O propunere pentru introducerea în intravilan a unui teren de 1,8 hectare din Beliș pentru construirea mai multor case de vacanță la pachet cu un centru pentru vâstnici i-a revolatat pe arhitecții din Comisia de Urbanism a Județului. Ei au criticat proiectanții că împachetează frumos lucrurile pentru a primi avizul unui proiect care nu are calitate.

Stil Proiect a cerut avizul Comisiei de Urbanism a Județului pentru un studiu de oportunitate prin care să se introducă în intravilanul comunei Beliș a unei suprafețe de peste 1,8 hectare pentru construirea de case de vacanță. Proiectanta, arhitecta Cristina Ungur, a explicat că terenul este în pantă, spre lac, diferența de nivel față de drum fiind de 17 metri. Pe proprietate, un beneficiar privat – Câmpean Teodora – dorește edificarea unui centru de recuperare pentru vârstnici, a unui spațiu comercial dar vrea și 16 case de vacanță. Pe teren se mai propune realizarea unui loc de joacă și a unui parc de aventură.

„Era să spun că proiectul dumneavoastră seamănă cu un ficat”, a intervenit arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Arhitectul Vlad Negru din comisie a spus că astfel de propuneri nu au ce să caute în ruralul înalt al Clujului. „Beliș a devenit o localitatea moartă, în afară de weekenduri, cu garduri închise și construcții până spre lac”, a semnalat arhitectul. Mai mult, el a spus că un centru medical pentru vârstinici este și mai inoportun în această zonă unde s-au construit case de vacanță.

„Oricum nu trebuie construit peste tot”, a atras atenția arhitectul Octav Olănescu din comisie.

„După criză mulți beneficiari cu siguranță își vor schimba strategia”, a spus arhitectul Marcel Crișan, membru în comisie. „Să sperăm că în bine”, a semnalat și Salanță.

Unanim, arhitectul șef al județului și cei din comisie au respins propunerea celor de la Stil Proiect.

Edilul Clujului, Emil Boc, spune că nu poate comenta în niciun fel măsura decisă de Ministereul Afacerilor Interne, împreună cu Patriarhia Ortodoxă, de relaxare a restricțiilor de deplasare a credincioșilor, în noaptea de Înviere. „Ca primar nu am eu ce să comentez, în afară de a aplica legea și deciziile statului. Dar pot să vă asigur că vom proceda exact așa cum avem reocmandări, pentru a limita cât mai mult posibilitatea răspândirii epidemiei de Covid-19”, a declarat primarul Clujului.

În prezent, în municipiul Cluj Napoca sunt 72 de biserici, dintre care 13 greco-catolice, a menționat Boc.

„Acum are loc o ședință la care sunt întruniți reprezentanții tututor forțelor de ordine, responsabili să aplice măsurile de restricție impuse prin Ordonanță Miliatară. În interiorul bisericilor, reprezentanții parohiilor au sarcina de a impune delimitarea între credincioși, iar acest lucru se va face în prezența poliției. În afara incintei bisericilor, jandarmeria, poliția, pompierii și poliția locală vor patrula permanent pentru a dispersarea grupurilor. Deci, obiectivul nostru zero este să ne asigurăm că oamenii nu vor sta în grupuri, că vor păstra distanța de 1,5 – 2.0 metri, astfel încât să ne asigurăm că împiedicăm aglomerația”, a comentat Emil Boc, în cadrul unei intervenții la un post de radio local.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că e in interesul lor să respecte aceste masuri de disciplină și rigoare, iar noi, autoritățile statului știm ce avem de făcut. Dacă respectăm cu toții regulile, ne vom puta încadra fără incidențe și în prevederile Ordonanței militare, iar în același timp vom putea respecta și sărbătoarea Paștelui”, a mai adăugat Boc.

Oamenii care locuiesc pe strada Parâng, în cel mai mare cartier al Clujului – Mănăștur- sunt revoltați că deja au început lucrări pe amplasamentul de peste 8300 metri pătrați de lângă viitoare bază La Terenuri (pe care Primăria și-a asumat-o ca investiție) unde s-au anunțat blocuri cu 10 niveluri supraterane. De două zile excavatoarele nivelează și taie în stânga și în dreapta copacii de pe teren.

UPDATE

Primarul Emil Boc a spus pentru Actualdecluj.ro că „nu este nimic aprobat pentru construcție de blocuri. Dosarul este doar depus la Comisia de Urbanism și încă nu a fost avizat. Propabil proprietarii desfășoară acțiuni de întreținere a proprietății.”

Riveranii de pe strada Parâng s-au arătat și ei îngrijorați cu privire la ceea ce se va întâmpla în cartie. „Pe o parte Primăria spune că încurajează calitatea vieții și face o bază sportivă pentru cartier, iar pe de altă parte pune cu cealaltă mână blocuri turn pe marginea ei. Noi nu suntem de acord cu aceste blocuri care nu fac decât să aglomereze zona”, au semnalat oamenii.

„Marea extincție a grădinăritului urban din cartierul Mănăștur”, au spun reprezentanții grupurilor civice. Deputatul Adrian Dohotaru, riveran și el în zona respectivă, a postat deja un mesaj dezaprobator față de felul în care Primăria alege să accepte construcțiile imobiliare în Cluj-Napoca. „Mare păcat! Sunt distruse cu excavatorul grădinilepentru blocuri într-un Mănăștur deja înghesuit. Zeci de copaci sunt excavați de proprietar. Sper ca Primăria să redimensioneze cât mai tare proiectul imobiliar, așa cum am cerut cu Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S, astfel încât să reziste o parte din grădini, iar locul să nu fie ocupat complet de blocuri. Dacă era după mine, nu autorizam aici niciun proiect imobiliar”, a atras atenția Dohotaru. Arhitectul Silviu Medeșan care a lucrat mulți ani în proiectul La Terenuri spune că „pe carantină ca hoții, rechinii imobiliari distrug Clujul grădinilor urbane de ‘La Terenuri’. Deci în Clujul de 5* blocurile se construiesc peste verde/lac/parc/grădini etc. Felicitări celor care au semnat această crimă urbană, se știu ei”.

Pe terenul de 8300 mp de pe Parâng a fost propus deja Primăriei pentru a fi aprobat un proiect imobiliar.

Proiectul ansamblului de două blocuri cu zece niveluri (9 etaje) propus pe parcela din zona viitoarei baze sportive La Terenuri, pe strada Parâng în cartierul Mănăștur a fost criticat  de oficialii Comisiei de Urbanism a Primăriei. Prezentarea cu filmuleț, abordarea documentată și profesionistă a proiectanților privind revitalizarea zonei Parâng-Tășnad din cel mai mare cartier din oraș la pachet cu o ofertă de investiții în spații publice din partea beneficiarilor nu i-a impresionat pe aceștia cu nimic. În lipsa primarului Emil Boc care plecase puțin din sală, arhitectul șef și viceprimarul Dan Tarcea au trasat, la final de februarie 2020, viitorul proiectului imbiliar: „schimbați-vă mobilarea și rămâneți în indici, jumătate din parcelă să rămână spațiu verde generos spre baza La Terenuri.

„Proiectul blocurilor de pe Parâng este semnat Transform și a fost lansat anul acesta în consultare publică de Primărie. Proiectul a apărut public în 2018, susținut și de un filmuleț de prezentare postat de biroul Transform, însă a fost retras imediat ce a generat controverse fiind propus într-o zonă verde pe care Primăria și-a asumat să o transforme în bază sportivă. Între timp baza sportivă a Primăriei din zona La Terenuri a avansat (e în licitație de proiectare și execuție), așa că și proiectul celor două blocuri de zece niveluri supraterane a ajuns la faza de a fi dezbătut la urbanism la ședința din 27 februarie. Investiția imobiliară a fost asumată de societatea Coratim deținută de frații Marius Bejan și de Daniel Dumitraș.

„Probabil investitorii  vor să radă din conștiința publică faptul că proprietatea lor e zonă verde, cu copaci și straturi și vor să nu aibă suprize pe viitor când se vor apuca de blocuri”, au spus civicii clujeni.

„O premieră națională”, a fost clasificat spitalul amenajat de Primăria din Cluj pentru ISU Cluj. Adică un punct medical de ultimă generație care permite intervenția de urgență pentru minimum 20 de persoane.

Noile echipamente intră în dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență urmând  ca punctul medical să fie operat prin cei de la SMURD. Deja cortul și echipamentele au fost instalate și s-a făcut și o vizită de către oficialii Primăriei în cadrul unei acțiuni de recepție anunțată de primarul Emil Boc cu poze pe Facebook. Valoarea investiției realizate de Primăria Cluj-Napoca este de 714.300 lei.

Pista de alergare pe lacul I din Gheorgheni anunțată public în cadrul unei ședințe de urbanism și pusă la îndoială de arhitectul Adrian Iancu care l-a făcut mincinos pe primarul Emil Boc pornește la drum. Aceasta a fost estimată la peste 2,5 milioane de lei într-un pachet de investiții prin care Primăria își propune să reamenajeze malul de nord al lacului și să creeze un circuit complet pentru amatorii de mișcare sau plimbare. Consilierii locali urmează să voteze studiul de fezabilitate în cadrul unei ședințe online programate în 24 aprilie. Termenul de proiectare și execuție este de 5 luni de zile.

De 3 ani s-ar lucra la proiectul unei piste de alergat care urmează să se amenajeze pe lacul din Gheorgheni, a argumentat primarul Emil Boc în octombrie anul trecut, ca să refuze o clădire de birouri cu 5 nivele promovată de arhitectul Adrian Iancu cu vedere spre lacul I din Gheorgheni, pe malul încă neconstruit al acestuia. Proiectul lui Iancu fusese deja avizat de arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop. Primarul a ținut să spună că a întors proiectul refuzând să îl semneze. Ca să poată construi, investitorul trebuie să cedeze orașului terenul încadrat ca spațiu verde și situat pe malul lacului. Arhitectul Iancu s-a înverșunat împotiva cerinței, a cerut să vadă proiectul pistei sugerându-i primarului că spune prostii și că nu există așa plan la nivelul Primăriei. A părăsit chiar sala de ședințe în timp de primarul Boc spunea că el decide asupra interesului public în oraș și nu privații.

Detalii despre cearta Boc-Iancu – VIDEO Boc și Iancu, în război pe tema noii piste de alergat anunțată pe lacul din Gheorgheni

Pe malul nordic al lacului din Gheorgheni există un imobil de locuințe construit. Pe malul sudic al lacului există construit hotelul Univers T, a fost edificat Mall-ul și clădiri de birouri. Cei la la Iulius Mall au amenajat promenada și un parc cu vedere la lac. Primăria, prin Regia proprie (Regia de Administrare a Domeniului Public), a instituit și un ponton și a adus ambarcațiuni cu care clujenii se pot plimba pe lac.

Pista de alergare apare la pachet cu amenajarea de trotuare pietonale, spațiu verde și pistă de biciclete într-un studiu de fezabilitate comandat de RADP la firma MVS Procons pentru amenajarea malului de nord a lacului I din Gheorgheni. Studiul de fezabilitate urmează să fie discutat de consilierii locali la ședința din 23 aprilie. Investiția totală a fost estimată la peste 2,5 milioane de lei și are termen de finalizare (proiectare și execuție) de 5 luni. Fiind un an de austeritate, probabil proiectul are șanse să fie gata abia la anul, în 2021.

(sursa: Primaria Cluj-Napoca)

Strada Molnar Piuariu dintr-un cartier al Clujului urmează să devină prima stradă smart din România făcută de o autoritate publică cu bani europeni. Șantierul are ca termen de finalizare data de 15 mai 2020. Managerul de proiect, Ovidiu Cîmpean, director în Primărie, spune că sunt șanse foarte mari ca artera să se finalizeze.

Primarul Emil Boc a fost ieri pe șantierul operat de Diferit (proiect de peste 4,3 milioane lei) pentru a lua pulsul lucrărilor de modernizare a străzii din cartierul Mărăști, unul lipsit de spații publice și zone verzi pentru locuitori. Proiectul se implementează din bani europeni și s-a făcut prin mecanismul nou de consultare a riveranilor, chiar la ei pe stradă, unde s-a organizat o dezbatere publică. Artera urmează să fie transformată într-o stradă semipietonală cu dotări tehnologice eco-fiendly cu mediul și high tech (rețele îngropate, puncte de telegestiune pentru evenimente publice, retea pluvială cu senzori, bănci cu usb, iluminat cu LED etc).

Pe șantier era în plină desfășurare procesul de montare a mobilierului urban, de plantare a celor 48 de copaci care urmează să existe pe arteră conform proiectului. Primarul Emil Boc și-a făcut una dintre fotografii în timp ce își conecta telefonul la un port usb al uneia dintre băncile de pe stradă. Boc a averizat într-un mesaj pe Facebook constructorii „cu privire la faptul că termenul contractual de finalizare a lucrării este data de 15 mai 2020, iar după această dată vor fi aplicate penalități de întârziere, conform contractului”.

„Fac eforturi să termine lucrarea la termen. Suntem la peste 80 % cu șantierul. Ne-au spus că s-ar putea să se încadreze. Mai este de lucrat pe jumătate dintr-unul dintre tronsoane care n-a fost încă început, dar și la o intersecție, cea cu Fabricii de Zahăr, concomitent cu lucrările de plantare a celor 48 de arbori și montarea mobilierului urban. Trebuie instalate și două stații de încărcare rapidă pentru mașini electrice, cu câte 2 locuri fiecare. Deja este instalat sistem de iluminat inteligent cu tehnologie LED și un sistem de irigații cu senzor. Este montat pavaj, s-au plantat deja copaci. Artera și-a schimbat complet aspectul, chiar arată spectaculos”, a declarat Ovidiu Cîmpean.

El a spus că în cazul unui alt proiect pe care Primăria îl implementează tot cu bani europeni, parcul de 1 hectar din cartierul Între Lacuri, șantier care a fost de asemenea inspectat la începutul acestei luni, tot cu primarul Emil Boc, lucrările urmează să se încheie chiar mai repede decât termenul de contract. Constructor la zona Înte Lacuri este compania Nord Conforest din Grupul Aci iar valoarea proiectului cu bani europeni este de peste 11 milioane lei. „Termenul pentru parcul Între Lacuri este finalul lunii iunie. După 15 mai ar putea să devină funcțional acest parc, după cum ne-a asigurat constructorul. Avem în el un sistem modern de irigare a gazonului și sperăm ca acesta să rămână verde tot anul. Proiectele cu bani europeni se implementează în ritm susținut.  Pentru ele avem 98% bani europeni, iar restul de 2% contribuie Primăria. Deja pe proiectele în derulare au venit o parte din bani. Urmează să vină și restul tranșelor. Sunt bani nerambursabili pe care ne putem baza. Vom începe și alte proiecte cu fonduri europene, Piața Lucian Blaga, Bulevardul 21 decembrie 1989, Parcul Clujenilor de pe Bulevardul Muncii care are 20 de hectare. Alte contracte de finanațare sunt în curs de semnare. Pentru școli. Avem și extinderile de grădinițe, lucrări de extindere și modernizare la școli. Printre ele, Ana Aslan, Liceul Onisifor Ghibu”, a mai spus Cîmpean.

„Ne-am fi dorit o ceremonie mai importantă, dar aceasta este formula dictată de lege”, a sintetizat Boc momentul organizat expres în Sala de Sticlă a Primăriei pentru semnarea contractului pentru studiile de pre și fezabilitate pentru tren metropolitan și metrou la Cluj. Din partea asocierii câștigătoare a fost prezent Radu Gabriel Dumitru. Din partea Primăriei, în afară de Boc, în sală au mai fost prezenți alți 5 oficiali din Primărie.

Primăria a semnat contractul cu SWS Engineering SPA – Systra – Metrans Engineering la valoarea de peste  30,1 milioane lei, fără TVA. La 5 luni de la momentul în care comsia de licitație a atribuit contractul. Potrivit lui Boc, în cazul trenului metropolitan termenul de livrare pentru Planul Urbanistic Zonal și documentație este de 14 luni. În cazul Metroului, termenul este de 26 de luni (la finalul celei de-a cincea luni din contract trebuie predat studiul de prefezabilitate, la finalul lunii a 16-a trebuie predat PUZ-ul iar la finalul celei de a 26-a luni , studiul de fezabilitate). Ordinul de începere a lucrărilor va fi dat săptămâna următoare, după cum a spus Boc, după care vor curge termenele de contract.

La o hartă montată în Sala de Sticlă, primarul Emil Boc a prezentat și locurile unde vor fi stațiile pentru metrou. A mai spus chiar că preconizează un metrou ușor prin Florești, prin zona Spitalului de Urgență și al mall-ului din comună. Întrebat fiind de ce există deja aceste stații și dacă nu studiile sunt cele care trebuie să vină cu propunerile, primarul a spus că ceea a fost pus pe hartă sunt chestiuni orientative pentru ca toată lumea să fie la curent cu proiectul și să se coreleze și cu alte proiecte de trafic derulate în oraș. Traseul trenului metropolitan ar urma să aibă 100 de kilometri pe calea ferată din Huedin la Dej. Metroul urmează să aibă un parcurs de 20 de kilometri.

Specialiștii clujeni consultați de Actual de Cluj susțineau că documentația de licitație pentru metrou este așa de „deștept” făcută pentru că va ajuta Primăria să „economisească” banii fiind în măsură să prezinte după fix 5 luni (faza de prefezabilitate) de la derularea contractului, dacă proiectul metroului va intra sau nu în faza de studiu de fezabilitate. Mai precis, câștigătorii vor putea oferi un răspuns ferm dacă proiectul metroului se poate sau nu se poate realiza la Cluj, dacă are sau nu are rost ca Primăria să parcurgă etapele realizării acestui obiectiv. Această fază de prefezabilitate – de cinci luni – reprezintă aproximativ 10% din valoarea contractului angajat în licitație – potrivit specialiștilor consultați de Actualdecluj.ro.

De fapt, atât Boc cât și  Radu Gabriel Dumitru- reprezentantul asocierii câștigătoare – au negat această ipoteză.  Gabriel Dumitru a spus că nu crede că metroul nu se poate face sau că studiul de prefezabilitate ar putea spune că metroul nu e fezabil în Cluj, dar a nuanțat că e greu de definit ce înseamnă metrou, acesta putând înseamna o linie de tren greu sau una de tren ușor, la suprafață. Boc a spus că legea obligă Primăria să facă studiul de prefezabilitate, fiind vorba despre o exigență legată impusă pentru proiecte de peste 75 de milioane de lei. În plus, primarul a spus că Primăria a făcut analize preliminare pornirii acestei licitații cu firma de consultanță Jaspers, care a stabilit că o linie de metrou ar putea fi singura care rezolvă congestia din traficul clujean.

„Este cel mai mare proiect de mobilitate din istoria Clujului”, a mai spus printre altele primarul Emil Boc. „Aceste proiecte vor costa peste un miliard de euro. Vor fi fonduri europene, naționale, locale și private”, a mai precizat primarul din Cluj.

Primăria a atribuit contractul pentru studiile necesare introducerii trenului metropolitan și metroului asocierii SWS Engineering SPA – Systra – Metrans Engineering la finalul lunii octombrie 2019, oferta firmei fiind de de 30,1 milioane lei. Licitația a fost evaluată la peste 10 milioane de euro (46.440.000 lei fără TVA). Au participat 5 ofertanți, dar numai trei oferte au rămas în clasamentul final. Anul trecut, câștigătoarea a fost exclusă din procedură în urma unei decizii a Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) din 19 decembrie 2019. Aceasta după ce ocupanta locul II, Metroul SA a acuzat că una dintre firmele din asocierea câştigătoare a licitației pentru realizarea metroului clujean a lucrat și la realizarea caietului de sarcini. În plus, aceasta a menționat că a fost depunctată artificial, mai ales că a oferit ca preț 29,38 milioane de lei, preț mai mic decât cel declarat câștigător. Primăria a reușit prin apel la instanță să întoarcă decizia CNSC și să mențină rezultatul inițial al licitației printr-o decizie din luna martier 2020.

Contractul ar urma să studieze posibilitatea implementării unui sistem de transport rapid – tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădășel și stația Bonțida și un metrou pe axa vest-centru-est a orașului, din centrul zonei de sud a comunei Florești, viitorul spital regional de urgență, centrul comercial Vivo, cartierul Mănăștur, centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului, în zona podului IRA. În a doua etapă ar urma să fie incluse și centrul zonei de sud a comunei Florești și comuna Gilău. Pe noua linie de metrou sunt propuse 15 stații pe o lungime de aproximativ 16 km, deci o interstație medie de 1.035 metri.

Primarul Emil Boc a fost acuzat de oameni politici dar și de specialiști că a lansat o campanie mediatică în jurul metroului și a preferat să țină pe loc un proiect important precum trenul metropolitan, licitându-l la pachet cu un obiectiv care a fost exclus din planurile strategice ale orașului tocmai de specialiști avizați.

Vezi și:

Curtea de Apel îi pune lui Boc metroul pe șine

Licitația lui Boc pentru metrou și tren metropolitan e suspendată. Primarul blamează instanțele

Primăria și-a ales firma care să facă studiile pentru metrou și tren metropolitan. Cea care i-a plimbat pe oamenii din Primărie la metroul din București

Zece proiecte au fost epuizate în mai bine de o oră și jumătate de viceprimarul Dan Tarcea și arhitectul șef Daniel Pop în cadrul primei ședințe online de urbanism făcute de comisia Primăriei.

Ordinea de zi a avut 12 puncte. Primele două au fost epuizate de primarul Emil Boc și au durat mai mult. Eficiența comisiei de urbanim a fost stabilită de primar la 2 ore, iar cei care au rămas să conducă ședința s-au înscris în exigența decretată de Boc. Au fost discutate proiecte de locuințe, multe dintre ele cu câte două unități locative. Câteva au fost avizate, altele urmează să fie modificate și să revină pentru avizul final în comisia operativă. Pe parcusul ședinței, Tarcea a ținut să anunțe de fiecare dată când proiectanții și beneficiarii au rezervat teren pentru servituți și au ales și să le doneze Primăriei, că este un exemplu de bune practici.

Vezi și: Boc și urbanismul online. Fără vecini, primarul și-a lăsat secunzii să rezolve ordinea de zi. A revenit la final să laude lucrările de modernizare încheiate la Sala de Sticlă unde se țin ședințele

Pe Arieșului nr. 80 s-a propus extinderea și etajarea unei case și transformarea sa în locuință cu două unități locative. Arhitectul Mihai Grama, proiectantul lucrării, a explicat că spațiul va reveni pentru doi frați și că s-a întocmit Planul Urbanistic de Detaliu având în vedere că nu se respectă frontul la stradă. Arhitecți din comisie au semnalat că accesul propus e problematic și că vine cu o pantă de 25% care contrazice normativele legale care cer 18%. „Ar trebui să renunțați la un nivel, așa v-ați putea încadra și cu accesul. O suprafață desfășurară de 500 și de mp e ușor mare pentru o a doua locuință unifamilială”, a apreciat arhitectul Vlad Negru. „Dorința beneficiarului e una, ceea ce comisia decide că se poate face este alta”, a intervenit și viceprimarul Dan Tarcea. Arhitectul Adrian Iancu a susținut varianta propusă de Negru. La fel și arhitectul județului Claudiu Salanță, care a apreciat că în forma propusă proiectul este mascat, cu subsol în întregime tehnic, ca să mai câștige spațiu locativ. Arhitecții din comisie eu cerut un calcul mai atent al indicilor și la coeficientul de spațiu verde, dar s-a optat pentru renunțarea la un nivel. Tarcea a recomandat modificarea proiectului, după cum a recomandat comisia și prezentarea planșelor în comisia mică (operativă).

Un beneficiar privat a cerut amenajarea în podul unei case parter cu etaj de pe strada Moților nr. 106, ap 6, a unei mansarde pentru a mai câștiga două camere și o baie. „Suntem la PUD deoarece nu avem suprafața cerută pentru parcelă. Avem doar 175 de mp”, a explicat proiectantul Rozs Gaspar Tamas. Proiectul a fost acceptat.

Norma Arhitectură a cerut avizul pentru extinderea unei locuințe de pe strada Câmpului nr. 145. Arhitectul Alexandru Fleseriu a explicat că este o casa vagon ca cele de pe stradă care a trebuit extinsă și că s-a venit cu PUD deoarece nu e respectat frontul la stradă. Arhitectul șef a amintit de studiul de însorire solicitat, tocmai pentru a nu fi probleme pentru vecinii din nord. „Nu e necesar, dar l-am făcut. Nu vor fi probleme mai ales că prin arhitectura propusă vom reduce înălțimea casei”, a spus Fleșeriu. Arhitectul județului a ținut să-l felicite pentru soluția arhitecturală la care s-a ajuns, având în vedere și de la ce fel de construcție s-a pornit. Salanță a mai felicitat Norma Arhitetcură și la ședințele de la Județ pentru o casă ingenioasă care păstrează specificul local propusă la Sălicea.

Arhitecta Melinda C Szekely a cerut avizul pentru desființarea unei bucătării de vară de pe Copacilor nr. 5, pe o parcelă de 1200 de mp pe care mai există o locuință și edificarea în locul acesteia a unei case de 65 de mp. Comisia a luat în discuție faptul că strada Copacilor are 5 metri și că ar trebui rezervat teren fie pentru o lărgire, fie pentru asigurarea unei întoarceri pentru mașina de gunoi sau pentru o eventuală conexiune cu artere din jur. În prezent, strada e înfundată. „Sunt și străzi de acest gen care funcționează prin negociere între riverani. Un microunivers care funcționează independent. Cum e Mărginașă cu Prunilor”, a apreciat Negru. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că astfel de străzi ridică probleme importante pentru traficul auto. „Să faceți împrejmuire după 3,5 metri care ar putea rămâne liberi pentru lărgire”, a spus arhitectul șef Daniel Pop. Proiectanta a explicat că abordarea e complicată, mai ales că beneficiarul vrea ca noile case să aibă curți separate și nici nu poate să impună așa ceva proprietarului. Cei din comisie au cerut reamplasarea construcției, cu asigurarea locului de întoarcere și revenirea în comisie. A intervenit și beneficiara proiectului care a spus că vrea curți separate pentru case și că mașina de gunoi intră cu fața și iese cu spatele de pe arteră, fără probleme. Cu toate acestea, comisia a fost de neînduplecat.

Pe Mureșului nr.19 s-a propus pe o parcelă înconjurată de locuințe colective, demolarea unui corp de clădire și amenajarea unei locuințe cu două unități locative. Proiectul a primit avizul comisiei. „N-avem nici vecini nemulțumiți, nici sesizări, se poate aviza”, a sintetizat Pop.

Pe Meseriilor nr. 27 se cere printr-un PUD reabilitarea și etajarea unei locuințe a cărui POT actual depășește POT-ul din regulamentul de urbanism, 46,3% față de 35% și crearea a încă unei unități locative.

„Nu se poate prin PUD, din păcate, nu respectă legea. E minunat ce faceți față de ceea ce există, dar legal, nu se poate deroga prin PUD”, a opinat arhitectul Adrian Iancu. Salanță a susținut opinia sa. „Cred că aici trebuie să se încadreze doar în CUT. E o situație întâlnită la multe clădiri din centrul istoric”, a opinat Vlad Negru. Corina Ciuban, șefa de la urbanism, i-a contrazis arătând că pentru mansardarea propusă nu e nevoie de studiu de urbanism. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că este nevoie și de un punct de vedere de la Juridic. Cei din Comisie au recomandat o altă soluție, să se taie din clădire și să se respecte indicii.  Arhitectul Mihai Racu a arătat că locul de parcare suplimentar care e necesar e asigurat pe stardă. Proiectantul a argumentat că nu mai poate asigura spațiul verde dacă îl pune în curte. Așa că, cei din comisie i-au recomandat să revină cu variante, chiar cu una de reducere a POT-ului și de încadrare în CUT-ul admis de regulement, 0,9.

Arhitectul Adrian Ilie a cerut avizul pentru construirea unei case pe o parcelă de aproape 1000 mp, cu două unități locative pe strada Vînătorului nr. 63. S-a cerut un PUD deoarece se depășește adâncimea de amplasare a construcției și se propune amplasarea pe o fâșie care să încadreze în relief viitoarele locuințe și să asigure panorama asupra orașului.

„Aveți propusă o piscină pe limita de proprietate și nu se respectă codul civil, fiind vorba tot de o construcție în cazul piscinei, cu fundații”, a semnalat Salanță. El a sugerat și că viitoarele locuințe sunt mult prea mari. „De ce nu poti să o construiești mai aproape de stradă, rămâne vizibilitate, pui parcările în casă, poate fi dusă la o aliniere mai corectă, nu în mijlocul parcelei”, a mai completat Iancu. Arhitecta Ligia Subțirică a pus în discuție problemele tehnice pe care le comportă soluția de amplasare aleasă. „E o opțiune personală, poate compensează cu panorama și poziția sudică. N-aș cere altă amplasare. E și asta o locuire, să te bucuri de piscină. Probabil știu beneficiarii că au nevoie de piloți forați”, a spus arhitectul Vlad Negru.”Trebuie să fie mai aproape de stradă. Poate fi la 5, la 7 metri. Acum e la 15 metri. Suntem la egalitate în comisie. Să o retrageți, să o puneți mai aproape de stradă și să ne arătați. Neapărat să reconfigurați piscina și să reveniți”, a sintetizat arhitectul șef.

 Pe strada Dunării nr. 16, proiectanta Tauber Karin a cerut avizul comisiei pentru construirea unei locuințe semicolective cu două unități locative, subsol, parter, etaj și etaj retras pe o parcelă de 573 de mp. „E un caz ca pe Arieșului. Parcela va fi supraconstruită. Trebuie să renunțați la un nivel”, a recomadant comisia proiectantului.

Pe o parcelă de 223 de metri pătrați de pe strada Nădășel nr 40 s-a propus o locuință cu servicii cu regim de înălțime subsol, parter și etaj. „Demolează un corp neconform. E în regulă proiectul”, a apreciat arhitectul Adrian Iancu. Cei din comisie au arătat că, inițial, beneficiarul dorea două unități locative însă, la recomandarea comisiei a renunțat la una, astfel că se edifică doar o locuință cu un cabinet stomatologic la parter. Astfel, proiectul a primit avizul comisiei.

Pe strada Uliuliu 97, arhitectul Ciprian Șimon a cerut avizul pentru amenajarea unei locuințe unifamiliale. „E o revenire. S-a cerut extras pentru teren, aviz de la circulație, documentație în format digital. Suntem la PUD deoarece avem front de 10 față de 12 cât cere regulamentul la stradă pentru amplasarea construcției”, a explicat proiectantul.  Tarcea a ținut ca proiectantul să explice mai mult despre profilul străzii. „Are 6 metri. E propus la 12 metri. Dezmembrăm o fâșie pe care o vom înscrie ca drum”, a explicat Șimon. „Văd că propuneți și să cedați Primăriei terenul”, a plusat Tarcea. Proiectantul i-a spus că deja s-au făcut aceste diligențe. De altfel, pe parcusul ședinței Tarcea a ținut să anunțe de fiecare dată când proiectanții și beneficiarii au rezervat teren pentru servituți și au ales și să le doneze Primăriei, că e un exemplu de bune practici. Cei din comisie au cerut o reconfigurare a accesului, cu intrarea direct din stradă, tocmai pentru ca zidurile de sprijin necesare pentru construcție să nu afecteze vecinătățile. S-a stabilit ca proiectul să revină în comisia mică (operativă) pentru avizul final.

O nouă rectificare de buget a fost făcută azi la nivelul bugetului orașului  în cadrul unei ședințe ordinare online. Primarul Emil Boc a anunțat că este vorba despre alocarea a încă 3 milioane de lei pentru gestionarea crizei generate de coronavirus. Banii merg în principal pentru achiziții de echipamente și acordarea de stimulente pentru pentru medicii de la Spitalul Clujana dar și pentru creșterea alocației zilnice de hrană pentru cei în dificultate, de la 12 lei la 15 lei pe zi. Până acum, a anunțat primarul, municipalitatea a cheltuit peste 7,5 milioane de euro pentru gestionarea crizei.

Rectificarea de buget a fost de 3 milioane lei. Banii vor merge, după cum a explicat primarul Emil Boc, pentru achiziția de ventilatoare (600.000 lei), acordarea de stimulente de risc pentru medici (800.000 lei) sau creșterea plafonului pentru alocația de hrană acordată celor în dificultate, de la 12 lei pe zi la 15 lei pe zi.

Până acum, gestionarea crizei la Cluj-Napoca, a presupus peste 7,5 milioane de euro, în condițiile în care în luna martie municipalitatea a pierdut deja 7,5 milioane lei față de veniturile prognozate. Suma cheltuită cuprinde de la carantinarea persoanelor, la dezinfectarea spațiilor publice, achiziția de echipamente pentru Spitalul Clujana, pachete alimentare, hrană. „Am cheltuit 10% din bugetul nostru de investiții din fonduri bugetare sau din bugetul fondurilor europene. Sperăm ca mare parte din acești bani putem să îi recuperăm de la Guvern. 2/3 din aceste sume ar trebui să ne revină înapoi. Vom vedea în viitor cum vor veni acești bani. Noi oricum suntem obligați să asigurăm funcționalitatea”, a spus Boc.

El a mai făcut un bilanț din perspectiva îmbolnăvirilor:

• 210 pacienți bolnavi înternați la Cluj din care 170 sunt din judetul Cluj (45 din Cluj-Napoca, 43 la Dej)
• 112 persoane au fost vindecate din care 67 sunt din Cluj
• 9 decese din care 5 au fost persoane din Cluj

Primarul a apreciat că trendul vindecărilor este crescător și ne arată că sistemul medical își face datoria.

Peste 4,2 hectare de teren din Mănăștur urmează să se transforme în baza sportivă La Terenuri,după un masterplan făcut de Arhi Box. Primăria a semnat astăzi cu RO-Verde Landscaping și Electrogrup contractul pentru proiectare și execuție în valoare de peste 5,5 milioane de euro (față de 6,9 milioane de euro la cât a fost estimat contractul) după cum a explicat Primarul Emil Boc.

La licitația organizată anul acesta pentru baza La Terenuri, estimată la peste 33,1 milioane de lei (6,9 milioane de euro), au participat 4 ofertanți asocieri, cei mai mulți colaborând și înainte cu Primăria din Cluj. Este vorba despre Diferit, NORD CONFOREST (Leader) cu ECO GARDEN CONSTRUCT, RO-VERDE LANDSCAPING  (Leader) cu Electrogrup,  SPORT PLAY SYSTEMS SRL (Leader) cu MBS GROUP.

Contractul a fost câștigat de RO-VERDE LANDSCAPING S.R.L. (Leader),Electrogrup, OPENTRANS,PROSPECT DRILL SRL,CRIS GARDEN cu un preț de peste 26,5 milioane lei (5,5 milioane de euro), după cum a anunțat primarul Emil Boc. Contractul a fost semnat în 28 aprilie în cadrul unui eveniment organizat la Primărie și transmis live pe Facebook. Primarul Emil Boc a mai spus că acest contract implică 120 de zile pentru proiectare și un an de zile pentru execuție. Ordinul de începere a lucrărilor se va da luni, în 4 mai.

Baza sportivă urmează să se realizeze pe un teren de 4,2 hectare din Mănăștur, cel mai mare cartier al Clujului, după modelul deja funcțional din cartierul Gheorgheni unde funcționează o bază sportivă similară, pe un teren aproape dublu.

sursa: primariaclujnapoca.ro

Primăria voia să caseteze în 2006 pârâul Calvaria din cel mai mare cartier al Clujului și să facă din el zonă pentru parcări. După 12 ani, culoarul pârâului și singura zonă încă verde și neconstruită din Mănăștur – zona La Terenuri – face obiectul unui master-plan de bază sportivă care să fie redată oamenilor din cartier. Înainte de adjudecarea master-plan-ului către Napotech Proiect și Arhibox (după trei proceduri de licitație), Primăria a anunțat că deține circa 7800 de mp de teren în zona La Terenuri și că restul e proprietate privată. Apoi USR a arătat, cu date de la cadastru, că 80% din teren este proprietate publică.

Adevărul s-a situat la mijloc. Din cele 4,2 hectare pe care este propusă baza sportivă, peste 1,7 hectare reprezintă proprietăți private care trebuie expropriate. Suma pentru exproprieri a fost estimată la peste 520.000 lei.

La documentația de urbanism pentru viitoarea bază sportivă La Terenuri a lucrat firma Arhi Box a arhitectului Călin Lada, dar și arhitectul Mihai Racu, membru în Comisia de Urbanism a Primăriei. Boc i-a lăudat pe arhitecții care au făcut proiectul menționând că reprezintă o punere în scenă a standardelor de calitate în materie de zone verzi la care aspiră Clujul. Proiectul a fost supus atenției publicului în luna iunie și a primit o serie de amendamente:

S-a patentat dezbaterea de urbanism. Proiectul bazei sportive La Terenuri, explicat public. Ce vor societatea civilă și specialiștii de la viitorul proiect

Despre ele, Boc a spus astăzi că au fost înglobate în proiectul final.

Varianta finală a PUZ-ului a primit girul Comisiei de Urbanism în toamna lui 2019.

Cine e RO-Verde Lanscaping

Detalii despre firma RO-Verde Lanscaping, mai jos. În acționariatul societății, potrivit mediei centrale, figurează nimeni altul decât „părintele spațiilor verzi din Capitală”, Ionuț Olteanu.

Cine vrea să amenajeze de la zero cel mai mare parc propus în Cluj

„Părintele spațiilor verzi din Capitală” mai bifează un contract cu primăria lui Boc

Instanțele clujene scot din Cluj firma părintelui spațiilor verzi din Capitală

Electrogrup e deținută de frații Teofil și Simion Mureșan din Cluj și a mai lucrat cu Primăria, mai ales în vremea administrației Apostu.

Au cerut de ani de zile transformarea zonei La Terenuri în Parc, alături de locuitori din cartierul Mănăștur și au convins Primăria abia recent să-și asume proiectul. Acum administrația a anunțat că începe șantierul de reamenajare a unei baze sportive pe 4,3 hectare lângă pădure și blocurile din cartierul Mănăștur și că aceasta urmează să fie gata în toamna anului viitor.

Cei care au lucrat din 2012 în cartierul Mănăștur în cadrul unor inițiative civice, Lala Panait și Silviu Medeșan, spun că spus că municipalitatea cu o mână face și cu una strică lucrurile bune din cartier. Fac baza sportivă, dar distrug fără alternativă grădinăritul și participarea comunitară din zonă. În plus, sunt în curs de avizare a unui proiect imobiliar cu blocuri în buza viitoarei baze sportive. Ei cer administrației să încurajeze participarea în continuare a locuitorilor din cartier, obișnuiți ai grădinăritului urban, prin continuarea grădinilor de legume și zarzavaturi într-un alt proiect nou, fie pe Parâng, fie pe Canalul Morizii – zona Parcul Rozelor. Se propune crearea unui hub de grădinărit comunitar.

Ne bucuram ca încă din anii trecuti numeroase observații și doleante ale noastre (Grupul de Inițiativă pentru Mănăștur, inițiativa La Terenuri-Spațiu colectiv în Mănăștur și Colectiv A) cât și a locuitorilor din cartier au fost luate în considerare și integrate în urma dezbaterilor în PUZ-ul masterplan al zonei realizat în 2019.  Vrem să atragem atenția că parcul La Terenuri nu este rezultatul Bugetării Participative (menționat împreună cu Cinema Dacia). Inițiativa noastră a pornit în 2012 și a început cu discuții cu Primăria asupra zonei verzi, urmând ca noi să primim finanțări publice din 2014 pentru realizarea Zilelor Manășturului și activităților constante comunitare. Noi activăm aici din 2012 și de atunci am realizat în zonă cercetări, ateliere, activități culturale, sociale si ecologice privind atragerea atenției si conștientizarea cetățenilor asupra importanței acestui spațiu pentru cartier și oraș. Reamintim Primăriei că un gazon sintetic nu este un spațiu verde, la fel cum un gazon normal, natural nu este considerat de peisagiști spațiu verde. Cu toate că încă se neagă o discuție privind cele două blocuri propuse spre avizare și situate lângă zona La Terenuri, considerăm că Primăria are datoria față de cetățenii săi de a nu contribui la sufocarea cartierului mai rău decât este și acum. Dorim o luare de poziție privind proiectul imobiliar și beneficiile pe care acesta îl aduce vecinătăților. Grădinile de lângă zona La Terenuri dezvoltate ad hoc pe terenuri constituie un exemplu ideal de reziliență urbană și ne îngrijorează distrugerea lor mai ales în sezonul de plantări și grădinărit. Prin activitățile noastre în zonă am dorit să arătăm drept exemplu aceste grădini și am creat și alte practici de grădinărit similare, arătând public rolul acestora în sănătatea mentală, ecologică și colectivă a orașului. Calitatea vieții pe care domnul Primar o tot menționează înseamnă pentru noi un oraș și un cartier cu mai puține mașini, un aer mai curat, mai multe spații verzi amenajate participativ și menținute constant de Primărie dar și de comunitate și cât mai puține blocuri înghesuite între blocuri. Calitatea vieții locuitorilor nu înseamnă doar sănătate și ecologie, ci înseamnă și participare publică crescută, o societate civilă prezentă la masa deciziilor și cetățeni care devin tot mai activi nu doar când este vorba de abuzuri urbane, ci să își co-creeze și ei orașul dorit și iubit. În continuare vom fi vigilenți și vom monitoriza și noi activitățile contractate de proiectare și execuție, după cum ne place să-l numim, a parcului La Terenuri”, a atras atenția Lala Panait, coordonator inițiativa La Terenuri-Spațiu comun în Mănăștur.

Civicii susțin crearea unui “hub de inovare în grădinărit urban”

Propunerea echipei Pop-up Gardens pentru un Hub de inovare în grădinărit în Parcul Est (extinderea unei sere existente și nefolosite în Pepiniera Becaș)

“Este clar că direcția creării de spații de loisir pentru sport și cultură în cartierele clujene este foarte populară, ca dovadă sunt succesele proiectelor de cinemauri convertite în spații de cultură sau a bazei sportive din Gheorgheni. Eu aș vrea să insist pe calitatea spațiilor verzi, în cazul “La Terenuri”, pentru că nu mai este de ajuns un tăpșan verde. Mai ales în contextul pandemiei prezente și a crizelor viitoare, avem nevoie de spații verzi în care să desfășurăm activități recreative și productive. Trebuie urmat exemplul grădinilor de pe str. Parâng, care au fost distruse în parte de investitorul de pe aceeași stradă, la nici o săptămână distanță de semnarea acestui contract. Grădinăritul urban este o practică urbană pe cale de dispariție la Cluj. În 5 ani o să regretăm că nu am știut cum să le salvăm, ele nu sunt doar oaza noastră de spațiu verde, ci și un loc social foarte important pentru locuitorii unui cartier înghesuit. Practica grădinăritului urban ar trebui încurajată și promovată pentru a păstra astfel de spații verzi și sociale în interiorul orașului. Altfel o să ne sufocăm închiși în cutii de beton! Provoc Primăria să se gândească cu adevărat participativ, împreună cu locuitorii orașului și cu experți, la cum am putea integra grădinăritul urban în viața cartierelor, astfel vom face orașul nostru mai rezilient la viitoare crize. Propun înființarea unui “hub de inovare în grădinărit urban” în zona grădinilor rămase pe strada Parâng din Mănăștur sau în proiectul de amenajare a Canalului Morii din Parcul Rozelor. Acest hub ar arăta pe viu cum aceste grădini ar putea fi mai deschise nu doar grădinarilor, ci și locuitorilor cartierului, i-ar învăța să grădinărească prin tehnici inovatoare și ecologice și ar înverzi orașul. Practic, am trece de la nivelul tăpșanului verde festivalier la nivelul următor: adică adaptarea orașului la practici sustenabile care vor face să devenim comunități mult mai pregătite la viitoare dezastre. Această idee a fost depusă la Bugetarea Participativă din 2019 în Parcul Est: https://bugetareparticipativa.ro/proiecte/hub-de-inovare-in-gradinarit-urban-in-pepiniera-parc-est/, dar a fost eliminată pentru că acolo se propune un proiect de soluții, cred că este oportun să găsim un alt loc pentru acest hub”, a subliniat și arhitectul Silviu Medeșan, co-inițiator al proiectului “La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur”, președinte S.O.S.

„Așteptăm cu nerăbdare amenajarea spațiului verde pentru care am militat atâta timp: să rămână verde, dar să aibă și o destinație (sport si loisir). Sper să se țină cont de părerile pe care le-am oferit primăriei la dezbaterea care a avut loc în acest sens, deoarece noi, locuitorii de la Terenuri, știm ce este util și de interes comun să se amenajeze”, a spus și Gabi Barbu de la Firul Ariadnei, pedagog și locuitoare din cartier.

„Să fim recunoscători și responsabili pentru că în sfârșit încet-încet și cu pași siguri se realizează îmbunătăţirea calităţii vieţii în cartierul Mănăstur, în Cluj pentru noi toti cetățenii. Si ar fi bine să fim și noi mai responsabili de propriul comportament în spațiul public, să avem grijă de el și de tot ce ne înconjoară”, a afirmat și Maria Fleser, jurist și locuitoare din Mănăștur.

Primăria a semnat în 28 aprilie contractul de proiectare și execuție pentru baza sportivă La Terenuri. Aceasta urmează să fie gata în toamna lui 2021. Semnarea contractului a fost organziată special la Primăriei și transmisă live pe Facebook de primarul Emil Boc. În cadrul evenimentului, Boc a ținut să declare că această bază sportivă va întregi perla verde a orașului.

“Baza sportivă La terenuri este un obiectiv extrem de important nu doar pentru locuitorii celui mai mare cartier al Clujului, ci pentru întreaga infrastructură verde a municipiului. În acest moment, la Cluj-Napoca avem un proiect care vizează peste 120 de hectare de spații
verzi noi sau reamenajate, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru anii care urmează. Dintre acestea, reamintesc parcul Între Lacuri, care va fi finalizat până la mijlocul lunii mai, Parcul Feroviarilor, Cetățuie, Parcul Bună Ziua, Parcul Zorilor, Pădurea Clujenilor de pe Bd. Muncii, Pădurea parc Făget sau Pădurea parc Hoia (proiect al Consiliului Județean). Acest nou parc vine să întregească perla verde a orașului și să contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor din municipiu. Am avut ca model de Baza sportivă din Gheorgheni. Sunt convins că noua bază sportivă din Mănăștur va avea cel puțin la fel de mulți utilizatori ca Baza sportivă Gheorgheni și sper ca anul viitor copiii să alerge în acest nou parc al Clujului, să îl folosească alături de părinți și bunici”, a ținut să spună Emil Boc.

Detalii despre semnarea contractului:

S-a semnat contractul. Baza sportivă La Terenuri din cel mai mare cartier al Clujului ar urma să fie gata în toamna lui 2021

Vezi și:

Predau ștafeta Zilelor Mănășturului cu o dezbatere despre proiectul bazei sportive „La Terenuri” pregătit de Primărie după implicarea civică

O petrecere la care participi de acasă a fost pregătită de organizatorii Untold pentru 1 mai. Evenimentul intitulat Overnight, va fi transmis live pe canalele digitale Untold și Neversea, dar și pe un post național de televiziune. Organizatorii anunță că evenimentul va începe la ora 23:00 și că fanii vor putea face donații pentru cauze cartitabile. Cei mai buni DJ ai lumii, Dimitri Vegas, Lost Frequencies, Sunnery James & Ryan Marciano și Danny Avila au pregătit seturi speciale pentru petrecerea pusă la cale de Untold pe 1 mai.

„OVERNIGHT va începe la ora 23:00 pe canalalele digitale UNTOLD și NEVERSEA, dar și pe PRO TV PLUS, iar după miezul nopții live la PRO TV. Emisiunea va fi prezentată de Cabral, cel care nu a ratat nici o ediție de UNTOLD și NEVERSEA. Cei care nu vor putea urmări live pe PRO TV sau pe canalele digitale pot asculta emisiunea live pe KISS FM. După miezul nopții, live, la PRO TV, veți putea urmări show-ul unora dintre cei mai
buni DJ-i ai lumii, care au pregătit seturi speciale pentru petrecerea de 1 mai. Dimitri Vegas, DJ-ul numărul 1 al lumii, Lost Frequencies, Sunnery James & Ryan Marciano și Danny Avila vor aduce în casele tuturor fanilor UNTOLD, dar și a românilor, cea mai tare petrecere. Warm-up-ul celei mai tari petreceri văzute vreodată va începe în online, la ora 22:00, cu DJ Pascal. Invitați sunt și Inna, Grasu XXL și Dirty Nano”, au anunțat organizatorii Untold.

Aceștia au adăugat că, pe parcursul petrecerii, fanii pot face și fapte bune și pot face donații pentru cauze caritabile. „Pe untold.com/united fanii pot alege să susțină proiectele Asociației Dăruiește Viață, dar si Asociația Un singur Cluj. Asociația Dăruiește Viață construiește primul spital modular din România. Un SMS, la 8826, cu textul IMPREUNA, trimite 2 euro în contul asociației. Mesajul poate fi trimis doar de pe teritoriul României. Puteți susține și cauza Un singur Cluj prin achiziționarea unui bilet de solidaritate de pe unsingurcluj.ro”, a mai transmis echipa Untold.

Numele orașului Cluj-Napoca va fi scris cu litere gigantice în noul parc de 21,3 hectare pregătit de Primărie cu bani europeni pe Bulevardul Muncii. Va fi al doilea parc ca mărime din Cluj, după Parcul Central, care are 14 hectare, având în vedere că Primăria pregătește și Parul Est pe 53 de hectare. Ar putea să cadă pe locul III, dacă se va materializa celălalt plan al administrației de a face 40 de hectare de pădure-parc în Făget. Parcul Tineretului-Pădurea Clujenilor, a intrat în șantier oficial în această primăvară. Anul trecut s-a lucrat la partea de proiectare. Obiectivul urmează să fie gata în toamna lui 2021. În acest nou parc se vor planta peste 1500 de arbori de mari dimensiuni.

Pe șantierul de pe Bulervardul Muncii lucrează compania Nord Conforest în asociere cu Proiect Construct Regiunea Transilvania care au câștigat contractul de proiectare și execuție scos la licitație de Primărie. Valoarea contractului este de 15.987.325,64 lei fără TVA din care: 326.200 lei fără TVA pentru servicii de proiectare și asistență tehnică, iar 15.661.125,64 lei fără TVA valoarea aferentă execuției lucrărilor.

„Anul trecut s-a lucrat la partea de proiectare. Anul acesta a fost instalat, din primăvară, șantierul pe teren. S-a început cu organizarea de șantier și cu amenajarea drumurilor. Teremenul de execuție a lucrărilor din contract este de 19 luni. Am primit asigurări că acest parc se va termina mai repede, așa cum s-a întânplat și cu parcul mai mic situat Între Lacuri și realizat de același constructor”, a explicat Ovidiu Cîmpean, director în Primărie.

Pădurea Clujenilor – Parcul Tineretului va avea 21,3 hectare și urmează să fie un parc recreativ. El se va amenaja în spatele proprietăților amplasate între Str. Voroneț – Bd. Muncii nr. 239 și după proprietatea de la adresa – Bd. Muncii nr. 249. Parcul implică plantații masive, atât pentru stabilizarea solului cît și pentru asigurarea zonelor de recreere. Vor fi plantați 1505 arbori de mari dimensiuni. Pe taluzuri sunt propuși arbuști târâtori, graminee și arbuști decorativi. Sunt prevăzute și parcări, circa 200 de locuri supraterane, o zonă administrativă, parcări pentru biciclete și stații de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice dar și zone cu facilități sportive, un amfiteatru sau zone dotate și cu mobilier urban. În parc va funcționa și o tiroliană. Investiția implică și relocări de utlități.

De asemenea, s-a propus și montarea unei sigle gigantice cu numele orașului pe un deal al parcului.

(zonificare PUZ, intre timp Primăria a renunțat la zona de luciu de apă)

Primăria derulează acest proiect cu bani europeni. El are valoarea totală de peste 22,8 milioane de lei din care valoarea neramburabilă este de peste 9,9 milioane lei, restul fiind fonduri din bugetul local.

Documentația de urbanism pentru acest parc a fost realizată de Tegra Plus din Săvădisla pentru peste 100.000 lei și e semnată de arhitectul Viorel Pușcaș.

O licitație de peste 20,5 milioane lei a fost lansată de Primărie pentru modernizarea, reabilitarea, extinderea și creșterea eficienței energetice a școlii Nicolae Iorga din Cluj-Napoca. Este unul dintre cele 4 proiecte cu bani europeni și e făcut de municipalitate pentru mărirea capacității de învățământ disponibile, dar și pentru asigurarea unor dotări performante, concomitent cu reducerea consumului energetic al clădirilor în care funcționează unitățile școlare.

Licitația pentru modernizarea și extinderea școlii Nicolae Iorga a fost lansată în 30 aprilie, imediat ce Consiliul Local a ajustat indicatorii de proiect și s-a acceptat contractul de finanțare pentru obiectiv din fonduri europene. Data limită pentru depunerea ofertelor este 2 iunie. Contractul este evaluat la peste 20,5 milioane lei, termenul de execuție fiind de 18 luni.

În cazul școlii Nicolae Iorga, pentru mărirea capacității de învățământ s-a găsit soluția pentru construcția unui nou corp de clădire, proiectat pentru 18 săli de clasă şi 3 laboratoare, care va permite  desfăşurarea activităţii şcolare tot într-un singur schimb, cel de dimineaţă. De asemenea, proiectul implică construirea unei sali de sport cu anexele necesare.

Se estimează că la 5 ani de la implementare proiectului, școala Iorga va avea de la 170 la 450 elevi.

Primăria mai derulează proiecte cu bani europeni și la Colegiul Ana Aslan sau Liceul Onisifor Ghibu. Pe listă este și Seminarul Teologic. Proiectele implică atât construcții noi (corpuri de clădire sau săli de sport), cât și investiții verzi pentru reducerea consumului energetic, montarea unor sisteme de telegestiune, iluminat cu led dar și dotări cu mobilier și echipamente performante. De asemenea, se intenționează modernizarea curților școlilor, amenajarea accesului pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv adaptarea/amenajarea grupurilor sanitare dar și montarea de sisteme de supraveghere video. 

La Ana Aslan se va face o sală de sport cu terasă verde circulabilă. Detalii: Unde și cine face în Cluj prima sală de sport cu terasă-parc 

Se estimează că la 5 ani de la implementarea proiectului, numărul de elevi va crește de la 425 elevi actualmente, la aproximativ 625 elevi.

La liceul Onisifor Ghibu se va reabilita sala de sport și se va construi un nou corp de clădire: Școli verzi la Cluj cu bani europeni. A fost dat ordinul de începere pentru modernizarea liceului Onisifor Ghibu

Se estimează că numărul de elevi de la Ghibu va crește de la 522 elevi actualmente, la aproximativ 990 elevi la cinci ani de la implementarea proiectului.

Pe listă este și proiectul de extindere a Seminarului Liceal Ortodox prin supraetajarea clădirii existente și creșterea spațiului educațional, estimându-se și o creștere a numărului de elevi după 5 ani de la implementarea proiectului de la 149 la 450 elevi. Urmează ca licitația de execuție să fie lansată de Primărie.

Proiectele cu bani europeni pregătite de Primăria Cluj la cele 4 școli depășesc 22 de milioane de euro.

În 2016-2017, Primăria a mai modernizat alte trei școli parțial pe fonduri europene, Liceul Teoretic „Avram Iancu”, Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. În cadrul proiectului au fost construite noi corpuri de clădire, s-au extins clădirile existente și s-a investit în dotări didactice, proiectele depășind 14 milioane de euro.

După observații și contre la o ședință din toamna anului trecut, unul dintre proiectele ambițioase de trafic din interiorul orașului s-a reîntors la Comisia de Urbanism. Cu eticheta că nu va aduce minuni pentru traficul din oraș. Proiectanții au operat modificări și au nevoie de un aviz de principiu pentru a putea lucra la studiul de fezabilitate potrivit variantei agreate: Calea Mănăștur va rămâne doar cu o bandă pentru traficul auto pe sens, câte o bandă va fi dedicată mijloacelor de transport în comun, iar cicliștii vor avea piste velo de 2 metri pe ambele sensuri. Propunerea n-a fost pe placul urbanismului din Primărie.

Șefa Direcției de Urbanism- Corina Ciuban – a pus sub semnul întrebării eficiența întregului studiu comandat de Primărie, plus exproprierile, mai ales că, a spus aceasta, el nu va aduce nicio îmbunătățire pentru traficul pe această arteră, ba, în plus, va aduce blocaje în condițiile în care se va realiza străpungerea și legarea străzii de str Uzinei Electrice.

PUZ-ul Mărginașă a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi la a doua ședință din 6 mai. Discuțiile s-au purtat la finalul ședinței, în absența primarului Emil Boc și a viceprimarului Dan Tarcea, aceștia fiind prinși cu treburi administrative. Boc a plecat după ce a prezidat câteva puncte, iar Tarcea înainte să se discute ultimele trei proiecte de pe ordinea de zi, printre care cel de care se ocupă chiar el, proiectul cu exproprieri de pe Uzinei Electrice – Mărginașă.

A participat la discuții și Radu Mititean de la Clubul de Ciloturism Napoca, unul dintre ONG-urile active din Cluj care militează pentru mediu și pentru infrastructură decentă pentru bicicliști.

Daniel Pop, arhitectul șef al orașului, a condus discuțiile. El a arătat că noutățile față de discuțiile anterioare purtate pe tema PUZ-ului Mărginașă vizează trasarea circulațiilor auto și pietonale pe Calea Mănăștur, alături de banda pentru autobuz și banda auto prevăzută pe ambele sensuri. Despre banda velo a spus că față de variantele anterioare a fost lărgită de la 1,5 metri la 2 metri, că va fi la cota benzii pentru autobuze, că în cei 5 metri cât sunt disponibili pentru ambele este posibilă având în vedere că autobuzele se vor descurca să circule optim pe 3 metri. Benzile de biciclete și benzile de autobuz sunt propuse pe ambele sensuri ale arterei Calea Mănăștur.

Pop a mai spus că documentația are nevoie de un preaviz de la urbanism tocmai pentru ca proiectanții să poată lucra la studiul de fezabilitate. Abia după aprobarea studiului de fezabilitate se va aproba PUZ-ul final la urbanism, după cum a explicat Pop.

Radu Mititean s-a arătat mulțumit de variantă, însă a semnalat faptul că în varianta propusă traseul velo este lăsat în aer în zona Moților-Clinicii și că asta le va crea probleme serioase bicicliștilor, care nu vor avea pe unde să se deplaseze coerent și în condiții de siguranță. Vor fi nevoiți, a mai spus Mititean, să se dea jos de pe bicicletă și să devină pietoni.  Mititean a mai adus în discuție probleme legate de intersecțiile între pistele velo, trotuare și artere de trafic care nu sunt detaliate și despre care a spus că ar trebui să aibă un regim unitar, să fie protejate și să fure din experiența practicată în Vest. În plus, a mai spus Mititean, în propunerile din proiect pistele velo se îngustează de la 2 metri la 1 metru în zona stadionului – Ilie Măcelaru, ceea ce aduce, la fel, nesiguranță și probleme pentru traficul velo.

Șefa Direcției de Urbanism a Primăriei, Corina Ciuban, a intervenit și a pus sub semnul întrebării întreaga documentație de urbanism propusă de proiectanții angajați de Primărie, Fip Consulting. Ea a semnalat că propunerea adusă de proiectanți pentru Calea Mănăștur nu îmbunătățește cu nimic traficul și că străpungerea pe strada Uzinei Electrice putea foarte simplu să fie rezolvată printr-o documentație separată, aceasta fiind prevăzută oricum în Planul Urbanistic General. Ciuban a criticat propunerea ca artera Calea Mănăștur să nu fie lărgită și, în plus, să se mai renunțe și la o bandă pentru traficul auto, în favoarea unui traseu dedicat autobuzelor. Ea a apreciat că la cum se prezintă datele în această fază, când și așa traficul pe Calea Mănăștur este infernal, cu acest proiect el va fi sufocat.

Ciuban s-a mai arătat interesată dacă Comisia de Circulație a discutat propunerile în varianta actuală și dacă există justificări reale pentru îmbunătățirea traficului. Mirela Mărincean i-a răspuns că la circulație s-a discutat doar varianta inițială prin care se propunea lărgirea Căii Mănăștur. Varianta nouă, cu câte o bandă rutieră și cu una dedicată mijloacelor de transport în comun, a mai spus Mărincean, propusă în urma dezbaterii cu publicul, nu a fost discutată deocamdată, dar că urmează să fie supusă atenției comisiei.

Arhitectul Matei Cocheci din partea Fip Consulting, șeful de proiect, a spus că s-au studiat mai multe variante, inclusiv una de lărgire a Căii Mănăștur. Aceasta, a mai spus el, n-ar fi posibilă deoarece există clădiri monument. El a adăugat că a propus diminuarea trotuarelor în favoarea menținerii benzilor de trafic, însă că această propunere n-a fost acceptată. Despre continuarea pistelor de biciclete pe strada Clinicilor, ele nu se exclud și că PUZ-ul Mărginașă nu împiedică cu nimic realizarea lor, a mai spus Cocheci.

„Cum vom justifica propunerile de expropriere dacă de fapt nu se propune o îmbunătățire a circulației? De unde o să știți că investițiile vor fi eficiente? Nu pot să vă spună cetățenii câte benzi să se facă. Cum vom justifica noi că facem un PUZ și apoi cum justificăm investiția dacă noi păstrăm aceeași ampriză a străzii, dar diminuăm benzile de circulație? Ce îmbunătățiri pentru trafic se aduc în această zonă? Cred că până nu se discută în Comisia de Circulație, nu putem da un OK. Proiectul trebuie supus unei simulări. Să vedem dacă se justifică realizarea acestui PUZ, pentru că dacă obținem aceeași circulație blocată, nu văd rostul pentru care s-a făcut acest PUZ. Se poate rezolva circulația velo și fără exproprieri, iar străpungerea, de asemenea, o putem face simplu fiind inclusă în PUG”, a plusat Corina Ciuban.

Mărincean a promis că se vor face simulări. „Voi avizați amenajările din punct de vedere al urbanismului, traficul îl avizăm noi”, a mai spus Mărincean.

Arhitectul șef s-a pronunțat, mai timid, dar în favoarea soluției cu benzi dedicate pentru autobuze și doar cu una pentru traficul auto general. „Sunt două benzi din care una e pentru  autobuz. Funcționează mai bine așa decât la comun cu traficul general, din experienta de zi cu zi, pe Titulescu unde deja s-a implementat”, a comentat Pop. A susținut și că cei din Comisia de Urbanism pot să se pronunțe pe concept și pe designul urban propus. „Cred că proiectul aduce îmbunătățiri”, a mai completat și Mărincean.

În schimb, arhitectul Adrian Iancu din comisie a susținut punctul de vedere exprimat de Corina Ciuban. „Tind să fiu de acord cu punctul de vedere al Corinei Ciuban. După străpungerea de pe Uzinei Electice se va genera flux ridicat de trafic și vor fi probleme pe Calea Mănăștur. Până nu se simulează ce se va întâmpla, nu putem aviza propunerea. Poate va mai fi nevoie de o bandă în plus”, a mai precizat Iancu.

Cocheci a mai încercat să justifice faptul că, deși ei au vrut lărgirea arterei, Comisia de Monumente a fost fermă. „De asta ați fost angajați să aduceți soluții, variante alternative pentru trafic, amenajări. Așa, va urma un trafic imens dinspre Florești și Mănăștur și ne vom bloca”, i-a replicat Ciuban.

Arhitectul Vlad Negru a arătat că pe partea cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară sunt doar două clădiri monument, nevaloroase, care se pot declasifica și că pe această parte poate fi lărgită artera.

Ca politică generală, arhitectul Marcel Crișan a spus că în oraș trebuie să facă piste de biciclete de-a lungul apelor și artere cu sensuri unice care să nu genereze probleme și să aducă soluții benefice pentru trafic.

În final, arhitecul șef al orașului a spus că lui îi surâde proiectul și că, după părerea sa, ar trebui pre-avizat și trimis la cei de la trafic (Comisia de Circulație).

Ce s-a discutat anul trecut (în noiembrie) despre proiectul de trafic făcut de Primărie la intrarea în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur: Cum a rămas pe hârtie cel mai ambițios proiect de trafic pornit de Primărie în cel mai mare cartier al orașului. Ce vor de la el arhitecții

Proiectul de trafic pornit de Primărie la intrarea în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, are multe constrângeri ca să aducă minuni pentru decongestionarea traficului din oraș pe axa est-vest. Au spus-o proiectanții de la Fip Consulting. În schimb, traficul infernal ar urma să fie preluat de strada Uzinei Electrice, care va deveni noua variantă de ocolire a centrului iar cu noroc amenajările propuse pe Calea Mănăștur vor încuraja traficul cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, în detrimentul mașinilor. După dezbaterea publică, Planul Urbanistic Zonal de trafic Calea Mănăștur – Mărginașă a ajuns la Comisia de Urbanism a Primăriei. Urmează Studiul de Fezabilitate, apoi avizarea finală a PUZ-ului.

Doi privați i-au propus Primăriei să permită amenajarea a două grădinițe în cartierul Bună Ziua, unde municipalitatea nu a reușit încă să asigure astfel de funcțiuni pentru riverani.

Proiectele, aflate în faza de studii de urbanism, au ajuns pe masa comisiei de urbanism la ultima ședință derulată pe o platformă online. Arhitecții din comisie au insistat pe partea de asigurare a locurilor de parcare pentru părinții care își lasă copiii la viitoarele obiective, aceasta fiind unul dintre motivele pentru care locuitori din diferite zone ale Clujului fac reclamații la Primărie deoarece sunt deranjați de traficul generat de grădinițe sau creșe.

Pe strada Adrian Marino nr.23, arhitecta Cristina Ungur de la Stil Proiect a propus reconversia unei case de locuit cu subsol, parter și etaj de 127 de mp în grădiniță/creșă privată cu 3 grupe de copii. Beneficiar este Asociația Happy Hearts Education. Despre proiect, Ungur a spus că funcțiunea este permisă în UTR-ul în care se află proiectul, cu niște condiționări. Terenul are 447 de mp. „Are avizul Direcției de Sănătate Publică. S-a modificat ordinul Ministrului Sănătății și acum este nevoie de distanță de 15 metri față de construcțiile vecine. Aici văd doar 7 metri”, a semnalat arhitectul șef al orașului, Daniel Pop. Ungur a replicat că a realizat un studiu de impact și pe baza lui s-a emis autorizația sanitară, chiar dacă distanța dintre noua creșă/grădiniță și casele de locuit din zonă este mai mică de 15 metri. „Evident că orașul are nevoie de astfel de funcțiuni dar trebuie să vedem dacă UTR-ul permite să faceți grădiniță/creșă chiar dacă nu construiți”, a spus și viceprimarul Dan Tarcea. Tarcea a condus mare parte din ședința de urbanism (cu 17 puncte pe ordinea de zi), după ce primarul Emil Boc s-a retras după primele patru puncte. Șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban a cerut să afle cum va fi rezolvată problema locurilor de parcare. „La nr.27 vom închiria terenul și vom asigura 22 de locuri de parcare pentru cei care vor veni să-și lase copiii aici”, a explicat proiectanta. Ciuban a cerut ca parcarea care va deservi viitoarea funcțiune să apară și în proiect, tocmai ca în viitor să nu se renunțe la ea și toate problemele care vor apărea pe stradă (mașini care blochează curțile riveranilor) să se spargă în capul Primăriei. Ligia Subțirică, consultant expert la Primărie, a cerut să știe pe câți ani e contractul de închiriere. „Pe durata funcționării unității, așa ar trebui să fie”, a completat arhitectul-șef. Alți arhitecți din comisie s-au apucat să se uite pe Google Maps și au constatat că terenul cu parcare este de fapt o piață volantă. „E o parcare de genul târg auto. Trebuie scoase trei mașini ca să ajungi la a patra. Nu e liber terenul”, a comentat arhitectul Mihai Racu din comisie. Tarcea a militat pentru ca proiectul să primească o șansă, mai ales că va deservi copiii din proximitate iar părinții, cel mai probabil, nu îi vor aduce cu mașinile iar locuri de parcare pentru vizitatori se pot asigura în fața obiectivului. „Copiii cresc, vin alții, se generează trafic. Pot face și o concesiune ca terenul să funcționeze ca parcare pe durata funcționării viitoarei grădinițe. Așa este corect, nu doar teoretic să spună că au parcare iar noi mai apoi să avem o sumedenie de reclamații de la oameni că le este blocat accesul în curți”, l-a contrazis Ciuban. „Nu e clar dacă această casă se extinde sau nu”, a spus Andreea Mureșan, șefa de la Strategii Urbane din Primărie. „Suntem obligați să facem o scară de incendiu pentru avizul PSI”, a răspuns proiectanta. În final, proiectul a primit avizul de principiu, comisia mică (operativă) fiind mandatată să verifice felul în care proiectanții au ținut cont de toate observațiile comisie și le-au pus în proiect.

Un alt proiect de grădiniță privată a fost propus de Grand Hotel Italia în zona unității hoteliere din Bună Ziua, pe o parcelă de colț între strada Trifoiului și Nicolae Drăgan. Pe parcela de 927 mp, proprietate Grand Hotel, se propune construirea unei clădiri S+P+E cu un garaj subteran și parcări în incintă, cu intrare de pe strada Trifoiului. Gradinița urmează să fie operată de cei de la Montessori care au deja mai multe locații în Cluj-Napoca. Deja în momentul în care comisia a discutat acest proiect, penultimul de pe ordinea de zi, viceprimarul Dan Tarcea părăsise și el ședința, prins, la fel ca primarul, cu alte treburi administrative. Ședința a rămas în mâinile arhitectului șef al orașului. Așa că Daniel Pop a adus în discuție problemele legate de locurile de parcare pentru vizitatori. Proiectantul, arhitectul Ladislau Hanga, a menționat că se asigură locuri pentru personal la subsol, trei locuri, plus încă 5 în curtea viitoarei grădinițe. Soluția n-a fost pe placul arhitecților din comisie. Arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță, a recomandat ca locurile de parcare din incintă să fie mutate în afară, tocmai ca toată curtea să poată fi utilizată de copii iar aceștia să nu se joace printre mașini. Arhitectul Adrian Iancu a propus amenjarea de parcări la stradă, până în zona bisericii din zonă, mai ales că există donată o fâșie de teren pentru lărgirea străii Trifoiului către Primărie iar respectiva lățire a arterei nu mai e de actualitate. „Să lăsați o fâșie liberă spre colțul de intersecție a străzii pentru asigurarea vizibilității”, a recomandat și arhitectul Marcel Crișan. În final, Daniel Pop a concluzionat că proiectul e avizat de principiu și a mai spus că așteaptă toate modificările cerute de comisie și a recomandat ca proiectul să vină pentru ultimele tușe în comisia mică, operativă.

Un proiect pentru amenajarea unei locuințe unifamiliale pe strada Câmpului a agitat spiritele la ședința doi de urbanism organizată on-line pe timpul pandemiei.  Arhitecții din comisie au acuzat nereguli ale proiectului privind configurarea pe planșe și cotarea etajelor construcții. Nemulțumit că nu se dorește avizarea proiectului, beneficiarul lucrării a intrat online și le-a cerut celor din comisie să mai citească regulamentul despre care el a spus că l-a respectat. Beneficiarul, Pertru Mîndru i-a mai certat pe arhitecți că nu au preocupări pentru arhitectura tradițională. Aceasta după ce un membru al comisiei a cerut să nu se mai permită motive tradiționale pe casele din Cluj.

Arhitectele Doina Munteanu și Cristina Bercea au propus pe strada Câmpului, pe o parcelă de peste 840 de mp pe care mai există o locuință cu demisol, parter și etaj, edificarea unei case cu subsol,parter și etaj. În forma propusă, proiectul i-a nemulțumit pe specialiștii din Comisia de Urbanism. Deja atunci când s-a discutat acest punct, viceprimarul Dan Tarcea părăsise ședința, la fel și edilul Emil Boc. Obiecțiile privind proiectul au fost formulate de ahitectul Adrian Iancu care a semnalat că nu se respectă regimul de înălțime din zonă și proiectul aduce un etaj în plus, așa cum sunt prezentate planșele. „Așa cum este făcut, nu propun un subsol adevărat, jumătate în pământ. Eu mai cred că și parcările ar trebui puse în subsol, dar acesta este altă chestiune. În Normativul P118 există clar definite subsolul și demisolul. Este clar că aveți un nivel în plus”, a semnalat arhitectul Adrian Iancu. Ligia Subțirică din comisie a mai spus că degeaba proiectanții tot spun că au făcut un pod care nu e locuibil când, așa cum e configurat în planșe, este de fapt o mansardă. „Suntem o comisie de urbanism. Nu mai încercați să căutați termeni. Dacă ne uităm urbanistic, așa este cum am semnalat”, a spus Subțirică. „De acord”, a întărit și arhitectul județului, Claudiu Salanță. „Deci toți suntem de acord”, a spus și Daniel Pop, arhitectul șef.

Cum Pop se pregătea să întoarcă din drum proiectul, în ședința online a intervenit beneficiarul lucării, Petru Mîndru, care a ținut să le spună arhitecților că el a respectat litera regulamentului. „Să vă uitați la definiții, ca inginerii. Dacă vă deranjează că am pus liminator în pod, îl luăm fără nicio problemă. Dar să știți că lumina și aerul igienizează spațiile, de aceea le-am pus și la subsol. Când treceți prin centru, toate spațiile de la subsol miros îngrozitor pentru că sunt prost aerisite și luminate.  Sunteți în comisie să verificați litera regulamentului”, a spus proprietarul.

Arhitectul șef i-a răspuns că, dacă ar fi cum zice, atunci comisia nu s-ar mai justifica pentru că nu ar mai avea niciun rol. „Estetic puteți să îmi ziceți cum să fac, dacă să fie roșu, verde, albastru. Dar cu restul trebuie să fim literă de lege”, a mai spus Mîndru.

Arhitectul Mihai Racu din comisie a intervenit și el și a cerut să nu se mai accepte motive tradiționale pe fațadele caselor din Cluj. „Probabil arhitectul județului s-ar bucura să le vadă, dar n-au ce să caute în zona urbană”, a spus Racu. Poiectanta s-a scuzat și a spus că prezența motivelor tradiționale pe fațadă ține de dorința proprietarului.

Petru Mîndru a intervenit și el să îi certe pe arhitecți și să le spună că el a încercat să aducă arhitectura românească la el pe casă pentru că „dacă ne uităm la clădirile actuale  nu ne mai dăm seama ca suntem la Cluj sau Budapesta. Am vrut să se știe clar că suntem în Romania și cred că ar trebui să ținem la identitatea noastră, inclusiv în arhitectură. Dacă nu vă place, să spuneți. Cred că mentalitatea asta globalistă e depășită. Trebuie să ne păstrăm identitatea, altfel ne facem toți chinezi sau americani sau zombi. Nu trebuie să ne fie rușine cu arhitectura noastră”,  a mai spus beneficiarul.

„Mie personal nu-mi displace arhitectura. Noi am vorbit de gabaritul construcției, de cote și regulament. Proiectantul a înțeles și va reveni ca să lămurească toate aspectele. Șarpanta și terasa trebuie să aibă 8 metri în orice punct de la cota 0 a terenului. La ochi, nu are, trebuie să apară toate cifrele pe planșe”, a replicat arhitetcul-șef.

În plus, ahitectul județului, Claudiu Salanță i-a arătat beneficiarului că atitudinea sa e o bătaie de obraz și că nu poate veni în fața unor colegi arhitecți să spună că respectă cota la cornișă. „Dacă e așa cum ziceți înseamnă că unul dintre niveluri nu e confom”, a spus Salanță.

„N-ar trebuie să avem din start toate aceste discuții ci ar trebui ca planșele să fie elocvente și să aibă trecute cotele nivelurilor construcției. Suntem arhitecți, nu e cazul să povestim planșe”, a semnalat și Adrian Iancu.

Atât el cât și Subțirică s-au intersat asupra pregătirii pe care o are beneficiaul. Mîndru le-a spus că e inginer de telecomunicații. Iar cei doi i-au recomandat să se ocupe de felia sa și să lase arhitectura în seamna arhitecților.

În final, Pop a trimis proiectul în comisia operativă pentru ca toate aspectele semnalate să fie lămurite.

Pe strada Câmpina nr.10 un beneficiar privat a cerut permisiunea pentru a construi un imobil mixt, preponderent de locuințe, cu 7 niveluri supraterane (2S+P+4E+2R). În total, pe 1500 mp s-au propus 42 de apartamente. Proiectul a fost contestat de vecini, care s-au plâns că regimul de înălțime prea mare va afecta însorirea, dar și nivelele de subsol vor pune probleme tehnice locuințelor învecinate. Specialiștii din comisie au făcut observații privind calitatea slabă a arhitecturii, dar și cea a proiectului din perspectiva funcționării viitoarei clădiri. Ei au apreciat că e prea mult pentru parcela în cauză ca să se asigure calitatea locuirii.

Primarul Emil Boc, la sugestia fostei arhitecte șefe a orașului, Ligia Subțirică, a condamnat proiectanții că cedează la presiunile beneficiarilor și forțează proiecte nefuncționale. Beneficiarul, după moda clasică de la Cluj, a spus că a respectat ceea ce i s-a cerut și că va veni la consultări la Primărie înainte sa mai propună altceva. Boc i-a răspuns să își ia proiectanții care îi spun adevărul le-a transmis proiectanților să nu mai umble cu „vrăjeala” și să nu mai dea vina pe Primărie pentru întârzierile la avizarea proiectelor cât timp ei propun proiecte proaste.

Proiectantul, arhitectul Ladislau Hanga de la Plan Trade, a propus o clădire mixtă cu două nivleuri de subsol, parter, 4 etaje și două retrase pe o parcelă de 1542 mp de pe strada Câmpina la a treia ședință de urbanism derulată online în 11 mai.

S-au propus 61 de parcări la subsol, parter comercial, etajul 1 cu birouri și restul locuințe, indicii urbanistici fiind de 60% POT și CUT de 3,2.

Arhitectul șef, Daniel Pop, a remarcat că accesul la locul de joacă e prost configurat. Primarul Boc s-a interesat despre vecinătăți. Aflând că sunt locuințe cu maximum două niveluri subterane, a cerut justificarea regimului de înălțime propus. ”Suntem în zona de urbanizare care permite regula respectivă și e front continuu”, a replicat arhitectul.

Vecini ai proiectului au intervenit în discuții și au semnalat că vor rămâne fără soare, că viitoarea clădire le va afecta stabilitatea caselor, că va genera aglomerație pe stradă în condițiile în care deja există o clădire autorizată la nr. 10 B fără parcări ai căror locuitori parchează pe stradă. Levente Dozsa de pe Cîmpina nr. 8 a spus că are o singură sursă de lumină iar blocul i-o va lua și pe aceasta.

„Vrem stim la parterul cu spații comerciale și la nvielul 1, birouri, ce activități deranjante vor fi. Cine va răspunde pentru poluarea fonică și praful generat de acest șantier? Ar trebui să se facă și canalizarea străzii, se strânge și așa apa pe stradă când plouă. Acest proiect va mai aduce încă 50 de automobile care și acestea cu siguranță vor parca tot pe stradă”, a semnalat Ciprian Olar, riveran la nr. 10b.

Proiectanții au răspuns că au studiu de însorire și că nu afectează însorirea imobilelor vecine. „Avem avizul DSP emis pe baza acestui studiu”, a adăugat Hanga.

Primarul Emil Boc a condus ședința și s-a arătat din start deranjat că la dosar nu există studiul de însorire depus iar proiectul a ajuns pe ordinea de zi. „Să învețe să și le depună, nu să cerem documente în ședințe. Apoi Direcția Juridică să analizeze dacă e legal. Mergem pe lege pentru că e unică pentru toți”, a completat Boc.

Ladislau Hanga le-a mai răspuns oamenilor că se vor utiliza piloți forați, că vor exista distanțe tehnice la fundare și că nu vor fi probleme. Arhitectul șef al orașului, Daniel Pop a explicat că, oricum, proiectanții vor avea obligația la faza de autorizare să facă o expertiză tehnică. Șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban, a avansat ideea ca vecinii să își facă asigurări, tocmai pentru a fi protejați.

„Aici discutăm despre ce se poate face legal. La biserică se fac recomandări. Dacă zice expertiza să aibă asigurare, atunci da. Mă înșel Alina?”, a intervenit primarul. Alina Rus,  șefa de la juridic, a fost din nou invitată în Sala de Sticlă de unde Boc și Tarcea conduceau Comisia de Urbanism, având în vedere că avea conexiune prostă la internet la ea în birou.

Rus a spus că asigurările sunt chestiuni care îi privesc pe beneficiari și vecini și că Primăria nu poate impune să axiste asigurări.

După vecini și partea legală, a fost rândul arhitecților din comisie să se pronunțe cu privire la imobilul propus. Arhitectul Vlad Negru a spus că legea privind asigurarea calității în construcții, 10, obligă proiectantul și executantul să aibă oricum o asigurare. Despre proiect, a spus că aduce un regim de înălțime prea mare pe strada Bene Antal, că, în condițiile în care configurează corect parcările și adăpostul de protecție civilă de la subsol, atunci nu va mai putea asigura necesarul de parcări, și că, deși el este adeptul indicilor maximali care implică folosirea eficientă și judicioasă a terenurilor din Cluj-Napoca, proiectul de față aduce un CUT prea mare, 3,2 pentru a se putea asigura calitatea vieții.

Arhitectul Voicu Bozac s-a declarat de acord cu Vlad Negru și a completat că respectiva clădire ar trebui să aibă o altitudine față de colț și un parter cu spații configurate corect. El a remarcat că în forma propusă, curtea imobilului e tăiată în două de rampa de acces la garaj care ar trebui reconfigurată, tocmai pentru a asigura accesul spre locul de joacă. „Arhitectura aș lăsa-o la urmă. Trebuie clar să revină la comisia de estetică urbană. Colțul și volumul general trebuie regândite”, a recomandat Bozac.

Arhitectul Adrian Iancu s-a declarat de acord cu colegii care au vorbit până la el. În plus, el a remarcat că ar fi trebuit ca proiectantului să i se ceară un PUZ. „Să zicem că nu li s-a cerut, atunci trebuie luat în calcul faptul că strada Buda Antal e prea îngustă, 9 metri, și că ar trebui lățită la 12 metri, să aibă un trotuar lateral rezonabil. Sunt de acord cu adâncimea de la stradă de 18 metri de la strada principală și atunci rămâne acoperirea calcanului de la sud cu o clădire izolată. Accesul la spațiul verde nu e rezonabil, rampa de acces în parcare de 6 metri nu asigură dublu sens pentru mașini, CUT-ul e prea mare. N-am văzut mai mult de 2,8 pentru astfel de proiecte”, a spus Iancu.

Arhitetcul șef l-a completat că rampa are 6,6 metri, nu 6 cât a remarcat Iancu.

Mihai Racu s-a declarat și el de acord cu ceilalți colegi și a completat că birourile sunt mai mari decât maximum admis.

Arhitectul județului, Claudiu Salanță, a remarcat că a văzut inclusiv că balconul propus iese în afara limitei de proprietate, pe domeniul public. „Discutăm de o poziție dominantă, însă intersecția e la 100 de metri, nu aici. E o parcelă supraconstruită”, a spus Salanță.

Arhitecta Ligia Subțirică a sugerat că și proiectantul știe tot ce s-a remarcat, dar că a cedat la presiunile beneficiarului. „Am văzut probleme la construcții cu piloți. Nici nu încape în discuție ca administrația să facă asigurări. E o negociere între investitor și vecini la care nu putem fi parte”, a spus Subțirică.

Cu mingea ridicată la fileu, primarul Boc atât a aștepat. După ce a apreciat corectitudinea profesională a Ligiei Subțirică (arhitectă șefă a orașului fără concurs, în prezent pensionară, dar în continuare angajată la primărie), primarul a indicat vinovații pentru toate relele din urbanismul clujean. „Dragi proiectanți, nu cedați! Nu mai dați vina pentru întârzieri pe Primărie când voi propuneți proiecte care nu se pot aproba”, a sintetizat primarul.

S-au mai pronunțat și Corina Ciuban și viceprimarul Dan Tarcea cu privire la proiect. Ciuban a recomandat să există aviz de la siguranța circulației înainte de reconfigurarea proiectului. Tarcea a cerut ca accesul la parcările pentru biciclete să nu se facă dintr-un loc de parcare.

Bucuros, arhitectul șef a anunțat că a desenat pe planșe cam ce au spus vecinii. În discuție a intervenit și beneficiarul proiectului -Mircea Olar-  care a spus că a cumpărat terenul foarte scump și că i se pare absurd să o ia de la zero și să facă chiar două clădiri cum a recomandat comisia.

Primarul Boc l-a certat că a cerut maximum din start și că proiectanții i-au ținut isonul. „Trebuia să vă spună că nu puteți cere maximum din start. Mă păcălești, mă duci cu pluta, trebuia să îi spuneți asta. Luați-vă arhitecți buni care nu vă îmbrobodesc și umblă cu vrăjeală. Proiectanul nu v-a informat corect. Se acordă maximum în situații excepționale. Arhitecții din comisie au spus în unanimitate asta. V-am spus să vă luați proiectanți care spun adevărul pentru că așa nu veți pierde timp și bani. Nu închide nimeni ochiul la lege aici pentru că toți din comisie știu că răspund legal. Tot mapamondul poate vedea această ședință”, a mai spus Boc.

Beneficiarul a luat-o ca pe o invitație și a sugerat că va veni la Primărie să se consulte înainte de a veni cu o nouă variantă a proiectului. Boc i-a replicat să nu vin nicăieri, să depună doar documentele. „Acum nu mai circulă oamenii, doar hârtiile”, a mai completat primarul.

Plan Trade e o firmă veche care proiectează în Cluj. Proiectanții nu s-au apărat în nici un fel și nu i-au răspuns primarului. În final, proiectul nu a primit avizul și urmează să revină într-o formă reconfigurată, cu toate observațiile făcute de comisie.

Primarul Emil Boc a anunțat că de vineri după ce se va termina starea de urgență, în Cluj-Napoca purtarea măștilor la deplasarea cu mijloacele de transport în comun va fi obligatorie. Oficialul a mai spus că deja în oraș s-au aplicat o serie de măsuri anunțate de Guvern pentru următoarea perioadă, după ridicarea strării de urgență. Boc susține că până acum clujenii au dat dovadă de responsabilitate individuală și că începând din 18 mai, masca este o formă de respect reciproc în Cluj-Napoca.

Boc a spus la ședința de Consiliu Local din 12 februarie că este gata dezinfecția la blocurile din oraș și că operațiunea a costat mai puțin decât se credea inițial. S-au dezinfectat 3171 de blocuri cu mai mult de 6 apartamente, în total 6068 de scări pentru care compania Coral a încasat peste 281.000 lei cu tot cu TVA. „Avem 2426 de persoane peste 65 de ani în Cluj-Napoca fără niciun sprijin. Dintre acestea, 854 beneficiază de sprijin prin Directia de Asistență Socială a Primăriei și a asociațiilor și fundațiilor. Avem peste 180 de locuri pentru persoanele fără adăpost din care 137 sunt ocupate. Deja în Cluj-Napoca noi am implementat câteva măsuri pe care Guvernul le-a anunțat după terminarea stării de urgență și instituirea stării de alertă”, a explicat primarul.

Printre măsuri:

• s-au cumpărat deja tablete scolare pentru ca elevii care nu aveau mijloace pentru a parcipa la cursuri online, 2098 tablere cumpărate, potivit situațiilor și cererilor venite prin intermediul școlilor din oraș.
• toate școlile și grădinițele sunt dotate cu recipiente pentru dezinfectant, doar trebuie ca unitățile să asigure lichidul dezinfectant, mai ales că urmează o perioadă cu examene și înscrieri.
• parcurile din oraș n-au fost închise pentru că cetățenii au respectat regula să nu vină în grupuri mai mari de trei persoane, la fel și cimitirele.

Începând de luni, 17 mai, pe mijloacele de transport în comun se vor marca locurile pentru asigurarea distanțării sociale, la distanțe de 1 m. „Va exista obligația de a avea masca în mijloacele de transport în comun. Avem deja o sumă propusă la rectificare pentru a asigura măști celor fără venituri sau cu venituri mici aflați în evidența noastră. Vorbim de 1000-1500 persoane și o sumă de 300.000 lei. Urcarea se va face pe ușa din față. La fiecare 4 ore se vor dezinfecta mijloacele de transport în comun. Facem un apel la toți clujenii care nu merg la serviciu sau nu au urgențe medicale să nu folosească mijloacele de transport în comun până la ora 8.30, tocmai pentru ca primele categorii să poată circula în siguranță. Prin stațiile de difuzare vom transmite informații privind prevenirea infecțiilor”, a mai explicat primarul.

Boc a spus că până acum clujenii au dat dovada de responsabilitate individuală, că după ridicarea stării de urgență ea va fi la fel de importantă, dar și că purtarea măștilor de protecție este o formă de respect reciproc care ar trebui să funcționeze în oraș.

Primarul a mai spus că municipalitatea va cumpăra și termometre pentru măsurarea temperaturii angajaților Primăriei dar și pentru cei care lucrează în învățământ, precum și pentru elevi, avand în vedere că va începe perioada înscrierilor și examenelor de capacitate și Bacalaureat.

El a mai anunțat ca vizitele la medicii de familie și cei stomatologi se vor face cu programare telefonică.

„Se va decala și programul de începere a activității Primăriei, de la 8, 9, 10.00, funcționarii putând să opteze pentru una dintre aceste ore, se va extinde telemunca unde fișa postului permite pentru că susținem procesul de digitalizare. Vom lua și măsuri suplimentare în piețe pentru păstrarea distanțelor și va exista obligativitatea purtării de măști. Se va relua și procesul de eliberare a certificatelor de naștere, a celor de deces, a cărților de identitate. Vom avem corturi de triere la Direcția de Evidență a Persoanelor unde să se poată completa dosarele, apoi, cu păstrarea distanțării sociale, vor putea accesa ghișeele. Avem două intrări separate”, a mai spus primarul.

El a mai precizat că în 15 mai vor fi gata și trei obiective de investiții, așa cum a anunțat, strada Bună Ziua, prima stradă smart din țară, Molnar Piuariu, dar și parcul Între Lacuri. De asemenea, a mai spus Boc, artera Ferdinand din centrul orașului este terminată. „Mai trebuie corelate lucrări cu celelalte artere din proiect”, a mai spus Boc.