul Dan Tarcea nu mai erau prezenți. Au fost la început, dar au plecat pentru treburi administrative.

Arhitectul Voicu Bozac din Comisie a apreciat că este foarte frumoasă clădirea, le-a recomandat proiectanților să mai pună un șir paralel de arbori cu cei propuși la est, în capătul locurilor de parcare, să mai taie din senzația minerală a parcării. „Acesta e nivelul la care ar trebuie să se prezinte toate lucrările în această comisie”, a completat arhitectul Vlad Negru. El a prezentat ulterior un proiect al unui imobil de birouri de pe strada Constantin Brâncuși însă nu a primit felicitări similare de la colegii din Comisie.

Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop a ținut și el să felicite echipa de proiectare, cu mențiunea că n-a mai văzut de mult timp un astfel de proiect frumos în comisie.

Bedreagă a intervent și a spus că Arhimar studiază și un proiect de parcela vecină și că înte viitoarele imobile nu vor exista delimitări, nici problema cu parcările și copăceii, apropo de o remarcă din comisie potrivit căreia, de obicei, vecinii se plâng când se planetază copaci pe limita de proprietate. „Am pornit cu acest proiect ca să participăm la Bienală”, a mai completat arhitectul de la Arhimar.

Fostul arhitect șef al orașului, Ligia Subțirică, acum pensionară și expert pentru Primărie, a atenționat subtil proiectanții să aibă grijă la finisajele clădirii și la placajele sau materialele care se vor folosi la fațade. „Cu ce veniți aici seamănă cu cărămida aparentă. Sper că nu este. Trebuie să fiți atenți și să vedeți înainte materialele, mostre, culori. Știți dumneavoastră la ce mă refer”, a mai compleat Subțirică.

Acesta a făcut referire la clădirea de pe Avram Iancu nr.20 când a adus în discuție cărămida aparentă și rezultatul nefericit al placării unei clădiri din oraș cu acest material.

Proiectanții au menționat tencuielile decorative sau placajele cu diverse materiale pentru finisajele exterioare ale clădrii de pe strada Plevnei fn.

(PUD imbil mixt str. Plevenei fn, Arhimar, partea scrisă)

Un proiect cu 25 de apartamente din comuna Baciu propus inteligent de proiectanții de la Arhimar într-o zonă centrală a fost pus pe pauză de Comisia de Urbanism a Județului pentru analize suplimentare. Arhitectul județului a cerut un studiu de trafic, tocmai pentru a se vedea dacă drumul național din Baciu mai suportă trafic suplimentar. Vecinii viitorului bloc, reprezentați de avocați, au contestat proiectul, aducând mai multe obiecții proiectului, de la regimul de înălțime, la drumul mult prea îngust pe care e propus, la amplasarea pe parcelă sau la probelemele pe care le va pune din perspectiva asigurării fluente a utilităților.

Arhimar a propus în Comisia de Urbanism a Județului, la a treia ședință onganizată on-line, un Plan Urbanistic Zonal pentru amplasarea pe o parcelă de peste 2600 mp de pe strada Magnoliei din comuna Baciu, în vecinătatea Primăriei, a unui imobil mixt – parter comercial de 400 mp, trei etaje plus unul retras de locuințe. Arhitectul Valentin Moldovan care a anunțat că e prima dată când participă la o ședință la Județ, ca e încă novice cu tehnologia și a mai explicat comisiei că se propun parcări la sol, 33 de parcări din care 30 vor deservi partea de locuire, adică 25 de apartamente.

Avocați ai mai multor proprietari, vecini de la casele unifamiliale de pe toate laturile de proprietate, au intervenit în ședința comisiei de urbanism a județului pentru a aduce mai multe obiecții proiectului, Roxana Mărgulescu și Claudiu Bud au semnalat faptul că artera e populată doar cu case unifamiliale, că strada nu e capacitată pentru un trafic care să deservească o zonă de blocuri, având doar 4,7 metri, că împrejmuirea nu e corect configurată, că hotărârea de Consiliu Local adoptată în comună interzice locuințele pe drumuri mai mici de 12 metri, că vecinii nu au fost informați cu privire la intențiile imobiliare de pe această pacelă, că planșele fentează cu propunerea de parcări la stradă și configurarea spațiului situația reală a străzii care e extrem de îngustă.

Moldovan a răspuns și a sintetizat că respectă prevederile PUG-ului comunei pentru această zonă, că zona mixtă cu destinație comercială pe care o aduce imobilul nu implică necesitatea acordului vecinilor. „Avem un răspuns al Ministerului pe altă speță. Dacă este nevoie, îl punem la dispoziție. Proiectul e la faza de urbanism, când se vor face studiile tehnice, atunci vor studia partea de utilități și rețelele se vor reconfigura dacă va fi cazul. Am retras parcările și construcția, tocmai pentru a lăsa teren în cazul în care se va dori lărgirea acestei străzi, beneficiarul va putea să pună la dispoziție câțiva metri de teren. Regimul de înălțime e permis în PUG, nu cerem derogări. Zone este una de restructurare, nu e protejată. Urmează probabil și alte investiții de alt calibru aici. Cu aliniamentul ar fi o discuție”, a spus Moldovan.

Arhitectul județului Claudiu Salanță a mai spus că partea de informare e în sarcina Primăriei Baciu. Arhitectul Marcel Vancea din comisie a apreciat că, având în vedere că proiectul propune locuire, ar trebui tratat de acceeași manieră cum comisia tratează toate proiectele rezidențiale de aici, înghețate deocamdată până la rezolvarea relației cu Cluj-Napoca și a problemelor de trafic care există. Alți colegi au cerut studii de fundamentare pentru viitoarea dezvoltare a zonei centrale din Baciu, dacă aceasta e pregătită să primească în continuare blocuri. „Nu e de neglijat ce s-a întâmplat pe versant, dar e altă discuție. Aici, trebuie să analizăm în context mai larg. Dacă se propunea comerț- servicii, nu era o problemă, însă pentru locuire trebuie să vedem un studiu de mobilitate, de trafic, să analizam dacă DN1 mai suportă un bloc de locuințe. Trebuie văzut și cu aliniamentul. N-aș zice că e cea mai bună soluție”, a recomandat arhitectul județului.

Arhitectul Horațiu Răcășan a cerut să se demarce zona de loc de joacă și să se urmărească ca ea să se realizeze și la faza de autorizație de construire.

Fostul arhitect șef al județului, Radu Spînu, a cerut un plan de ansamblu privind dezvoltarea zonei din centrul Baciului.

În schimb, arhitectul Marcel Crișan a recomandat proiectanților o soluție mult mai elegantă: în loc de blocuri să propună vile cu apartamente, iar așa crește calitatea locuirii în comună și, cu siguranță, scad plângerile venite de la vecini.

„Cu această criză pe care o parcurgem, lucrurile ar trebui să o ia în altă direcție. În ultimii 30 de ani în urbanismul din Cluj a fost o luptă continuă între case și blocuri, între blocuri și case, dictată de prețul terenului. Dacă ne uităm acum pe Google, în Baciu avem o pădure de case și răzleț, blocuri. Sunt formule intermediare pentru locuire, în cazul locuițelor semicolective, s-ar putea propune vile cu apartamente. Aduc standarde de locuire și sunt percepute ca niște case mai mari”, a spus Crișan.

În final, proiectanții au primit recomadarea să revină cu o viziune de ansamblu, cu răspunsuri pentru aliniament sau pentru partea de infrastructură și trafic.

Proiectul Arhimar e semnat și de arhitectul Adrian Bedreagă, cel care a fost felicitat recent la Comisia de Urbanism de la Primăria Cluj pentru arhitectura unei clădiri de birouri propuse în cartierul Bulgaria din Cluj-Napoca.

Controale și sancțiuni se vor aplica în continuare dezvoltatorilor blocurilor de pe deal din comuna Baciu care, deși erau obligați să amenajeze zone verzi și trei locuri de joacă pentru locuitorii ansamblului imobiliar, le-au pavat și le-au înlocuit cu parcări. Mai mult, ar fi primit și recepția pentru aceste blocuri, deși nu au respectat autorizațiile și planurile de urbanism. Anunțul a fost făcut de arhitectul județului, Claudiu Salanță la a treia ședință on line pe care judetul o face în timpul pandemiei. El a spus că forul județean a trimis adrese tuturor primăriilor prin care județul vrea să supervizeze partea de respectare a  autorizațiilor de construire în momentul recepției de ansambluri imobiliare. Miza o reprezintă sateliții municipiului Cluj-Napoca, mai ales Florești, unde nu există niciun control ca dezvoltatorii să respecte exigențele privind asigurarea zonelor verzi și a celor de joacă.

Cu prilejul unei recomandări primite în comisia de urbanism pentru configurarea pe planșe a unui loc de joacă propus pentru un bloc (mixt, locuințe și comeț) de lângă Primăria Baciu, arhitectul județului Claudiu Salanță a folosit momentul pentru a semnala faptul că locurile de joacă și zonele verzi sunt o raritate pe dealul imobiliar din comună. Deși pe planșe ar exista trei locuri de joacă dar și zone verzi, în realitate, ele nu există. Ba în plus, au fost și pavate și sunt ocupate de parcări pentru mașini. „Există în Baciu un PUZ din 2008. Sunt în el trei locuri de joacă. Actualele parcări erau zone verzi. Vom mai merge în continuare să îi sancționăm pe dezvoltatori până fac aceste funcțiuni, așa cum au fost ele prevăzute în documentațiile de urbanism. Vom merge și în instanță dacă va fi cazul. Este inadmisibil să nu ai locuri de joacă și zone verzi ci numai parcări. Am trimis și o circulară mai multor primării și am cerut să fim prezenți și noi la recepția proiectelor pe care le-am avizat în comisia de urbanism a Consiliului Județean pentru a preîntâmpina astfel de situații”, a spus Salanță.

Arhitectul Horațiu Răcășan a subliniat sarcarstic situația urbanismului cu blocuri din Baciu. „Probabil copiii acestor oameni se joacă în mașini”, a sintetizat Răcășan.

Beneficiar al ultimelor blocuri care urmau să aibă zone verzi și de joacă, deja recepționate pe deal de Primăria din Baciu ar fi RDC Imobiliare, după cum au spus reprezentanții forului județean. Deja lor li s-au aplicat sancțiuni de 250.000 de lei de către Consiliul Județean pentru nerespectarea autorizațiilor de cosntruire.

Există deja un caz celebru în comuna Baciu, cu un loc de joacă de 380 de mp care deservește toată zona de pe deal și pe care proprietarii de la case vor să îl desființeze prin instanță.

Detalii:

Război în urbanismul din comuna Baciu: Cei de la case vor să desființeze un loc de joacă amenajat de Primărie pentru cei de la blocuri

Arhitecții din comisia de urbanism a județului au semnalat că problema din Baciu este și cea a Floreștiului, după cum a susținut arhitectul Octav Olănescu, unde, de asemenea, ar trebui inventariate aceste zone verzi și facilități pentru riverani. Arhitectul Radu Spânu, membru în comisie, cel care ar lucra la noul PUG-ul din Florești (de mai bine de 8 ani) nu a intervenit pe acest subiect. Pe viitor, proiectele avizate de urbanismul de la județ ar trebui supervizate în faza de recepție, după cum a sintetizat Salanță.

Realitatea n-are nicio legătură cu pretențiile și discuțiile inițiate în comisia de urbanism a Primăriei. Pe hârtie se cer multe, în realitate lucrurile funcționează după legi proprii. Au demonstrat-o proiectantul și niște beneficiari care locuiesc pe o stradă de 4,9 metri din domneiul public al orașului și unde doreau să mai edifice o locuință unifamilială și cărora li s-a cerut, în mijloc de stradă, să facă o alveolă de întoarcere pentru mașini.

Asigurarea locului de întoarcere pentru mașinile de intervenție sau pentru cele de gunoi a fost un criteriu care a ținut pe loc sau a încurcat multe proiecte din oraș, după ce arhitecții din comisia Primăriei (de mai bine de zece ani) au adus în discuție acest aspect ani în șir. A ajuns să fie un fel de obsesie a arhitectului Adrian Iancu, la fel ca arborii tuia pe care îi cerea în proiecte. În realitate, binele pe care ambele exigențe ar trebui să le aducă în practică oamenilor, după realizarea proiectelor, ajunge să fie o utopie la Cluj. O proiectantă a demonstrat la ultima ședință de urbanism cât de absurdă este o astfel de pretenție a comisiei. Melinda Szekely a arătat comsiei că pe străzi înguste mașina de gunoi nu întoarce niciodată, ci intră cu fața și iese cu spatele. La fel și mașinile de intervenție. Și asta se întâmplă de ani de zile.

Arhitecta Melinda Szekely a cerut avizul la prima ședință on-line de urbanism făcută de Primărie pentru desființarea unei bucătării de vară de pe strada Copacilor nr. 5, pe o parcelă de 1200 de mp pe care mai există o locuință și edificarea în locul acesteia a unei case de 65 de mp. Comisia a luat în discuție faptul că strada Copacilor are 5 metri și că ar trebui rezervat teren fie pentru o lărgire, fie pentru asigurarea unei întoarceri pentru mașina de gunoi sau pentru o eventuală conexiune cu arterele din jur. În prezent, strada e înfundată.

„Sunt și străzi de acest gen care funcționează prin negociere între riverani. Un microunivers care funcționează independent. Cum e Mărginașă cu Prunilor”, a apreciat Negru. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că astfel de străzi ridică probleme importante pentru traficul auto. „Să faceți împrejmuire după 3,5 metri care ar putea rămâne liberi pentru lărgire”, a spus arhitectul șef Daniel Pop. Proiectanta a explicat că abordarea e complicată, mai ales că beneficiarul vrea ca noile case să aibă curți separate și nici nu poate să impună așa ceva proprietarului. Cei din comisie au cerut reamplasarea construcției cu asigurarea locului de întoarcere și revenirea în comisie. A intervenit și beneficiara proiectului care a spus că vrea curți separate pentru case și că mașina de gunoi intră cu fața și iese cu spatele de pe arteră, fără probleme. Cu toate acestea, comisia a fost de neînduplecat.

Szekely s-a reîntors cu proiectul la urbanism, în ședința din 11 mai și a prezentat comisiei fotografii cu strada Copacilor. A simulat și o schiță teoretică pentru întoarcerea mașinilor de gunoi, în condițiile în care beneficiarii proiectului ar configura o alveolă. „Întoarcerea este complicată pe teren. Am vorbit și cu firma de salubritate. Ei nu au protocoale pentru locurile de întoarcere. Nici pretenții. Pe strada Copacilor care ste înfundată există la capăt un T unde întorc mașinile mici. Ca să facem o alveolă ar luat foarte mult din parcela beneficiarilor și nu ar rezolva nimic”, a spus proiectanta.

„Adică nu ați rezolvat-o, așa cum a cerut comisia”, a remarcat primarul Emil Boc. Proiectanta i-a arătat că e foarte greu pe teren să pui o alveolă care ar lua mai mult de 70 de mp din curtea beenficiarilor, iar apoi ei se vor trezi că stau cu mașina de gunoi sub geam. „Primăria a dat anul trecut o autorizație de construire la nr.5 pe această stradă și nu a cerut sub nicio formă să se facă loc de întoarcere”, a atras atenția arhitecta.

În discuție a intervenit și fiica proprietarilor, Alexandra Sălăgean, care a arătat Primăriei că ea e proprietară pe strada de 4,90 metri pe care a asfaltat-o în 2005. „De la strada Lucernei până la strada Pintea Viteazu sunt străzi înfundate. Pe toate aceste străzi mașina de gunoi vine, ia gunoiul și dă cu spatele. Noi avem două accese auto și pietonale. Am pus și fotografii. Nu puteam face alveola, ar înseamna să tăiem toți copacii”, a arătat Sălăgean.

Primarul și viceprimarul Dan Tarcea s-au interesat asupra numărului de imobile de pe stradă și asupra felului în care se realizează circulația auto și pietonală. „Dacă o mașină e parcată pe stradă, o alta poate trece pe lângă ea. Dacă se întâlnesc două mașini, nu pot trece unele pe lângă altele. Strada funcționează așa cum este. Cu salavarea n-am avut niciodată probleme. Vine întotdeauna și poate întoarce la capătul străzii”, a mai arătat beneficiara proiectului.

Arhitectul șef Daniel Pop a apreciat că pentru alveolă ar fi necesar și mai mult teren pentru realizarea întoarcerii. „80-90 m dacă nu și mai mult ca să se poată face întoarcerea”, a spus Pop. „De asta am spus că am făcut o schiță teoretică”, a completat proiectanta.

Andreea Mureșan, șefa de la strategii urbane, a spus că, de fapt, comisia a cerut să se facă o analiză. Iancu a intervenit și a arătat că, de fapt, el a cerut alveola pentru că era o formă simplă de a rezolva toate problemele proiectului. Szekely i-a arătat că nu e chiar așa, că sunt înregistrări care arată altceva.

„Renunțăm, atunci. Analizați din perspectiva reglementărilor”, a dispus primarul, după care a părăsit ședința de urbanism fiind prins cu alte treburi administrative.

În final, proiectul a primit avizul comisiei fără alveolă.

Noul parc creat pentru clujeni în zona Între Lacuri este, oficial, deschis.

”Firmele care au executat lucrări în acest parc au terminat lucrările mai repede decât era programat astfel încât clujenii să beneficieze de un spațiu de 1 hectar de teren care reprezintă o oază de verdeață într-un cartier foarte important al Clujului. Sunt 165 de arbori plantați aici, de asemenea sunt prize pentru încărcarea bicicletelor electrice, sistem de telegestiune pentru iluminatul public, toaletă automată, facilități de joacă pentru copii, teren de sport și multe altele. Eu le doresc clujenilor să se bucure de acest parc, atât cât pot, în condițiile  actuale permise de autorități”, a transmis primarul Emil Boc.

Proiectul noului parc a fost finanțat din fonduri europene, prin POR 2014-2020. Valoarea toatală a acestuia este de 11.110.587,54 lei, din care 9.431.345,35 lei este valoarea nerambursabilă.

Lucrările au fost demarate în 27 august 2019 și au fost realizate de Asocierea Nord Conforest SA cu Eco Garden Construct și Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL. Valoarea contract proiectare +executie =9.339.949,53 lei.

Parcul are o suprafață de 9450 mp. Este prevăzut cu mobilier modern, iluminat public cu tehnologie LED și telegestiune (poate fi controlat printr-o aplicație de pe telefonul mobil), sistem automat de irigații, sistem de supraveghere video, panou de afișaj electronic și stație de încărcare pentru biciclete/trotinete electrice.

Au fost plantati 165 de arbori și 400 ml de gard viu, flori și arbuști.

Parcul cuprinde:

•zone cu echipamente de fitness/ joacă – 380 mp

•alei pietonale principale din granit – 1120 mp

•zone sport și joacă din cauciuc poliuretanic – 1220 mp

•alte amenajări: fântână arteziană pavimentală cu jeturi de apă și iluminare LED, pavilion în zona terenului de sport, toalete automate etc.

Și-ar da libertatea pentru siguranță: nu mai puțin de opt din zece români spun că ar renunța la drepturile și libertățile lor pentru a rămâne în siguranță într-o situație de criză similară celei generate de noul coronavirus Covid 19, arată un sondaj național realziat la Cluj.

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) e o casă de sondaje din Cluj care a sunat mai bine de o mie de români în ultima vreme ca să-i întrebe cum au trecut peste criza cauzată de noul coronavirus și ce lecții au învățat. Printre concluzii – o treime spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă cu vaccinul împotriva coronavirusului, apraope la fel de mulți ca cei care declară că ar fi dispuși să se vaccineze. Procentul e aproape la fel cu cei care au impresia că în această perioadă a existat o înțelegere între stat și presă, ca aceasta din urmă să prezinte informații trunchiate despre criza cauzată de coronavirus.  ”Jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la Covid– 19”, arată rezultatele sondajului. În perioada stării de urgență care a durat două luni românii au navigat mai mult pe interne decât în perioada anterioară, s-au uitat mai mult la televizor și au vizionat într-o măsură mai mare filme decât într-o perioadă obișnuită. O treime spun că au gătit mai mult decât obișnuiau, o cincime au mâncat mai mult, un procent similar spun că au citit mai mult, iar aproape un sfert declară că au făcut exerciții fizice de întreținere mai mult decât de obicei.

Totodată aproape unul din cinci români spune că principala lecție învățată pe perioada crizei generată de pandemia de Covid – 19 este importanța igienei. 10% dintre participanții la studiu declară că au conșientizat importanța celor dragi, 9% vorbesc despre importanța sănătății, iar 7% despre importanța respectării indicațiilor autorităților și responsabilitate.

Sondajul a inclus peste o mie de respondenți și a fost realizat în 13 și 14 mai prin telefon.

O nouă eră ar începe în urbanismul clujean, după cum a anunțat astăzi primarul Emil Boc. Cea în care sănătatea clujenilor e pe primul loc, a spus primarul. Un plan privind calitatea aerului din Cluj-Napoca ar fi gata comandat și livrat orașului iar după aprobarea lui urmează amenzi pentru cei care ies din străzi private neasfaltate în drumuri publice și poluează. Proprietarii de drumuri private, a spus Boc, vor avea două alternative, fie să le dea Primăriei sau să le astfalteze pe cheltuiala lor, mai ales cei care doresc să construiască. Consiliul Local va fixa un termen pentru ca cei aflați în această situație să se conformeze, apoi vor fi aplicate amenzi consistente, după cum a anunțat primarul.

Primarul Boc a făcut anunțul la un proiect prin care se propunea amenajarea a 8 case pe 4500 e mp în zona Valea Seacă. Investitorul a fost pus la punct să se ocupe de asfaltarea drumului, dacă vrea să i se permită să construiască. Riveranii au adus în discuție o problemă spinoasă a orașului, rețelele subcapacitate în acest zone de dezvoltare și faptul că toate companiile de utilități au rețele vechi în aceste zone. Subtil, arhitecții din comisie au mai adus în discuție o altă problemă a orașului, faptul că se construiește ilegal pe dealurile din extravilanul Clujului și că ar trebui intervenit. Aceasta a rămas fără răspuns de la primarul Boc sau de la secundul său Tarcea. Nici arhitecții din comisie nu s-au pronunțat cu privire la soluția salvatoare și de bun simț anunțată de primarul Emil Boc.

Acum câteva zile, Comisia Europeană a semnalat faptul că în România aerul e poluat iar măsurile luate până acum de autorități pentru ca acesta să fie mai curat sunt foarte modeste. Comisia semnala că nu se respectau valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și că aceste orașe nu au luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.

La ședința comisiei de urbanism on line cu numărul 4 organizată de Primărie în 18 mai, Boc a ținut să se ia la trântă cu praful generat în oraș și să îi amenințe pe cei care îl aduc pe domeniul public, din zone neasfaltate, cu amenzi.

Primarul a ținut să enunțe o practică pe care municipalitatea ar impune-o de acum încolo pentru proiectele urbanistice dorite în Cluj-Napoca. După urmărirea asigurării calității  vieții enunțată de primarul Emil Boc la ședințele din anii trecuți, acum trebuie urmărită asigurarea sănătății populației, ca o altă regulă de bun simț care ar trebui să funcționeze în oraș.

Discuțiile au pornit de la un Plan Urbanistic Zonal prin care se propunea urbanizarea a 4500 de mp din zona străzilor Augustin Maior și Valter Mărăcineanu care se desprind din artera Valea Seacă și amenajarea a 8 case unifamiliale. Proiectanții nu au intervenit. În schimb, s-a dat cuvântul cetățenilor. Proiectul a fost și contestat de vecinii din zonă care au intrat în ședință și au semnalat faptul că rețelele sunt subcapacitate, de la canalizare, la electrica, la gaz și că noul anasamblu va pune probleme celor care deja locuiesc în zonă. Mai mult, un domn care s-a recomandat Ciurcă și care a intervenit, a mai spus că, în prezent, drumul e pietruit pe cheltuiala oamenilor și au cerut lămuriri cu privire la cine va răspunde dacă șantierul îl va distruge.

Mai întâi, Boc s-a interesat cu privire la zonă, la regimul străzilor de acces dar și a situației în care acestea se găsesc, dacă sunt asfaltate sau nu. Cei de la patrimoniu și de la siguranța circulației nu au lămurit situația, doar s-a stabilit că artera Valea Seacă este publică și asfaltată sau că artera Augustin Maior e parțial publică, parțial privată.

Cu acestea la mână, primarul Emil Boc a intervenit și a ținut să atragă atenția că Primăria are planul privind calitatea aerului în oraș gata și că el va fi aprobat în Consiliul Local. „Orice derogări de la mediu, vor fi sancționate cu amenzi dure, usturătoare. Cum se lucrează pe șantiere la Munchen și Viena așa să lucrați și în Cluj-Napoca. Dacă e privată strada, trebuie asfaltată, dacă e publică, atunci trebuie să așteptați până o va asfalta Primăria potrivit planului anual. Dacă nu se va respecta calitatea mediului în Cluj, vom spune stop. Încă stăm bine, dar dacă nu luăm măsuri pentru prevenirea exceselor, atunci nu vom fi în regulă. Trebuie să aveți în vedere toate acestea de acum înainte, dacă se ridică praful în aer de pe străzi neasfaltate, nu se aprobă nimic până nu se asfaltează. Voi nu veți mai avea voie să promovați spre aprobare astfel de proiecte. S-a terminat perioada haiduciei,trebuie să avem în vedere sănătatea tuturor clujenilor. Voi întreba aceste lucruri la fiecare punct, cum se face accesul, dacă strada e privată sau publică, dacă există asfalt”, a subliniat Boc.

Despre partea de utilități și rețele, o altă problemă a orașului, mai ales în zonele noi de dezvoltare, Boc i-a atenționat pe directorii din Primărie care fac parte din comisia de urbanism. „Cora (Gabriela, drumuri urbane), Mirela (Mărincea, siguranța circulației), Poruțiu (Virgil, directorul tehnic), stați cu ochii pe butelie. Dacă vi se pare că e ceva în neregulă, să verificăm de la început. Nu sunteți aici ca membri onorifici. E treaba voastră să ne protejați utilitățile. Nu știți, nicio problemă, vă interesați, reveniți”, a mai indicat primarul Emil Boc.

Viceprimarul Dan Tarcea a adus în discuție o altă chestiune legată de modul în care ar trebui să se dezvolte Clujul, cu parcele de 350 de mp, cum se propune în acest PUZ.

Despre proiect, arhitectul șef al orașului Daniel Pop a spus că propune un spațiu verde în mijlocul ansamblului, așa cum ar trebui să se facă toate dezvoltările în Cluj.

A venit apoi rândul comisiei să se pronunțe cu privire la proiect. Arhitectul șef al județului Claudiu Salanță a spus că e un proiect drăguț, că 8 construcții pe 4500 mp înseamnă un standard superior la Cluj, dar și că spațiu verde de acest fel, chiar dacă e micuț, va coagula în jurul său o comunitate.

Subtil, el a adus în discuție adevărata problemă din aceste zone aflate la limita între intravilanul și extravilanul Clujului. Dincolo de terenurile din intravilan e plin de locuințe și ar trebuie ca cineva să le verifice și să se preocupe că se construiește ilegal în oraș. Despre partea de utilități, Salanță a sugerat că la faza de PUZ, furnizorii de utilități dau avize de amplasament care nu spun dacă rețelele comportă dezvoltări sau dacă trebuie capacitată. Salanță a sugerat că proiectele să vină cu studiile de fundamentare făcute de inginerii de instalații care aduc datele necesare privind rezolvarea problemelor cu privire la rețele. Despre ideea sa adusă în discuție la urbanismul de la județ ca aceste zone verzi făcute în mijlocul ansamblurilor de locuit să aibă copropritar și autoritățile publice, tocmai pentru ca să se garanteze accesul public și păstrarea acestora ca atare, nu a făcut vorbire.

Arhitectul Adrian Iancu a ținut să spună că în prezent orice este posibil să faci, în privința rețelelor, să le suplimentezi și capacitezi. Dar nu a spus în ce fel ar putea Primăria să se asigure că investitorii și fac acest lucruri. În schimb, Iancu a cerut să se condiționeze autorizarea de asfaltarea drumului, dar și să se asigure un profil decent pentru drumul de acces, 12 metri, nu de 7 metri și ceva.

Arhitectul Marcel Crișan a propus o rezolvare simplă privind accesul, arteră cu sens unic, cu buclă de intrare și ieșire. Arhitecta Ligia Subțirică a spus că oricum, la cum sunt configurate locuințele este și teren pentru lărgirea drumului și teren pentru implementarea soluției propuse de Crișan.

Arhitectul Vlad Negru a spus că e OK proiectul, bine și corect configurat. „Mă întreb dacă nu e bine să instituim o taxă de urbanizare și să le facă Primăria aceste drumuri, să le asflateze. Mi se pare complicat ca ceilalți care au construit deja să fie convinși să participe la realizarea drumului și nu e fair să i se ceară investitorului să suporte numai el costurile”, a completat Negru.

Boc a intervenit și a spus că taxa de urbanizare s-a incercat, dar legal nu s-a putut impune. „Vor primi amenzi toți cei care nu vor asfalta. Ori le preluăm la Primărie și le facem noi, ori le asfaltează ei. Pentru orice poluare din oraș se va plăti. Nu mai merge chestia asta că cei care au străzi neasfaltate, îi doare în cot. Dai la stat sau faci tu privat”, a ținut Boc să repete noua exigență.

Negru a sugerat să se încerce prin taxele locale o rezolvare, dacă proprietarii nu reușesc să se înțeleagă și să facă drumul. Adică cine nu asflatează, să plătească impozite mai mari. „Cu viceprimarul Tarcea am discutat asta. El a făcut o analiză. Nu este exclus, dar pentru anii următori vom putea lua astfel e decizii”, a spus Boc.

Arhitectul Voicu Bozac a remarcat că zona unde se propune edificarea ansamblului comportă risc de alunecări de teren și a cerut să știe ce spun studiile în materie, tocmai pentru a nu apărea probleme ca în Borhanci, la un alt ansamblu făcut tot de proiectanții în cauză, unde au fost alunecări de teren pe drum. El a mai cerut ca viitoarele case să nu fie identice. Și Bozac, tot foarte subtil, a adus în discuție problema construcțiilor ilegale de pe dealurile Clujului, care s-au construit în extravilan.

Nici Boc, nici Tarcea nu s-au atins de acest subiect și l-au lăsat în aer.

Arhitectul Mihai Racu care lucrează și pentru Primărie (șef de proiect la Bună Ziua, parte a proiectului La terenuri și a celui pentru parcul din Zorilor) a ținut să spună cu nu ar trebui încărcați investitorii să facă tot drumul. Aceasta după ce a lăudat și el zona verde și a sugerat că așa ar trebui să fie modelul aplicat în oraș.

Boc l-a terfelit public și l-a acuzat că nu vine, precum colegii săi, cu soluții și că e împotriva ideilor sale bune pentru oraș. „Tot mă puneți pe mine care nu sunt de specialitate să vă găsesc soluții. Veniți precum colegii dumneavoastră, cu soluții. Nu cred că are rost să ne enervăm pe o chestie de bun simț. Nu stai într-un cătun, ci în Cluj. Nu cred că e fair pentru cetățenii Clujului să suporte praful. Cred că trebuie să fie fair pentru toți, nu doar pentru unii, de asta suntem aici noi”, a mai spus Boc. El s-a mai arătat supărat că nu sunt dosare în sala de ședințe și că cei din comisie tot bâjbâie pe proiecte și nu au toate datele legate de studiile de fundamentare, de cele privind alunecările de teren, de drumuri etc. „Nu este o chestiune de moft al meu, să par eu lupul cel rău care cere asfalt în oraș. Voi trebuie să mă ajutați cu tehnicalitățile pentru că sănătatea oamenilor este cea mai importantă. Pentru toți cetățenii cer lucruri de bun simț. Cred că dacă toți care vin știu că există aceste reguli, atunci toți vom fi prieteni în acest oraș și ne vom înțelege”, a mai spus primarul.

În discuție a intervenit și unul dintre beneficiari, Marian Aurelian Traian care a spus că se va ocupa de rețele, dar că nu are potența financiară să facă drumul.

Boc a fost ferm. „Nu mai puteți construi ca cei care se mută acolo să meargă pe un drum prăfuit. Nu se mai poate. Dacă e drum public, construiți după ce se va asfalta potrivit programului anual de investiții al Primăriei. Dacă vreți mai repede, îl faceți dumneavoastră. Dacă e privat, depinde de înțelegerea dumneavoastră cu vecinii. Sănătatea clujenilor este mai importantă decât orice altceva. Nu se negociază sănătatea”, a mai spus primarul.

În plus, i-a avetizat pe angajații Primăriei din comsie să nu mai vină nepregătiți. „Ne luăm eu, viceprimarul și toți din comisie câte 5 ore din timpul nostru să citim aici dosare. Să veniți cu ele învățate. Ba aduc staf tehnic dacă așa nu vă descurcați. E o lipsă de respect instituțional față de oamenii din comisie care sunt aici pe timpul și banii lor. Toți trebuie să ne facem datoria. Este ultima dată când accept acest lurcu. Dacă cineva nu se descurcă este liber să își caute de lucru și în altă parte”, a mai spus primarul.

Planul Urbanistic Zonal de Urbanizare din zona Valea Seacă e semnat de arhitecta Mirela Petrina, pe firma City Studio Arhitecture.

A fost al doilea proiect discutat pe ordinea de zi. Primarul Emil Boc a venit la ședință chiar la respectivul punct, anunțând că a întârziat deoarece a vrut să se informeze cu privire la forma ordonanței privind starea de alertă. A ținut să spună că și următoarele ședințe se vot derula tot on line la urbanism și, în general, la Primărie. „Cred că, cu asigurarea celor doi metri patruzeci înseamnă că vom încăpea aici, în sala de sticlă, 14 oameni. Dar nu mai încap cetățenii”, a mai spus primarul.

Un proiect pentru un bloc cu 8 apartamente dorit pe strada Cloșca la nr. 13 și calificat de comisia de urbanism anul trecut ca unul nesimțit având în vedere că parcela avea doar 500 mp a revenit la urbanism. Proiectanții au propus un bloculeț mai mic, reducând numărul de apartamente la jumătate. Atunci, vecinii nu au contestat proiectul. Acum, cu avocați, au contestat proiectul la ședința online a comisiei de urbanism semnalând că acesta va aduce trafic în curte, va distruge zona verde și va scădea calitatea vieții în imobilul de lângă. În plus, va acoperi un calcan existent pe care sunt amenajate deja ferestre. Arhitecții din comisie l-au întors din nou din drum având în vedere problemele legate de accesul mașinilor la noul imobil propus.

Un imobil mixt cu parter, două etaje și terasă propus pe o parcelă de 500 de mp de pe strada Cloșca nr.13, într-o zonă protejată, a revenit la ședința comisiei de urbanism după ce anul trecut comisia l-a calificat drept nesimțit pentru că propune mult prea multe apartamente pe o parcelă foarte mică. Beneficiar  este o societate, Calbodan, specializată în design industrial. „Se propune amenajarea spațiului rămas liber cu gazon și plantarea unei vegetații înalte pe zona de acces, nordică și pe latura estică. Se va amenaja pe spațiul verde propus un spațiu de joacă pentru copii. În cadrul cladirii a fost propus și un spațiu pentru depozitarea gunoiului menajer amenajat în vederea colectării selective a acestuia pe 4 fracții”, se arată în proiect. Se mai propun 4 garaje pentru mașini și 6 locuri de parcare pentru biciclete.

Acum, la ședința comisiei de urbanism din 18 mai, arhitectul Nicolae Ștefănuți de la Made By a anunțat comisia că s-a redus numărul de apartamente la jumătate și că, în rest, a respectat toate exigențele comisiei. „De aceea am refăcut și planșele”, a anunțat arhitectul. Ședința a fost condusă de vicepriamarul Dan Tarcea iar proiectul a fost primul de pe ordinea de zi. Primarul Emil Boc a ajuns ulterior  după ce s-a discutat acest proiect.

Despre noua formă în care s-a prezentat propunerea, arhitectul șef al orașului Daniel Pop a apreciat că necesită explicații din partea proiectanților. „Trebuie să ne convingeți și să ne demonstrați cum vor vira mașinile pe un acces de 4 metri pe care îl aveți”, a spus Pop.

Tarcea a remarcat că sunt și intervenții de la cetățeni. Vecinii au arătat, prin intermediul unei avocate, Itu Monica, că proiecul va afecta calcanul care de fapt e un zid cu ferestre de zeci de ani, că va distruge spațiul verde din curte, că va scădea calitatea vieții în imobilul vecin, că va aduce probleme legate de zgomot și noxe, că se raportează la un parcelar vechi care n-are de-aface cu situația actuală, că pubelele pentru gunoi, de asemenea, vor deranja vecinătățile privind modul de amplasare.

Arhitecții din comisie au apreciat că pretențiile vecinilor sunt nejustificate, mai ales că și ei au construit în aceleași condiții. Referitor la spațiul verde, li s-a arătat că ei beneficiază de o situație de pe o parcelă vecină iar în ceea ce privește parcela, s-a argumentat că proiectanții s-au raporat corect la parcelarul vechi, mai ales că zona este una protejată. Arhitectul județului Claudiu Salanță a arătat că obiecțiile cu privire la noul imobil de locuințe propus sunt legate de accesibilitate, dacă mașinile pot intra și ieși prin accesul existent.

„Să se analizeze statutul golurilor și o soluție pentru păstrarea lor, chiar dacă s-a încălcat codul civil în vigoare din 1865. Trebuie să aveți în vedere să păstrați posibilitatea de aerisire a imobilului vecin, nu se pune problema de însorire”, a semnalat arhitecta Ligia Subțirică.

Arhitectul Adrian Iancu a cerut reconfigurarea proiectului prin retragerea parterului clădirii, tocmai pentru a se asigura manevrele mașinilor în curte. El a mai spus că terasa, așa cum e configurată, ar trebui să intre la calculul indicilor urbanistici.

Viceprimarul Dan Tarcea a cerut lămuriri cu privire la acces și a aflat că e lat de 3,5 metri, lung de 27,55 și a fost conferit ca drept de servitute pentru parcelă, după cum au spus proiectanții, printr-o hotărâre de Consiliu Local. „Putea fi și o servitute pietonală, nu neapărat auto. Aici trebuie să se pronunțe comisia dacă se poate face accesul cu mașina”, a apreciat Tarcea.

„Pot intra, dar nu se pot întoarce”, a apreciat Salanță. Arhitectul Marcel Crișan a recomandat cuplarea parcărilor două câte două ca să se poată face manevre de intrare-ieșire în garaje. Arhitectul Mihai Racu a remarcat că terasa nu poate fi circulabilă și încalcă codul civil deoarece nu este la mai puțin de 2 metri de imobilul vecin, iar dacă va fi, a recomandat respectarea distanței minime. Arhitectul Voicu Bozac a recomandat și el reconfigurarea parcărilor spre interiorul parcelei, configurarea unui parter liber cu acces în clădire. „Nu sunt de acord cu Iancu. Terasa deschisă nu intră în calculul CUT”, a mai spus Bozac. Arhitectul Vlad Negru a adus în discuțiile normativele privind asigurarea spațiului de manevră, minim 5 metri, și a recomandat și el retragerea parterului clădirii pentru asigurarea manevrelor de parcare a mașinilor.

În final, viceprimarul Dan Tarcea a sintetizat obiecțiile comisiei și a recomandat proiectanților să refacă proiectul și să revină cu el în comisie. „Pe lângă acces, reconfigurarea parterului, să se respecte distanța cu terasa, să se facă calculul corect al indicilor. Trebuie să reveniți și să puneți pe planșe și numărul de arbori, să precizați și tipul lor”, a mai spus Tarcea.

Au început lucrările de modernizare în Piața Blaga și pe străzile Napoca, Petru Maior și Republicii (până la intersecția cu strada Avram Iancu), a anunțat astăzi primarul Emil Boc. Deja Primăria a anunțat demararea șantierului pe Emil Isac, cealaltă arteră inclusă în proiect și închiderea circulației pe această arteră începând din 20 mai și până în 6 iulie. Boc oferă acum termene pentru lucrările de pe toate arterele din proiect, își cere scuze riveranilor și participanților la trafic pentru disconfortul pe care îl vor trăi vara aceasta în centru și arată imagini cum vor arăta aceste artere la finalul șantierului.

Cum Diferit gestionează foarte multe șantiere ale Primăriei și lucrează în oraș, șantierul de modernizare din proiectul de modernizare a Pieței Lucian Blaga a început abia în luna mai, când lucrările la artera Molnar Piuariu pe care le gestiona tot Diferit s-au apropiat de finalizare. Cât a fost orașul gol, nu s-a lucrat deloc în Piața Lucian Blaga, Petru Maior, Republicii (până la intersecția cu strada Avram Iancu) și Emil Isac.

Acum, primarul Emil Boc oferă public scuze și asigură oamenii că „am făcut tot ce a fost legal și tehnic posibil pentru a diminua la maxim termenele pentru desfășurarea lucrărilor”, asigură că „voi monitoriza zilnic stadiul derulării lucrărilor astfel încât firmele implicate să respecte termenele contractuale” și că „vom avea o modernizare demnă de centrul Clujului.”

Primarul a anunțat și termenele de finalizare pentru lucrările din proiect, despre care spune că mai întâi vizează infrstructura (Electrica, Compania de Apă, CFO Integrator (introducerea cablurilor în subteran) și apoi modernizarea efectivă a străzilor.

Un proiectul asumat de arhitecta Adriana Matei, profesor la Facultatea de Arhitectură din Cluj, coordonatoarea doctoratelor multor arhitecți din Cluj și nu numai, a alertat comisia de urbanism a Primăriei la ședința din 18 mai. Proiectul propunea amenajarea a două case unifamiliale pe strada Câmpului la nr. 125, numai că terenul apărea ca o curte a unui imobil deja construit în zonă.

Primarul Emil Boc a respins proiectul și cerut verificări suplimentare cu departamentul juridic, tocmai pentru ca să se asigure că cei care vor să construiască nu au comis vreo fraudă.

Pe o parcelă de 1160 de mp de pe strada Câmpului nr.125, doi beneficiari privați (FURTUNĂ MIRCEA-IOAN ŞI IGNAT MIRCEA) au cerut aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu pentru amenajarea a două case unifamiliale cu parter și etaj. Proiectanți sunt  DAR LINE ENERGY CLUJ-NAPOCA, șefa de proiect IORDANESCU FLAVIA iar din echipa de proiect face parte și arhitecta Adriana Matei, profesor reputat de la Facultatea de Arhitectură, coordonatoare de organizație profesională sau de școală doctorală.

Comisia a remarcat că terenul este în continuarea unui imobil deja edificat pe strada Câmpului, cu demisol, parter și două etaje care apare la stradă în fața celor două case propuse și neavând niciun fel de teren împrejur, după edificarea celor două noi locuințe unifamiliale. „S-a construit prima casă la stradă pe parcelă. Apoi apare terenul dezmebrat în 2014”, a explicat arhitectul șef, Daniel Pop. El a desenat și pe planșe pentru a arăta situația din teren a proiectului.

Proiectanții nu au fost de față. Primarul Emil Boc a cerut și juridicului să analizeze în profunzime proiectul și să dea un punct de vedere deoarece  situațiaa arată ca un abuz și ar putea să fie o fraudă cu terenuri.

„Trebuie să vedem exact situația juridică. Îmi miroase a fraudă. Poate investitorul inițial nu a respectat proiectul și noi vom putea să atacăm și să cerem respectarea situației inițiale. Nu vreau o anatemă pe acest investitor, poate este în regulă proiectul. Dar trebuie să avem toate datele”, a apreciat Boc.

El a recomandat arhitectului șef să nu mai vină nepregătit la ședință și să ceară toate datele despre proiect, tocmai ca în comisie să se poată lua cea mai bună decizie.

Două proiecte de ansambluri imobiliare vecine de pe platforma industrială din nordul orașului au intrat din nou la discuții în comisia de urbansim a Primăriei pentru stabilirea formei finale a contractelor de restructurare. Unul dintre investitori, Liberty Technology Park a refuzat să doneze grădinița Primăriei și a vrut să dea doar dreptul de folosință.  Primarul Emil Boc a decretat că doar proprietatea se acceptă, dar că municipalitatea nu e absurdă și așteaptă altă ofertă de la investitor. Viceprimarul Tarcea a apreciat că două stații de bike sharing pe care investitorul a acceptat să le facă și să le ofere orașului sunt mult prea puțin având în vedere că se construiesc 248 de apartamente și birouri. Ansamblul vecin de pe platforma Mucart a ofertat orașului un spațiu de 500 de mp unde administrația poate face primărie de cartier, sediu de poliție locală sau altă funcție publică și face un parc public de 1 hectar.

Ca practică, așa se va proceda de acum cu toate contaractele de restructurare, înainte ca proiectele de urbanism să ajungă în Consiliul Local pentru votul final, a mai cerut primarul la a 5-a ședință on-line a comisiei de urbanism a Primăriei Cluj. În cazul propunerilor de proiecte, acestea vor îngloba analiza sectorială care va spune exact ce lipsește în zonă și ce se poate oferi comunității dacă este cazul, a mai spus viceprimarul Dan Tarcea.

Dezvoltatorii parcului tehnologic Liberty au primit anul trecut acceptul Primăriei să pornească o nouă etapă de proiect după reconversia clădirilor fostei fabrici de mobilă, care presupune construirea de clădiri noi de birouri dar și de locuințe. Mai precis două imobile de locuințe, trei imobile destinate funcțiunilor de birouri-servicii dar și un corp de clădire pentru o grădiniță pe o suprafață de 4,5 hectare. Fiind un proiect de restructurare din zona industrială, el vine la pachet cu un contract de restructurare asumat de beneficiar în care e trecută contribuția sa la binele comunității.

De atunci și până în prezent, proiectanții și Primăria nu au ajuns la o formă finală pentru contractul de restructurare. Ceea ce a ținut în loc proiectul a fost grădinița despre care municipalitatea avea pretenția să o primească ca donație. În schimb, investitorul și proiectanții erau convinși că s-a convenit doar ca orașul să primească „cele două stații pentru închiriere biciclete, drumul, dar și faptul că incinta Liberty TP rămâne cu acces public”. La a cincea ședință on line de urbanism organizată de Primăriei din luna martie încoace (având în vedere pandemia de coronavirus), cea din 22 mai, contractul de restructurare a fost adus în atenția comisiei de urbanism. La pachet cu cel al unui ansamblu imobiliar vecin, cel de pe platforma Mucart.

Primarul Emil Boc și-a pus arhitectul să enunțe stadiul negocierii: pentru ansamblul Mucart se propune un parc de 1 hectar cu acces public și un spațiu de 500 de mp care se va dona Primăriei iar în cazul ansamblului pregătit de Liberty Technology Park se oferă 2 stații de bike sharing, acces public la toate spațiile verzi din incintă și se dă Primăriei dreptul de folosință pentru grădiniță (întâi l-au condiționat pentru 10 ani, apoi au revenit fără durată de timp).

Detalii despre proiectul Mucart: Pac-pac! Boc a rezolvat într-o singură ședință două grădinițe/creșe și o primărie de cartier construite pe banii investitorilor pentru oraș

De oferta Mucart primarul s-a arătat mulțumit, mai ales că poate să facă acolo sediu de Primărie de cartier, de poliție locală sau să îl dea Direcției de Asistență Socială. Pentru oferta Liberty, Boc a cerut opinie de la seriviciul juridic, iar șefa Alina Rus i-a arătat că PUG-ul impune cedarea în proprietate publică a infrastructurii sau a dotărilor care fac obiectul contractelor de restructurare negociate de municipalitate cu investitorii.

„Aici intervine negocierea. Înțeleg că vor să păstreze grădinița în proprietatea lor pentru a oferi facilități pentru angajați. Nu suntem absurzi, trebuie să ne oferiți altceva, a fost un blocaj aici, nu puteam negocia pentru că nu puteam primi legal dreptul de folosință. Doar proprietatea. Avem deschiderea să ne prezentați alte oferte. Ceilalți investitori ne-au oferit un spațiu unde putem face sediu de poliție, primărie, dar în proprietate…Ce ne puteți oferi? Fără ca noi să fim focalizați pe un singur subiect, dar trebuie să avem proprietatea lui”, a transmis primarul.

Arhitectul Victor Mihăileascu a semnalat că procesul de avizare a proiectului a presupus 2 ani de zile,timp în care s-au parcurs toate etapele avizării, etape în care Primăria nu a pus o condiție obligatorie niciodată pentru a se ceda proprietatea asupra grădiniței propuse.

Abordarea l-a enervat pe primar care a amintit că certificatul de urbanism este cât se poate de clar și a condamnat faptul că proiectantul nu și-a informat beneficiarul și refuză să își asume culpa. „E tratament unitar pentru toată lumea pentru că e în lege. Trebuia să citiți certificatul. Nu suntem aici să facem consultații juridice și urbanistice. Nu e culpa primarului sau a arhitectului șef. Dumneavoastră trebuia să vă asumați culpa neinformării investitorilor. V-aș ruga foarte mult să nu mai dați vina pe Primărie pentru că se blochează acest proeict când problema e de incompetență și nu citiți certificatul de urbanism. Tot respectul pentru Liberty, dar legea nu o negociem. Nu putem face pentru unii mumă, pentru alții spumă. Doi ani am discutat partea urbanistică și ea este avizată”, a semnalat Boc.

Din partea Liberty a intervenit Nina Moldovan, cea care a fost prezentă la discuțiile din comisia de urbansim. Ea a spus  că într-adevăr în certificat se specifică că donațiile se trec în proprietatea publică, însă că, anul trecut, când s-a discutat proiectul, Primăria a părut să accepte doar stațiile de biciclete și faptul că există acces public în spațiile din incinta anasamblului. Mai mult, investitorii au fost de acord să ofere folosință asupra spațiului grădiniței și că oricum oamenii nu sunt interesați decât să existe funcțiunea, nu și a cui e proprietatea iar codul civil ar proteja acest tip de contract, a mai spus aceasta.

Boc a reiterat că o apreciază, dar că legal nu poate face rabat de la regulament. „Dumneavoastră n-ați înțeles bine că trebuia să o donați. Puteți vinde firma și cei care vin să ne retragă dreptul de folosință. De asta noi nu avem decât dreptul legal să preluăm proprietatea”, a mai spus Boc.

Emilian Bălan, director în cadrul Liberty TP a intervenit și a spus că spațiul grădiniței vine peste subsoluri cu parcări și că din pricina complicațiilor legale nu se poate dona acest obiectiv orașului, nefiind vorba despre încăpățânare din partea investitorilor.

„Trebuie să oferiți altceva orașului, în egală măsură cu ceilalți investitori”, a mai spus primarul.Viceprimarul Dan Tarcea, care a prezidat ultima ședință la care s-a avizat proiectul ansamblului Liberty, la final de 2019, a intervenit și a arătat investitorului că două stații de biciclete sunt mult prea puțin pentru un proiect imobiliar cu 248 de aprtamente, plus birouri.

În final, reprezentanții Liberty TP au accepat să vină cu o altă propunere. Primarul le-a promis că, dacă aceasta vine cât de repede, se acceptă și până în 15 iulie proiectul intră în Consiliul Local pentru avizul final, având în vedere că trebuie parcursă și o ultimă etapă de consultate publică de 40 de zile, înainte să fie promovat în ședință. „Nu vrem să vă impunem cu forța. Puteam merge și în regim de forță, dar nu credem că e corect. Toate părțile trebuie să  fie mulțumite, și orasul și dumneavoastră”, a mai spus primarul.

Pentru aceste două proiecte, ahitectul șef Daniel Pop a pregătit și niște planșe unde a trecut câștigul orașului. Pe planșe a apărut și un alt proiect vecin cu Liberty, cel de pe platforma TDS, aflat la faza de avizare în care Primăria a cerut prin avizul de oportunitate o funcțiune de creșă.

Așa că, cu noua flexibilitate anunțată de primar, în ședință a intervenit avocatul Radu Șomlea din partea investitorilor pentru a întreba dacă se poate renunța la propunerea de creșă și să vină cu o altă ofertă pentru oraș. Boc a acceptat inițiativa.

„Nu suntem absurzi și obtuzi, fiecare asigură o componentă, așa că suntem deschiși la negociere. Cum avem o propunere intrăm într-o formă instituțională și discutăm”, a spus primarul.

Viceprimarul a enunțat ca practică generală prezentarea unei analize sectoriale înainte de a se depune documentațiile, analiză care să spună ce servicii există și de ce are nevoie zona în care se dorește să se construiască. „Am lămutit așa deja. E obligatorie. Nu e un moft,ci o condiționalitate”, a completat Boc.

Vezi și: Liberty a primit acceptul să facă locuințe în parcul tehnologic. Ce primește orașul?

Centrul pentru Managementul Integrat al Deșeurilor pregătit de Consiliul Județean după o investiție de aproximativ 70 de milioane de euro, fiind cel mai mare centru de acest tip din România, cu o capacitate de depozitare de peste 1,5 milioane de metri cub, este pregătit să primească gunoi. Prima mașină cu deșeuri ar fi ajuns vineri, după cum a anunțat CJ Cluj, iar gunoiul a fost depozitat în prima celulă ecologică a centrului. Aceasta a adus deșeuri de pe platforma temporară administrată de Regia Primăriei, platformă temporară unde a fost depășită capacitatea de stocare autorizată.

Președintele Alin Tișe a anunțat la finalul săptămânii că operatorul rampei temporare de deșeuri a RADP unde se depozitează gunoiul din Cluj-Napoca a notificat Agenția de Mediu în legătură cu atingerea pragului limită de 75% pentru depozitarea deșeurilor. „În contextul deciziilor pe domeniul mediu ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și ținându-se cont de faptul că celula CMID este operațională, a fost asigurat fluxul deșeurilor sortate și ecologizate”, a anunțat CJ, deșeuri care au ajuns în celula ecologică de depozitare a noul Centrul pentru Managementul Integrat al Deșeurilor. Și alte cantități urmează să fie depozitate după ce, în prealabil, vor fi selectate și ecologizate.

Lucrările la prima celulă de depozitare au fost extrem de costisitoare având în vedere că terenul unde s-a amenajat noul centru (pe un deal, vizavi de vechea rampă a gunoi a orașului Cluj-Napoca, Pata Rât) a presupus dislocări de pâmânt, realizarea de umpluturi, soluții complexe de stabilizare și drenare a apelor subterane, sistem de drenare a levigatului de sub celulă.

O arteră de intrare în oraș a fost asfaltată în toamna anului trecut pentru a se configura benzi dedicate pentru transportul în comun, după cum a anunțat Primăria. Asfaltarea s-a făcut de către Regia Autonomă a Domeniului Public deținută de municipalitate. Artera Calea Florești mai primise asfalt în 2015, dar acum avea nevoie de modernizare tocmai pentru a se reoganiza circulația și locurile de parcare, după cum anunțaseră oficialii Primăriei. Acum, pe Calea Florești vor începe lucrări de modernizare a rețelei electrice și de migrare a tuturor rețelelor de cabluri în subteran. Lucrările au ca termen de finalizare luna septembrie.

Din 22 mai au demarat lucrări  de modernizare a rețelelor de iluminat public și fibră optică pe Calea Florești. Lucrările se desfășoară pe trotuarul din partea stângă, între breteaua Bucium și Podul Valea Gârbăului. „Lucrările de săpătură și refacere vor fi realizate de CFO Integrator, firma care gestionează rețeaua subterană pentru cabluri. Amplasarea noilor stâlpi pentru iluminat va fi realizată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Toți stâlpii din beton și conductoarele aeriene vor fi desființate. Lungimea rețelei relocate în subteran este de 741,5 m. Vor fi montați 9 stâlpi de iluminat noi, metalici, cu înălțimea de 10 metri.”, au anunțat reprezentanții Primăriei.

Întreaga lucrare are ca termen de finalizare preconizat luna septembrie 2020. Săpăturile și refacerea trotuarelor afectate vor presupune 2 săptămâni, în cadrul lucrării, după cum a mai transmis Primăria.

Din 22 mai au început lucrările și pe strada Petru Maior (trotuarul de pe partea numerelor fără soț) unde se va executa modernizarea rețelelor electrice, urmată apoi de refacerea integrală a structurii rutiere, a anunțat Primăria. Artera face parte din șantierul de modernizare a Pieței Lucian Blaga (la pachet cu Emil Isac, Napoca și Republicii-primul tronson) gestionat de Diferit și derulat de municipalitate pe un proiect finanțat din bani europeni.

Deja primarul Emil Boc și-a cerut scuze de la clujeni pentru disconfortul creat riveranilor, pietonilor și șoferilor, având în vedere demararea șantierului pe toate arterele din proiect.

Potrivit Primăriei, în cazul arterei Petru Maior pe care se află și sediul Primăriei lucrările de modernizare a rețelelor au ca termen de finalzare asumat de către operatorii de rețele (Electrica, Compania de Apă și CFO Integrator) data de 5 iunie iar termenul final pentru încheierea modernizării este luna septembrie 2020.

S-au anunțat și restricții pentru cirulația pe artera Petru Maior. „Traficul pietonal se va devia pe celălalt trotuar pe la cele 2 treceri de pietoni existente spre Calea Moților, respectiv Piața Lucian Blaga. Se va restricționa circulația auto pe banda de lângă bordură, pe sensul de circulație dinspre Piața Lucian Blaga spre Calea Moților. Ieșirea de pe strada Petru Maior în Piața Lucian Blaga se va asigura restricționat doar pe două benzi, față de cele 3 existente. Noile restricții de circulație vor fi semnalizate prin indicatoare rutiere. Rugăm participanții la trafic să respecte reglementările temporare ale circulației și să fie prudenți în zona șantierului”, a trasmis Primăria.

Vezi și: Cât a fost Clujul gol, nu s-a lucrat în centru, în Piața Blaga. Acum Primăria își cere scuze pentru haosul din trafic și le arată oamenilor cum va arăta zona la finalul șantierului

„Având în vedere termenele asumate de companiile de rețele edilitare, respectiv termenul din contractul cu SC Diferit SRL, Primăria Cluj-Napoca estimează următoarele termene integrale de finalizare a lucrărilor de modernizare din acest proiect: iunie 2020 pentru strada Republicii, tronson Napoca – Avram Iancu, septembrie 2020 pentru străzile Napoca, Petru Maior și Emil Isac și 30 noiembrie 2020 pentru Piața Lucian Blaga”, sunt termenele pentru finalizarea modernizărilor pe arterele din proiectul european, după cum a anunțat primarul Emil Boc.

Șantierul e gestionat de asocierea Diferit-Starcom, contractul fiind de peste 20,5 milioane lei. Șantierul urmează să se încheie la finalul acestui an, lucrările având ca termen de execuție 6 luni, potrivit unui anunț  făcut de Primărie în 12 mai.

Primăria a atribuit la finalul lui 2019, cu o zi înainte de a expira valabilitatea ofertelor, contractul de proiectare și execuție pentru transformarea respectivei zone pentru peste 20,5 milioane lei către Diferit. Conceptul aparține Planwerk. Proiectul este unul cu finanțare din fonduri europene.

Diferit lucrează și pe șantierul Primăriei de pe Regele Ferdinand, Sextil Pușcariu, Emil Zola și Tipografiei – tronson I, tronson III și scuarul CEC, dar și la cel de amenajare a străzii Molnar Piariu, strada promovată ca prima smart din România, lucrări încă nefinalizate. Ambele sunt finanțate tot pe proiecte cu bani europeni.

Niște fotografii frumoase făcute cu drona arată cea mai haotică și criticată dezvoltare imobiliară din ultimii ani. A luat numele unei străzi din cartierul Grigorescu, Donath, și a devenit Donath Park pentru ca investitorul să vândă mai bine. În realitate e un deal din comuna Florești pe care s-a permis construirea de blocuri și pe unde e direcționat tot traficul din comună după redeschiderea unui culoar de circulație prin asfaltarea unor drumuri existente de pământ de pe dealuri, ca alternativă de accesare a orașului pentru cei peste 50.000 de locuitori care se blocau pe drumul național dintre comună și municipiu, cel mai aglomerat din România. De la 2 blocuri, câteva case cuplate, pe deal, lângă oraș s-au construit peste 30 de blocuri. Și se mai construiește.

O filmare cu drona arată zona de pe deal cu un nou nume de botez, “Grigorescu Vest”, iar internauții ridiculizează asocierea spunând că e Florești, nu Cluj- Napoca.

Specialiștii urbaniști din Cluj au criticat această dezvoltare, având în vedere că e o zonă periurbană de grădini, care a fost transformată în zonă rezidențială pe o potecă unde astăzi nu ai trotuare și te calcă mașinile dacă alegi să te plimbi prin grădinile orașului ca să savurezi pădurea Hoia.

În lipsa unui for metropolitan care să păstorească ca în străinătate neajunsurile urbanistice din zona periurbană, responsabilitatea morală le aparține arhitecților care ar trebui să se coalizeze și să semnaleze ce se întâmplă acum în Donath Park, spunea arhitectul Szabolcs Guttmann.

U Cluj a plantat o pădure memorială pe unul dintre dealurile cu vedere la acest nou dezastru urbanistic.

Guttmann a declarat public de multe ori că în ultimii 30 de ani nu se poate ceva mai rău decât Floreștiul, dezvoltat ca infrastructură urbană pe una de tip rural, dar a găsit recent un nou exemplu și mai rău: Donath Park, dezvoltat pe poteci montane, fără trotuare într-o zonă periurbană de grădini ale orașului. „Facem pe proștii că nu există porcăria Donath Park, alături de două Primării și de Județ. Cum putem spune că orașul se dezvoltă cu un cartier  de genul Donath Park  aflat în Florești?

Dacă mergeți acum prin grădinile de la marginea orașului să savurați Hoia, vă calcă mașinile. Când ați parcurs grădinile Clujului din Hoia, imediat apare Florești și răsare un nou cartier pe poteci montane. Am zis că în ultimii 30 de ani, mai rău decât Floreștiul nu se poate. Garantăm de azi încolo că cel puțin în zece ani de acum încolo există mai rău. Acest deal se va dezvolta ca un cartier pe o potecă urbană în văzul tuturor și suntem peste 700 de arhitecți în Cluj care facem pe proștii că nu există acest teritoriu periurban”, semnala Guttmann.

El a mai spus că e cu atât mai grav cu cât nici autoritățile din Cluj-Napoca, nici cele din Florești nu fac nimic și se spală pe mâini cu privire la dezastrul urbanistic Donath Park, Primăria din Cluj pentru că nu e teritoriul său, cea din Florești că e totul cu acte în regulă, pe lege.

În schimb, Florești a ajuns o comună mamut ce depășește deja populația unor localități urbane și mai dezvoltă și un cartier nou pe dealuri, deservit de poteci, alipit de Cluj și prin denumirea furată de la o stradă în prelungirea căreia s-a realizat (Donath Park -n.r.) tocmai pentru a se vinde locuințe presupuse a fi în oraș, în cartierul Grigorescu.

Dezvoltarea crează deja probleme de trafic municipiului. Unul dintre cele mai privilegiate și frumoase cartiere din Cluj-Napoca a ajuns în ultimii ani sufocat de traficul din și dinspre acest deal imobiliar al Floreștiului.

Din dronă, haosul arată cam așa:

Foto: Sergiu Răzvan (Facebook), Nicolae Marcu

Un proiect privind amenajarea a două locuințe prin procedura de constatare a urbanizării pe două parcele de teren cu vedere la pârâul Valea Chintăului a fost pus din nou pe pauză după ce primarul Emil Boc și-a certat oamenii din serviciul de specialitate că nu îl informează corect. Boc s-a plâns că, cu o zi înainte când a pregătit ședința oamenii săi nu i-au spus de promenadă pentru a se putea interesa dacă municipalitatea poate să o includă într-un proiect cu finanțare europeană. Unul dintre beneficiari a acuzat că, din februarie, a depus toate actele și nimeni din Primărie nu a catadicsit să urnească actele. Parcelele neconstruite fac parte dintr-un Plan Urbanistic Zonal din 2010, plan în care beneficiarii aveau obligația să lase o fâșie de 5 metri în spatele caselor, cu vedere la apă, unde să se amenajeze o promenadă cu piste de biciclete.

Promenadele pe malurile apelor dispuse prin documentațiile de urbanism acceptate de Primărie sunt utopii pe hârtie cerute de arhitecții din comisia de urbanism a instituției. În realitate nimeni nu e curios să facă locuri de plimbare, promenade, piste de biciclete de care să beneficieze chiar și ei ca viitori riverani într-o zonă tranzitată de cursuri de apă, fie ea și la marginea Clujului.

Proiectul privind constatarea urbanizării s-a mai discutat la comisia de urbanism în  luna februarie. Dintr-un Plan Urbanistic Zonal din 2010 cu 8 parcele, două au rămas neconstruite cu locuințe. Atunci a fost amânat pe motiv că nu exista la dosar dovada juridică pentru existența promenadei. La ședința de urbanism din 22 mai, proiectul a revenit. Andreea Mureșan șefa de la strategii, a vrut să îi ajute pe oameni și a arătat că există străzile din PUZ cu asfalt și trotuare, Valea Chintăului și strada Traian Dorz, arătând comisiei fotografii de la fața locului.

Primarul a mai insistat dacă sunt respectate toate condițiile. Așa sefa de la Strategii Urbane a mai amintit că cei din PUZ-ul vechi aveau obligația să lase o fâșie de 5 metri de la pârâul din spatele parcelor, nu să o amenajeze, ci doar să o dezmembreze cu respectiva destinație de promenadă și culoar pietonal sau velo.

Viceprimarul Dan Tarcea a intervenit și a remarcat că, de fapt, discuția era dacă există respectivul culoar pentru amenajarea unor piste de biciclete și a unui culoar pietonal. „Da, se poate, sunt la mai mult de 5 metri de la pârâu toate parcelele”, a mai spus Mureșan.

Primarul Boc a devenit foc și pară pe angajații de la urbanism cărora le-a reproșat că, cu o zi înainte, a făcut cu ei o ședință specială pentru a fi informat cu privire la toate proiectele, dar că aceștia l-au indus în eroare și nu l-au anunțat cu privire la promenadă. „De ce nu mi-ați spus de această promenadă? Așa îi chemam pe toți, de la departamente, de la fonduri europene să verifice dacă se respectă condițiile și putem accesa bani europeni, nu să faceți totul din doi peri. Altădată să știe beneficiarii că din vina voastră, că nu m-ați informat, nu le trece proiectul. Îl voi amâna, ca să pot cere informații dacă se poate încadra pentru finanțare europeană. V-am cerut să veniți pregătiți, așa să putem avea un punct de vedere instituțional. Vă trimit în comisia de disciplină dacă se mai întâmplă astfel de situații. Nu suntem la cârciumă aici, ci la comisia Primăriei. Nu sunt invitat aici ca să faceți ce vreți, ci conduc această comisie”, a tranșat situația primarul.

Mihaela Bodnar, unul dintre beneficiari,a intervenit și a arătat că încă din luna februarie a depus toate actele dar de atunci nimeni din Primărie nu a catadicsit să verifice dosarul. Primarul a explicat că s-a pregătit dosarul, dar pe bucățele.

Dacă promenada ar fi compatibilă pentru finanțare europeană, ea ar trebui donată Primăriei.

(HCL 737/2017 privind completarea Regulamentului Local de Urbanism sub aspectul constatării finalizării procedurii de urbanizare pentru teritorii studiate prin P.U.Z.-uri, aprobate anterior intrării în vigoare a P.U.G. aprobat prin Hotărârea nr. 493/2014, cu modificările și completările ulterioare și reglementarea situației terenurilor afectate de servitute de utilitate publică)

Un imobil mixt cu 6 etaje, 42 de apartamente și comerț la parter propus pe strada Brâncuși la nr. 123-125 a fost prilej la comisia de urbanism pentru a se critica felul în care proiectează cea mai prolifică firmă de arhitectură din oraș, Arhimar. Unii le-au imputat cum a ieșit clădirea Platinia de pe Avram Iancu cu fațadă de cărămidă aparentă, mai ales că fațada ilustrată în planșe seamănă cu ea, ba au semnalat că proiectează diferit fațadele de pe aceeași stradă, ca și cum există un concurs în cadrul firmei pentru a le face cât mai diferite una de celelaltă. Alții au spus că le place cărămida aparentă de pe Platinia. Proiectul de pe Brâncuși se leagă de numele fostului cameraman al primarul Boc din perioada când era premier, Ovidiu Moldovan (Didu) care a propus recent un proiect controversat aproape de centrul orașului, cu acieași proiectanți. Proiectul de pe Brâncuși a primit corecții și urmează să fie rediscutat în comisie.

Proiectul de pe Brâncuși a fost ultimul punct de pe ordinea de zi a ședinței on line din 22 mai a comisiei de urbanism. Primarul Emil Boc nu a participat la discutarea respectivului punct, el părăsind ședința cu un punct înainte. La conducerea comisiei a rămas viceprimarul Dan Tarcea. Proiectul a fost prezentat de arhitectul Valentin Moldovan de la Arhimar.

Imobilul popus pe Brâncuși 123-125, la intersecția cu strada Măcinului, e în continuarea altor investiții similare făcute tot de Arhimar, după cum a explicat arhitectul Valentin Moldovan. Beneficiar este Digger Contractors din comuna Feleacu. Parcela are 1238 de mp. Imobilul va avea două niveluri de subsol pentru parcări, parter pentru comerț și servicii și 6 etaje unde sunt propuse apartamente. CUT-ul este 3,2 dar se încadrează în cel din regulament, după cum a explicat proiectantul. Moldovan a mai spus că imobilul este aliniat cu celelalte construcții edificate și că e retras la 3 metri față de strada Măcinului (unde există locuințe unifamiliale). „Au mai fost observații să avem o barieră acustică pentru rampa de acces în garaj și am propus o vegetație densă și înaltă înspre vecinii de pe Măcinului nr.27. Avem un total de 49 de parcări, 42 pentru apartamente și 7 pentru comerț. Avem parcări și pentru biciclete. La intersecție clădirea este înălțată pentru a marca colțul”, a mai spus proiectantul.

Tarcea s-a interesat dacă imobilul ar trebui să aibă 5 etaje plus unul retras ca celelalte clădiri de pe Brâncuși sau să aibă 6 etaje, cum este propus. „Nu repetați greșeala de la Platinia”, a completat arhitectul șef Daniel Pop referitor la fațada imobilului.

Moldovan i-a replicat că nu e vorba despre niciun fel de greșeală, ci că este vorba despre o chestiune subiectivă dar și că ceea ce s-a prezentat ca simulare în proiect e o fază intermediară a acestuia. „E un proiect mare și important. Trebuie aviz de la estetică pentru fațadă, oricum”, a mai spus arhitectul șef.

Din comisie au intervenit doar arhitecții Adrian Iancu și Vlad Negru. Mai fusese prezent arhitectul Mihai Racu, dar acesta n-a intervenit. Ceilalți arhitecți din comisie nu au fost prezenți la ședința on line.

Iancu a semnalat că etajul retras e o continuare firească, dar că, la colț clădirea ar trebui să fie mai înaltă pentru a se evidenția că este un imobil pe colț. El a mai recomandat o retragere mai mare față de strada Măcinului.

Despre proiect, în general, a spus că aduce o densitate foarte mare în zonă, că CUT-ul de 3,2 e enorm pentru locuire și că ar trebui redus prin renunțarea la abordarea cu gang și apoi corp construit de la etajul trei, tocmai pentru distanțarea față de vecinii de la nr.25. „Mai jos, spre Tache Ionesco aveți o clădire care are o distanță foarte mică față de vecinătăți și un acces derizoriu la nivelul subsolului. Oricum, nu cred că este normal să avem trei clădiri de la același proiectant pe stradă cu fațade atât de diferite. Nu știu cum o firmă poate să nu își pună aceeași amprentă personală pe ceea ce proiectează. Fațada aceasta imi pare foarte agresivă și nu îmi place cărămida aparentă”, a semnalat arhitectul Adrian Iancu.

Pop l-a completat și a spus că și pe Calea Mănăștur există tot două-trei clădiri proiectate tot de Arhimar care arată la fel de diferit la nivelul fațadelor. „Mie mi se pare o chestiune greșită. Parcă ați făcut un concurs în cadrul firmei pentru a stabili cum se pot face cât mai diferite fațadele. Cred că acest ultim imobil ar trebui să aibă gama de culori ca imobilul din mijloc”, a mai completat Iancu.

Arhitectul Vlad Negru a opinat că etajul 6 ar trebuie menținut și a recomandat că, spre imobilele vecine să fie retras pe o suprafață mult mai mică ca să se asigure alinierea. Negru a fost de acord cu propunerea lui Iancu de retragere față de vecinii de pe Măcinului, zonă care rămâne cu regim redus de înălțime, față de Brâncuși unde se permite construirea de clădiri înalte, cu front închis.

Negru a mai ținut să spună că el e un admirator al clădirii Platinia de pe Avream Iancu și că îi place cărămida de pe aceasta.

Comisia a mai făcut observații cu privire la reamplasare puncutui gospodăresc, mutarea parcărilor de biciclete de la subsolul doi la subsolul 1. Arhitectul șef a eveidenția și pe planșe propunerea de renunțare la corcul de clădire spre strada Măcinului. Cu etajul 6 a rămas așa cum a indicat Negru.

Proiectanții au primit temă să refacă proiectul și să revină cu el tot în comisia mare.

Arhimar a fost felicitată recent pentru o clădire de pe Câmpul Pâinii, tot cu fațadă care semăna cu cea a Platinia, imobil de birouri pe care proiectanții l-au făcut pentru Stop Boutik, cei care dețin magazinele de haine outlet din centrul Clujului pentru care orașul este invidiat de toți amatorii de fashion din București. Detalii: Urbanism fără Boc. Un pui reușit al clădirii de pe Avram Iancu cu fațadă de cărămidă aparentă, felicitat la urbanism

Digger Contractors, beneficiarul blocului de pe Brâncuși, se leagă de numele fostului cameraman al primarului Emil Boc, Ovidiu Moldovan (Didu) care s-a apucat de afaceri imobiliare din 2012, în tandem cu socrul său, imediat după ce Boc nu a mai fost premier și s-a reîntors în oraș.

Pe o altă firmă SAB Construct, unde acționar e Liviu Călin Borodi, socrul său, Didu (Ovidiu Moldovan) a mai propus un proiect controversat, proiectat tot de Arhimar, pe strada Someșului. Proiectul a fost criticat de comisie având în vedere că propune pe o parcelă foarte mică înlocuirea unei case cu un bloc cu apartamente. 

Detalii: Cine poate, poate: restructurarea cu bloc „slim fit” în locul unei case. Afacerile imobiliare ale fostului cameraman al primarului Boc prosperă la Cluj

Despe Didu s-a spus că a avut ușa deschisă pentru a i se aproba proiectele. Alături de socrul său, Didu are firma Digger Costruct din Feleacu, care se ocupă cu închirieri de utilaje și prin intermediul căreia a dezvoltat mai multe proiecte imobiliare în Cluj-Napoca.

Digger mai are un proiect rezidențial pe strada Constantin Brâncuși, proiectat tot de Arhimar, „Brâncuși Digger Aparments.”